Sunteți pe pagina 1din 8

Anemiile(F) din Tematica examen grad principal 2011 ASISTENT MEDICAL ENE!

ALIST

Borundel: Manual pentru cadre medii - Ed.Medicala, 2000 (pag. 644-653);


nemiile(!) ". nemia po#t$emoragica acuta; 2. nemiile $emolitice; 3. nemiile $emolitice cu de%ect genetic; 4. nemiile $emolitice cu de%ecte do&andite; 5. nemii prin tul&urari in #inte'a $emoglo&inei; 6. nemii prin tul&urari ale #inte'ei nucleoproteinelor; (. nemia Biermer( pernicioa#a); ). nemiile para&iermeriene; *. nemiile aregenerati+e #au apla#tice. "0. Bolile de nutritie ,-ia&etul 'a$arat

10.2. PATOLOGIA ERITROCITULUl 10.2.1. ANEMIILE Definiie: anemiile sunt !li "a#a"te#i$ate %#in s"&'e#ea (em!)l! inei sau a num&#ului 'e (ematii su *al!#i n!#male +,-. mili!ane e#it#!"ite "u /00 (em!)l! ina- la &# ai 1i , mili!ane e#it#!"ite "u 200 (em!)l! ina- la femei3. P#in"i%ala "!nse"in& a anemiei ! "!nstituie s"&'e#ea "!n"ent#aiei 'e !4i)en 5n s6n)e. De!a#e"e !#)anismul nu71i #e'u"e "!nsumul 'e O2- s"&'e#ea O2 5n s6n)e este "!m%ensat& %#in "#e1te#ea 'e itului "a#'ia" 1i a *ite$ei 'e "i#"ulaie 1i %#int#7! mai un& utili$a#e a s6n)elui 'e "&t#e esutu#i. C!m%ensa#ea %!ate fi sufi"ient& 5n #e%aus- 'a# nu 1i la ef!#t. De a"eea a%a# %al%itaii- ta(i"a#'ie 1i 'is%nee. M&'u*a (emat!%!ieti"& este stimulat& 'e anemie. R&s%unsul m&'u*ei "!nst& 5n a%a#iia semnel!# 'e #e)ene#a#e +#eti"ul!"ite 5n num&# ma#e3"u "!n'iia s& nu e4iste ! "a#en& 'e fa"t!#i ne"esa#e (em!t!%!ie$ei +fie#- *itamina 8123. Anemii #e$ult& 'in #u%e#ea e"(ili #ului 'int#e 'ist#u)e#ea 1i %#!'u"e#ea e#it#!"itel!#. De$e"(ili #ul %!ate a%&#ea 5n "!n'iii f!a#te *a#iate. Clasifi"a#ea anemiil!# se %!ate fa"e 'u%& 'ife#ite "#ite#ii. Unul 'int#e a"estea este *al!a#ea )l! ula#&. Anemia "u un in'i"e 'e "ul!a#e 5n 9u#ul lui 1 se nume1te n!#m!"#!m&: "6n' in'i"ele 'e "ul!a#e s"a'e su 0-2 se nume1te (i%!"#!m&- ia# "6n' 'e%&1e1te 1-1 (i%e#"#!m&. Anemiile n!#m!"#!me se 5nt6lnes" 5n (em!#a)iile a"ute 1i sin'#!amele (em!liti"e- "ele (i%!"#!me 5n "a#ene 'e fie#- ia# "ele (i%e#"#!me- 5n "a#ena fa"t!#ului anti%e#ni"i!s +*itamina 8123. Du%& 'imensiunea e#it#!"itului se 'e!se es": anemii mi"#!7"ita#e +'e ! i"ei (i%!"#!me3- n!#m!"ita#e 1i ma"#!"ita#e +anemia %e#ni"i!as&3. Cea mai #ai!nal& "lasifi"a#e este "ea %at!)eni"&. A"easta )#u%ea$& anemiile 5n anemii #e$ultate 'in 'ist#u)e#ea sau %ie#'e#ea e4"esi*& a e#it#!"itel!# 1i anemii #e$ultate 'in (i%e#fun"ia m&'u*ei !s!ase. 5n %#ima "ate)!#ie sunt "u%#inse anemiile %#in %ie#'e#i e4"esi*e 'e e#it#!"ite +%!st(em!#a)i"&3 sau 'at!#ite fun"iei e4"esi*e a ma"#!fa)el!# +s%len!me)alie3 1i anemiile (em!liti"e +"u 'efe"te )eneti"e sau '! 6n'ite3. 5n a '!ua "ate)!#ie int#&: anemiile %#in s"&'e#ea %#!'u"iei 'e e#it#!"ite +anemiile me)al! lasti"e- anemiile (i%!7%la$i"e 1i anemiile miel!fti$i"e3 1i anemiile %#in s"&'e#ea %#!'u"iei 'e (em!)l! ina +anemii (i%!"#!me fe#i%#i*e3. ;im%t!mat!l!)ia )ene#al& a anemiil!#: 5n "a$ul anemiei a"ute %#e'!min& ameeliletul u#&#ile 'e *e'e#e- 'is%neea- %al!a#ea intens&- ta(i"a#'ia- (i%!tensiunea a#te#ial& 1i1

une!#i- li%!timia sau "!la%sul. 5n anemia "#!ni"&- %e %#imul %lan se situea$& %al!a#ea %ielii 1i a mu"!asel!#- *i$i il& mai ales la %alme- u$e- un)(ii 1i mu"!asa u"al&- tul u#&#ile ne#*!ase- astenie- tul u#&#i 'e mem!#ie- ameeli- "efalee- ten'in& la li%!timie- semnele "a#'i!*as"ula#e +%al%itaii- 'u#e#i %#e"!#'iale- 'is%nee3- tul u#&#ile 'i)esti*e +an!#e4ieflatulen& sau "!nsti%aie3- amen!#eea 1i tul u#&#ile menst#uale la femeie. E4amenul 'e la !#at!# %#e"i$ea$& )#a'ul 'e s"&'e#e a e#it#!"itel!# 1i a (em!)l! inei- *al!a#ea )l! ula#&an!maliile e#it#!"itel!# et". 10.2.1.1. ANEMIA PO;T<EMORAGIC= ACUT= Eti!l!)ie: este %#!*!"at& 'e ! a un'ent& (em!#a)ie e4te#n& sau inte#n&. Cau$ele %#in"i%ale sunt (em!#a)iile t#aumati"e 1i (em!#a)iile me'i"ale: 'iate$e (em!#a)i"e- (em!#a)ii 'i)esti*e +melen&- (emateme$&3- )enitale +5n s%e"ial la femei3- une!#i (em!%ti$ii 1i (ematu#ii a un'ente 1i e4"e%i!nal- e%ista4is. ;im%t!mele "a#e a%a# 5n %#imele !#e nu se 'at!#es" anemiei +"a#e a%a#e mai t6#$iu3- "i #e'u"e#ii *!lumului 'e s6n)e "i#"ulant. Anemia a%a#e "6n' aflu4ul 'e li"(i'e 'in esutu#i t#e"e 5n %atul *as"ula# %ent#u "!m%ensa#ea masei san)uine- 'ilu6n' elementele fi)u#ate ale s6n)elui. ;im%t!mat!l!)ie: 5n %#ima fa$& 'e s"&'e#e a masei san)uine- 'u%& ! %ie#'e#e ma#e 'e s6n)e!lna*ul este %ali'- %#e$int& t#ans%i#aii #e"i- %uls mi" 1i f#e"*ent- (i%!tensiune a#te#ial&'is%nee- nelini1te- sen$aie 'e sete- ameeli. Da"& (em!#a)ia "!ntinu&- se instalea$& "!la%sul *as"ula# +!li)u#ie- %#& u1i#e a tensiunii a#te#iale- "ian!$&- e4t#emit&i #e"i3- 5n fa$a 'e anemie a%a# semnele ! i1nuite +sin'#!mul anemi"3. 5n %#ima fa$&- u#m&#i#ea %ulsului 1i a tensiunii a#te#iale este mai im%!#tant& 'e"6t num&#ul (ematiil!# 1i 'ete#mina#ea (em!)l! inei. 5n tim%ul (em!#a)iei e4amenele 'e la !#at!# a#at& "#e1te#ea (ematiil!#- a (em!)l! inei(emat!"#itului- leu"!"it!$& 1i t#!m !"it!$&. Du%& "6te*a !#e se %#!'u"e aflu4ul 'e li"(i'e tisula#e 5n *ase- "eea "e 'ete#min& s"&'e#ea (em!)l! inei 1i a (ematiil!#. Anemia este n!#m!"#!m& 1i #eti"ul!"itele "#es" 'u%& %#imele ,2 'e !#e. C#i$a #eti"ul!"ita#& anun& instala#ea fa$ei 'e #e%a#aie. T#atamentul anemiei a"ute u#m&#e1te !%#i#ea (em!#a)iei %#in (em!sta$& "(i#u#)i"al& 1i "!m ate#ea st&#ii 'e "!la%s. Pent#u #efa"e#ea #a%i'& a masei san)uine- "el mai un mi9l!" este t#ansfu$ia 'e s6n)e. ;e a'minist#ea$& 5n me'ie 1 1 s6n)e: %#imii .00 ml #a%i' +1. minute3- ia# #estul- 5n %e#fu$ie ! i1nuit&. T#atamentul se "!ntinu& "u a'minist#a#ea 'e fie# %e "ale !#al& +sulfat fe#!s- T!n!fe#3 1i #e)im !)at 5n %#!teine 1i *itamine. 10.2.1.2. ANEMIILE <EMOLITICE Definiie: anemiile (em!liti"e sunt st&#i %at!l!)i"e 5n "a#e 'ist#u)e#ea (ematiil!# 'e%&1e1te "a%a"itatea 'e #e)ene#a#e me'ula#&. Anemia a%a#e atun"i "6n' 'u#ata me'ie 'e *ia& a (ematiei s"a'e su 20 'e $ile- 'e%&1in' %#!'u"e#ea me'ula#& 'e (ematii. Este "un!s"ut "& 'u#ata me'ie 'e *ia& a unei (ematii este 'e 120 'e $ile 1i "& m&'u*a n!#mal& 51i %!ate m&#i 'e itul 'e f!#ma#e a (ematiil!# 'e . 7 > !#i. Anemia (em!liti"& *a a%&#ea 'e"i "6n' (em!li$a 'e%&1e1te 'e >.!#i 'e itul (emat!%!ieti" ! i1nuit. Clasifi"a#e: anemiile (em!liti"e se )#u%ea$& 5n anemii (em!liti"e "u 'efe"t )eneti" e#it#!"ita#- "a#e %!t fi 'at!#ite "a#a"te#ului an!#mal al f!#mei- (em!)l! inei sau en$i7mel!# 1i anemii (em!liti"e "u 'efe"t '! 6n'it. 10.2.1.2.1. Anemii (em!liti"e "u 'efe"t )eneti"
2

Anemia (em!liti"& sfe#!"ita#& +i"te#ul (em!liti" "!n)enital sau !ala Min?!@s?i7C(auffa#'3 este ! !al& t#ansmis& )eneti"- "u e*!luie "#!ni"&- "a#e afe"tea$& e)al am ele se4e. <em!li$a se 'at!#e1te f!#mei sfe#i"e a e#it#!"itel!# "a#e )ene#ea$& f#a)ilitatea !sm!ti"& "#es"ut&- se"(est#a#ea 1i 'ist#u)e#ea %#ematu#& 5n s%lin&. P#imele semne a%a# 'in "!%il&#ie su f!#ma un!# %useu#i 1i se "a#a"te#i$ea$& %#in i"te# sau su i"te#- s%len!7me)alie 1i an!malii "!nstitui!nale +"#aniu A5n tu#nA- l&i#ea nasului 7 ti% m!n)!l!i'3. ;ta#ea )ene#al& este un&. Une!#i- su#*in 5ns& "#i$e 'e 'e)l! uli$a#e- 5n "u#sul "&#!#a a%a#e ta l!ul (em!li$ei a"ute: *&#s&tu#i- fe #&- 'u#e#i a '!minale- ta(i"a#'ie- s%len!me7)alie- %al!a#e. Ta l!ul san)uin %#e$int& anemie- #e$isten& )l! ula#& s"&$ut&- mi"#!sfe#!7"it!$& +s"a'e 'iamet#ul t#ans*e#sal 1i (ematia "#e1te 5n )#!sime3. Num&#ul #eti"ul!"itel!# este mult "#es"ut. <i%e# ili#u inemia in'i#e"t&- u#! ilinu#ie 1i m&'u*a ste#nal& f!a#te a"ti*& "!m%letea$& ta l!ul 'e la !#at!#. 8!ala7 e*!luea$& "#!ni"- "u %e#i!a'e 'e #e#nisi7une 1i .a)#a*a#e. T#atamentul 'e ele"ie este s%lene"t!mia- "a#e su%#im& (em!li$a- 'a# nu 1i 'efe"tul e#it#!"itel!# +f#a)ilitatea mem #anei3. B6#sta i'eal& a s%lene"t!miei este 'e 10 7 12 ani. C!#mele se*e#e ne"esit& t#ansfu$ii 'e s6n)e. Da"& !lna*ul a#e litia$& ilia#&- a"easta 5nt&#e1te in'i"aia %ent#u s%lene"t!mie. ;e fa"e 5tn6i s%lene"t!mie 1i a%!i "!le"is7te"t!mie. Eli%t!"it!$a sau !*al!"it!$a e#e'ita#& este t!t ! !al& familial&- "a#e a#e la a$& ! an!malie a mem #anei e#it#!"itel!#- "u a%a#iia un!# e#it#!"ite alun)ite. /00 'in "a$u#i sunt asim%t!mati"e. ;%lina %!ate fi une!#i "#es"ut&: alte!#i a%a#e 1i sin'#!mul (em!liti". ;%lene"t!mia %#!'u"e #emisiuni 'u#a ile. <em!)l! in!%atiile sunt afe"iuni e#e'ita#e "a#e au la a$& 'efi"iena sinte$ei 'e < "!nse"in& a unei an!malii )eneti"e 5n f!#ma#ea )l! inei. < a'ult& este 5nl!"uit& "u < A an!#mal&. Dint#e (em!)l! in!%atii- "ele mai "un!s"ute sunt: 7 anemia "u (ematii fal"if!#me +'#e%an!"it!$a sau si"lemia3- "a#a"te#i$at& %#in e#it#!"ite 5n f!#m& 'e se"e#& 7 anemie (em!liti"& "#!ni"&- "u %useu#i a"ute- !"lu$ii *as"ula#e D "a#e %!t simula un a '!men a"ut- litia$& ilia#&- !ste!%!#!$& 1i e*!luie "u sf6#1it letal: 7 sin'#!amele talasemi"e +anemia me'ite#aneean& sau anemia C!!leE3- "a#e a%a# 5n %#imele luni sau ani 'e *ia& 1i e*!luea$& "u anemie se*e#&- (i%!"#!m& 1i mi"#!"ita#&(i%e#si'e#emie- "elule A5n int&A- semne 'e (em!li$a- i"te#- s%len!me)alie ma#"at&'ef!#ma#ea s"(eletului- litia$& ilia#a. P#!)n!sti!ul este 5ntune"at T#ansfu$iile 'e mas& e#it#!FF "ita#&- a"i'ul f!lie 1i s%lene"t!mia %!t ameli!#a %a#ial !ala. . Anemiile (em!liti"e %#in 'efi"iene en$imati"e a%a# 5n "!%il&#ie 1i mu se 5ns!es" 'e m!'ifi"&#i e#it#!"ita#e. P!t a%&#ea "#i$e (em!liti"e in'use 'e me'i"amente +antimaian"esulfaini'e- "(ini'in&3 sau 'e infe"ii. ;e t#atea$& %in t#ansfu$ii 'e s6n)e 1i s%lene"t!mie. 10.2.1.2.2. Anemii (em!liti"e "u 'efe"te '! 6n'ite <em!li$a este %#!'us& 'e fa"t!#i e4te#ni (ematiei. Cau$ele sunt f!a#te *a#iate: !li infe"i!ase +mala#ie- %neum!nie ati%i"&- se%ti"emii3- fa"t!#i t!4i"i + en$en- anilin&- a#senfenil(i'#a$in&3- a#su#i- fa"t!#i imuni +aut!anti"!#%i- i$!anti"!#%i3 et". Cele mai f#e"*ente sunt anemiile (em!liti"e imune. C6n' anti"!#%ii sunt fi4ai %e (ematii- sunt %u1i 5n e*i'en& %#in testul C!!m s 'i#e"t: "6n' sunt li e#i 5n se#- %#in testul C!!m s in'i#e"t. ;im%t!mele 'e%in' 'e intensitatea (em!li$ei. 5n f!#mele a"ute 1i 5n "#i$ele a"ute 'e 'e)l! uli$a#e ale f!#mel!# "#!ni"e a%a# semne 'e (em!li$a a"ut&: f#is!n- fe #&- "efalee- 'u#e#i a '!minale- *&#s&tu#iune!#i sta#e 'e 1!" "u (em!)l! inu#ie 1i anu#ie +tu ul!7nef#it&3. 5n f!nnele "#!ni"e 'ia)n!sti"ul este su)e#at 'e s"&'e#ea num&#ului 'e (ematii 1i a < - "u sfe#!"it!$& 1i #eti"ul!"it!$&- (i%e# ili#u inemie in'i#e"t&- u#! ilinu#ie- #eti"ul!7"it!$&- (i%e#si'e#emieD

s"aune (i%e#"!l!#ate- e#it#!%!ie$& me'ula#& f!a#te a"ti*&- s%len!7me)alie 1i i"te# +%#!nunat 5n "#i$ele a"ute- 'is"#et 5n fa$ele "#!ni"e3. Une!#i- se a'au)& leu"!%enie 1i t#! !"it!%enie. Anemiile (em!liti"e imune %!t fi aut!imune- 'e"i "u aut!anti"!#%i +a"ti*i la "al' 1i a"ti*i la #e"e3- "a#e #ea"i!nea$& "u anti)ene 'e %e su%#afaa e#it#!"itel!# %#!%#ii +test C!!m s %!$iti* 'i#e"t3: e4ist& 1i anemii (em!liti"e 5n "a#e (em!li$a este 'at!#it& un!# me'i"amente sau su stane "(imi"e. Anemiile (em!liti"e imune "u aut!anti"!#%i a"ti*i la "al' sunt i'i!%ati"e 1i se"un'a#e +'u%& !li limf!%#!life#ati*e- !al& lu%i"&- infe"ii et".3. Aut!anti"!#%ii sunt fi4ai %e su%#afaa e#it#!"itel!#- 'a# sunt 1i li e#i 5n se#- '6n' testul C!!m s 'i#e"t 1i in'i#e"t %!$iti*. A%a# mai f#e"*ent la &t#6ni. La unii !lna*i 'e utul a"ut este fe #il. Anemia este ma"#!7"ita#& "u fe#!"it!$& #eti"ul!"it!$&- leu"!"it!$&- une!#i i"te#- (em!)l! inu#ie 1i s%len!7me)alie. Anemiile (em!liti"e imune "u aut!anti"!#%i a"ti*i la #e"e se %#e$int& su '!u& f!#me "lini"e: 7 !ala )lutininel!# la #e"e este i'i!%ati"& sau as!"iat& "u %neum!nii *i#!ti"e- m!n!7nu"le!$& infe"i!as&- limf!ame mali)ne. Ca#a"te#isti"& este a)lutina#ea e#it#!"itel!# la #e"e- #e*e#si il& la "al'. Anemia este mi"#!sfe#!"ita#&. 5n f!#mele se*e#e a%a# fen!mene RaEnau' 1i ul"e#aii ne"#!ti"e la ni*elul feei sau al 'e)etel!#: 7 (em!)l! inu#ia %a#!4isti"& la #e"e este 'e asemenea i'i!%ati"& sau se"un'a#& +as!"iat& "u infe"ii *i#ale sau lues3. 8!ala este #a#&- anti"!#%ii se fi4ea$& %e (ematie la #e"e ia# (em!li$a a%a#e 'u%& "e tem%e#atu#a a "#es"ut. Ta l!ul "lini" este "a#a"te#i$at %#in e%is!a'e 'e (em!li$a masi*& "u (em!)l! inemie 1i (em!)l! inu#ie- u#mate une!#i 'e i"te# 1i s%len!me)alie. Anemiile (em!liti"e imune '! 6n'ite- me'i"ament!ase- se 5nt6lnes" la !lna*ii t#atai "u %eni"ilin&- "(inin&- "(ini'in&- Alfametil'!%a. T#atamentul anemiil!# imune se fa"e "u "!#ti"!ste#!i$i +t#atament 'e ele"ie3- imun!7 su%#esi*e +Imu#an- Cl!#am u"il- En'!4an3- s%lene"t!mie 5n f!#mele )#a*e- t#ansfu$ii 'e s6n)e 1i sista#ea a'minist#&#ii me'i"amentului in"#iminat 5n %#!'u"e#ea !lii. <em!)l! inu#ia %a#!4isti"& n!"tu#n& este ! anemie (em!liti"& "#!ni"&- '! 6n'it&"a#a"te#i$at& %#in "#i$e 'e (em!li$a a"ut& "u (em!)l! inu#ie- "a#e a%a# n!a%tea 5n s!mn 1i se 'at!#es" f#a)ilit&ii e#it#!"itel!# 5n me'iul a"i'. Ta l!ul "lini" este #a#e!#i '#amati"- "u 1!" (em!liti"- "ele mai multe "a$u#i fiin' 'is"#ete. Pan"it!%enia este f#e"*ent&. 8!ala se 'at!#e1te sensi ilit&ii ne! i1nuite a e#it#!"itel!# la "!m%lement 1i %#!%e#'in&. T#atamentul "!nst& 5n t#ansfu$ii "u e#it#!"ite s%&late- fe#!te#a%ie- "!#ti"!i$i- anti"!a)ulante- s%lene"t!mie. Anemia (em!liti"& %!stt#ansfu$i!nal& a%a#e 5n t#ansfu$ii 'e )#u%& in"!m%ati il&. A""i'entele (em!liti"e %!stt#ansfu$i!nale- 5n fun"ie 'e intensitatea (em!li$ei- e*!luea$& 5n t#ei fa$e: fa$a.'e 1!"- fa$a 'e (em!li$& "u i"te# 1i (em!)l! inu#ie 1i fa$a 'e anu#ie +tu ul!nef#ite3- 5n "a#e "a$ %#!)n!sti"ul este f!a#te )#a*. A""i'entele %!stt#ansfu$i!nale se %!t %#!'u"e 1i %#in fa"t!#i R(. Mai f#e"*ent a"e1tia inte#*in 5n !ala (em!liti"& a n!u7n&s"utului- "a#e este #e$ultatul unei in"!m%ati ilit&i R( 5nt#e mam& 1i f&t. De ! i"ei- mama este R(7ne)ati*& 1i este imuni$at& 'e "elulele R(7%!$iti*e ale f&tului. 8!ala a%a#e 'u%& "e mama a 'us 27D sa#"ini a%a#ent n!#male- 5n "u#sul "&#!#a s7a sensi ili$at. Clini"- !ala se manifest& %#in anemie 'e ti% (em!liti"- (i%e#%la$ie e#it#! lasti"& 5n m&'u*&- fi"at 1i s%lin&- i"te#- "u (i%e# ili#u inemie in'i#e"t&- e'eme 1i (e%at!s%len!me)alie. T#atamentul "!nst& 5n %#!fila4ie "u imun!)l! uline umane s%e"ifi"e anti7D +R(!3 1i e4san)uin!t#ansfu$ie. 8!ala (em!liti"& a"ut& fe #il& + !ala Le'e#e#78#ill3 nu a#e eti!l!)ie "un!s"ut&. ;e "a#a"te#i$ea$& %#in anemie a"ut& "u fe #& #i'i"at& 1i (em!li$& se*e#&- i"te# 1i s%len!me)alie.
,

8!ala #ea"i!nea$& une!#i ine la t#ansfu$ii san)uine- "u e#it#!"ite s%&late- 1i "!#ti"!te#a%ie. 10.2.1.D. ANEMII PRIN TUL8UR=RI GN ;INTEHA <EMOGLO8INEI <em!)l! ina- %#!tein& "!m%le4&- ese al"&tuit& 'in )l! in& +/>03 1i (em +,03. Pent#u sinte$a < sunt in'is%ensa ili fie#ul- a"i$ii aminai 1i %#!teinele- unele *itamine +C- A- 828>- 8123 1i a"i'ul f!lie. ;inte$a 'e < %!ate s"&'ea 5n %#imul #6n'- 'in "au$a 'iminu&#ii fie#ului 'in !#)anism- fie %ent#u "& fie#ul 5n "antitate n!#mal& nu %!ate fi utili$at 'in "au$a li%sie 'e %#!teine +ne"esa#e sinte$ei )l! inei3- fie 'in "au$a un!# "a#ene multi%le +fie#(!#m!ni- %#!teine3. De ! i"ei- a"este anemii sunt mi"#!"ita#e 1i (i%!7"#!me. <i%!"#!mia a%a#e atun"i "6n' "!n"ent#aia me'ie a < s"a'e su t D00. Ma#ea ma9!#itate a a"est!# anemii sunt fe#i%#i*e. P!t a%&#ea 5ns& anemii "u tul u#&#i 5n sinte$a (em!)l! inei 1i 5n "a#ene *itamini"e +C- 8>- PP3- 5n l!"a#ea sinte$ei 'e < +infe"ii "#!ni"e- ne!%lasmemi4e'em- a$!temie "#!ni"& et".3. Anemia (i%!"#!m& fe#i%#i*& este ! anemie "#!ni"& mi"#!"ita#& 1i (i%!"#!m& 'at!#it& tul u#&#ii e#it#!%!ie$ei %#in li%s& 'e fie#. Eti!%at!)enie: "antitatea n!#mal& 'e fie# 5n !#)anism este 'e , 7 > ) 1i este #e%a#ti$at& 5n (em!)l! ina- mi!)l! in&- fie# 'e #e$e#*& 1i fe#meni "elula#i. Ne"esit&ile $ilni"e 5n fie# ale !#)anismului n!#mal sunt 'e 1 m) la &# at 1i 'e D 7 , m) la femeie. Alimentele "ele mai !)ate 5n fie# sunt "a#nea- m&#untaiele- fi"atul- $a#$a*atu#ile *e#$i- f#u"tele us"ate- "a#e fu#ni$ea$& !#)anismului fluena a"i'it&ii su"ului )ast#i" 1i 5n %#e$ena *itaminei C. Cie#ul a s!# it 'in alimente sau %#!*enit 'in 'ist#u)e#ea (em!)l! inei i'in !#)anism este 'e%us 5n esutu#i su f!#m& 'e fie# 'e #e$e#*&. Ca#ena 'e fie# "a#e "!n'u"e la a%a#iia anemiei fe#i%#i*e a%a#e mai f#e"*ent la femei 'e"6t la &# ai- 'e!#e"e a"estea au ne*!ie 'e mai mult fie# %ent#u 5nl!"ui#ea "elui %ie#'ut 5n tim%ul "i"lului menst#ual- )#a*i'it&ii 1i al&%t&#ii. Cau$ele %#in"i%ale ale anemiei fe#i%#i*e sunt: a%!#t insufi"ient 'e fie# +alimentaie s&#a"& 5n fie#3- insufi"iena #es!# iei 'i)esti*e +st!ma" #e$e"at- !li ale intestinului su i#e- ana"l!#(i'#ie3- %ie#'e#i "#es"ute 'e fie# +(em!#a)ii "#!ni"e3- ne*!i "#es"ute +sa#"ini #e%etate- al&%ta#e- %e#i!a'a 'e "#e1te#e3- utili$a#ea insufi"ient& a fie#ului +infe"ii "#!ni"e- tum!#i3. ;im%t!mat!l!)ie: tul u#&#ile "a#e a%a# la !#i"e *6#st&- 'e utea$& insi'i!s 1i au ! e*!luie %#elun)it&. Unele sim%t!me sunt "a#a"te#isti"e anemiei: %al!a#ea "u tent& al & a te)umentel!# 1i mu"!asel!#- tul u#&#i "a#'i!#es%#iat!#ii +%al%itaii- ta(i"a#'ie- 'is%nee3- tul u#&#i %si(i"e +astenie- ins!mnie- ten'in& la li%!timie3 et". Alte sim%t!me se 'at!#es" s"&'e#ii fie#ului fe#menil!# !4i'ani. Din a"east& "au$& a%a# tul u#&#i t#!fi"e e%iteliale:us"&"iune 1i f#ia ilitate a %ielii a%a#iia %e su%#afaa un)(iil!# a un!# 'ef!#maii 'e e4"a7*aie sau a%lati$&#i +?!il!ni"(ie3: %&#ul este us"at 1i "a'e u1!#: a%a# #a)a'e ale "!misu#ii u"ale- )l!sit& "u at#!fie %a%ila#& a lim ii +a#su#i 5n )u#&3- m!'ifi"&#i ale mu"!asei es!7fa)iene "u a#su#i 1i 'isfa)ie- le$iuni 'e )ast#it& +ina%eten&- flatulen&- 'u#e#i 'ifu$e a '!minale3 et". E4amenele 'e la !#at!# e*i'enia$& s"&'e#ea num&#ului (ematiil!# 1i a < su *al!#ile n!#male. ;"&'e#ea (em!)l! inei 'e%&1e1te 5ns& s"&'e#ea num&#ului 'e (ematii. Bal!a#ea )l! ula#& este su unita#& +(i%!"#!mie3. <ematiile sunt %ali'e- mi"i +mi"#!"it!$&3 1i 'ef!#mate +%!i?il!"it!$&3. Cie#ul se#i" este 'iminuat ia# se"#eia )ast#i"& f#e"*ent s"&$ut&. Leu"O"itele 1i t#!m !"itele sunt m!'ifi"ate. C!#mele "lini"e: a3 Anemia %!st(em!#a)i"& "#!ni"& a%a#e 'u%& (em!#a)ii m!'e#ate- 'a# "#!ni"e- %#elun)ite tim% 'e luni sau ani- "a#e e%ui$ea$& #e$e#*ele 'e fie# 'in !#)anism. Cele mai im%!#tante "au$e sunt (em!#a)iile mi"i 'i)esti*e- une!#i !"ulte +ul"e# sau ne!%lasm
.

)ast#i"- (em!#!i$i- "!lit& ul"e#!as&- (e#nie (iatal&- %a#a$ii intestinali "a An"El!st!ma 'u!'enale- men!7 sau met#!#a)ii- (ematu#ii- (em!%ti$ii- e%ista4is et".3. 3 Cl!#!$a- !al& f!a#te #a#& ast&$i- "a#a"te#i$at& %#int#7! "!l!#aie %ali'7*e#$uie a te)umentel!#- a%a#e la tine#ele fete 5n %e#i!a'a 'e %u e#tate- 'at!#it& alimentaiei i#ai!nale"u a%!#t insufi"ient 'e fie#- li%sei 'e ae# 1i 'e mi1"a#e 1i %ie#'e#ile 'e fie# %#in menst#e. "3 Anemia (i%!"#!m& esenial& +"l!#anemia a"(ili"&3 se ! se#*& la femei 5nt#e D0 1i .0 'e ani- "u men!#a)ii sau met#!#a)ii. Anemia este se*e#&- (i%!"l!#(i'#ia sau a"l!#(i'#ia "!nstante ia# tul u#&#ile t#!fi"e ale %ielii 1i mu"!asel!#- f#e"*ente. Dia)n!sti"ul %!$iti* se a$ea$& %e %#e$ena unei anemii (i%!"#!me mi"#!"ita#e- "u tul u#&#i t#!fi"e la ni*elul %ielii 1i mu"!asel!#. T#atamentul anemiil!# fe#i%#i*e u#m&#e1te "!#e"ta#ea 1i su%#ima#ea "au$ei anemiei 1i "!#e"ta#ea li%sei 'e fie#. Te#a%ia %#in fie# +fe#!te#a%ia3 este fun'amental&. 5n m!' ! i1nuit se f!l!se1te te#a%ia !#al& su f!#m& 'e fie# fe#!s +sulfat fe#!s- )lu"!nat fe#!s- T!n!7fe#Glu ife#3. D!$ele %ent#u a'ult sunt 'e D 7 > ta leteI$i: se a'minist#ea$& 'u%& mese sau 5n tim%ul l!#. C!nt#!lul te#a%iei %#in fie# se fa"e %#in u#m&#i#ea (emat!"#itului- <n 1i a #eti"ul!"it!$ei la inte#*ale 'e J 7 1, $ile. A'minist#a#ea %a#ente#al& 'e fie# a#e in'i"aii limitate- %#e$ent6n' unele #is"u#i 1i se f!l!se1te "6n' te#a%ia %e# !s este inefi"a"e- "6n' ne*!ile 'e fie# sut mai ma#i sau 5naintea un!# inte#*enii "(i#u#)i"ale la !lna*i "u anemie. Cele mai utili$ate %#e%a#ate 'e fie# 'estinate a'minist#&#ii %a#ente#ale sunt: fie#ul %!limalt!$at +i.m.3 1i fie#ul $a(a#at +i.*.3. 5n "a$ul ana"i'it&ii se a'minist#ea$& "!n"!mitent 1i <C1. 5n )ene#al este ine s& se as!"ie$e 1i *itamina C +a"i' as"!# i"3. Re)imul alimenta# t#e uie s& fie !)at 5n fie# 1i *a#iat. 10.2.1.,. ANEMII PRIN TUL8UR=RI ALE ;INTEHEI NUCLEOPROTEINELOR Pent#u "a e#it#!%!ie$a s& 'e"u#)& 5n m!' n!#mal- este ne*!ie nu numai 'e mate#iale 'e "!nst#u"ie +fie# 1i amin!a"i$i3 "i 1i 'e fa"t!#i en$imati"i "a#e fa"ilitea$& matu#a#ea elementel!# tine#e me'ula#e. A"e1ti fa"t!#i sunt "un!s"ui su numele 'e %#in"i%iu anti7 anemi" sau anti%e#ni"i!s. P#in"i%iul antianemi" este f!#mat 'int#7un fa"t!# e4t#inse"- "a#e nu este alt"e*a 'e"6t *itamina 8i2 1i un fa"t!# int#inse"- se"#etat 'e mu"!asa )ast#i"&. Bitamina 812 nu %!ate fi a s!# it& 'e"6t 5n %#e$ena fa"t!#ului int#inse". A s!# ia a#e l!" 5n %!#iunea 'istal& a intestinului su i#e. 5n a sena *itaminei 812 a%a# tul u#&#i 'e sinte$& a nu"l!%#!teinel!# 1i 5n s%e"ial a a"i'ului tim!nu"lei" +'e$!4i#i !nu"lei"3. 5n "eea "e %#i*e1te (emat!%!ie$a- "a#ena 5n *itamina 812 'u"e la 5nl!"ui#ea se#iei n!#m! lasti"e n!#male "u se#ia me)al! lasti"& an!#mala. P#in 'ist#a)e#ea #a%i'& a e#it#!"itel!# "#es" ili#u inemia 1i elimina#ea ili#u inei %#in mate#ii fe"ale 1i u#in&. C!#ma#ea 'e (em!)l! in& 5ns& este mai %uin tul u#at&- a1a "& < "#e1te 5n a%a#en&- "eea "e 'u"e la (i%e#7"#!mie "u in'i"e 'e "ul!a#e "#es"ut. De a"eea- a"este anemii se mai numes" 1i (i%e#"#!7me. Dat!#it& %#e$enei me)al! la1til!# 5n s6n)ele %e#ife#i"- a"este anemii se mai numes" 1i anemii me)al! lasti"e. Tul u#&#ile meta !lismului nu"le!%#!teinel!# nu inte#esea$& numai e#it#!%!ie$a- "i t!ate "elulele. E#it#!%!ie$a este mai afe"tat&- %ent#u "& #e)ene#a#ea 1i 'ife#enie#ea "elula#& sunt mai im%!#tante- ne"esit6n' mai mult a"i' tim!nu"lei". Tul u#a#ea inte#esea$& 5ns& 1i sinte$a leu"!"itel!# +"u a%a#iia 'e )#anul!"ite ma#i 1i an!#male3- te)umentele- mu"!asele )ast#i"&lin)ual&- *a)inal& et". Cele mai "un!s"ute anemii me)al! lasti"e sunt: anemia %e#ni"i!as& sau anemia 8ie#me# 1i anemiile %a#a ie#7me#iene sau anemiile me)al! lasti"e sim%t!mati"e.
>

10.2.2.,.1. Anemia 8ie#me# +%e#ni"i!as&3 Definiie: este ! anemie "u eti!l!)ie ne"un!s"ut&- "a#a"te#i$at& %#in anemie (i%e#7"#!m&me)al! lasti"&- )l!sit&- a"(ilie- )ast#i"& 1i tul u#&#i neu#!l!)i"e. ;e 5nt6lne1te mai f#e"*ent la femei 5nt#e ,0 1i .. 'e ani. ;e 'at!#e1te li%sei fa"t!#ului int#inse" +'efe"t i!"(imi" "u "a#a"te# "!nstitui!nal3- "a#e 5m%ie'i"& a s!# ia *itaminei 812- "!n'u"6n' la tul u#a#ea sinte$ei a"i$il!# nu"lei"i- "u a%a#iia se#iei #!1ii an!#male me)al! lasti"e. Li%sa *itaminei 812 +fa"t!# antianemi"3 tul u#& e#it#!%!ie$a 1i- 5n )ene#al- t!ate esutu#ile !#)anismului. ;im%t!mat!l!)ie: !ala 'e utea$& insi'i!s- "u tul u#&#i 'i)esti*e- "a#e %!t %#e"e'a "u ani 'e $ile anemia. 5n %e#i!a'a 'e sta#e a%a# t#ei )#u%e 'e sim%t!me: anemi"e- 'i)esti*e 1i neu#!l!)i"e. ;in'#!mul anemi" se "a#a"te#i$ea$& %#in %al!a#e as!"iat& "u u1!# i"te#- 'e as%e"t )&l ui "a %aiul- 'is%nee- %al%itaii- astenie. Caa este une!#i infilt#at&. La ni*elul mem #el!# infe#i!a#e a%a# e'eme- un)(iile sunt a'esea sf&#6mi"i!ase 1i %&#ul us"at. ;u fe #i7litatea %#e$entat& 'e unii !lna*i este 'e !#i)ine meta !li"& 1i 'is%a#e la "6te*a $ile 'u%& a'minist#a#ea *itaminei 812. ;in'#!mul 'i)esti* este "!nstant. A%a# semne 'e )l!sit&- "u 'u#e#i 1i a#su#i s%!ntane sau la "!nta"tul "u alimentele. Lim a este #!1ie- une!#i "u e#!$iuni %e *6#f 1i ma#)ini. At#!fia mu"!asei )ast#i"e 'u"e la a"(ilie )ast#i"&. Ana"l!#(i'#ia este #e$istent& la (ista7min& 1i #ef#a"ta#& la t#atament. An!#e4ia 7 une!#i ele"ti*& %ent#u "a#ne 7- *&#s&tu#ile 1i 'ia#eea sunt manifest&#i "!mune. Tul u#&#ile ne#*!ase sunt %#e$ente a'ese!#i. 5n f!#mele u1!a#e- !lna*ii se %l6n) 'e am!#elifu#ni"&tu#i 1i (i%!este$ie. In f!#mele se*e#e a%a# a#efle4ia !ste!ten'in!as& 1i tul u#&#ile sensi ilit&ii %#!fun'e- "a#e 'u" la tul u#&#i 'e me#s 'e ti% ta eti"- "u a%a#iia semnului R!m e#). E4amenul (emat!l!)i" %#e"i$ea$& 'ia)!nsti"ul. Anemia este se*e#& +su '!u& mili!ane3(ematiile sunt (i%e#"#!me +*al!a#ea )l! ula#& 'e%&1e1te 'e ! i"ei 1-.3 1i %#e$int& an!malii 'e f!#m& +%!i?il!"it!$&3 1i 'e "!l!#aie +%!li"#!mat!filie3. 5n s6n)ele %e#ife#i" a%a# ma"#!"ite- me)al!"ite 1i- mai #a#- me)al! la1ti. T#!m !%enia 1i leu"!%enia "u %!linu"lea#e (i%e#se)mentate sunt f#e"*ente. <i%e# ili#u inemia in'i#e"t&- (i%e#si'e7#emia 1i miel!)#ama "u me)al! la1ti 5n num&# ma#e "!m%letea$& ta l!ul. E*!luia este 5n %#e$ent fa*!#a il&. ;u influena *itaminei 812- anemia se #e%a#& 5n "6te*a s&%t&m6ni 1i semnele "lini"e 'is%a# %#!)#esi*. ;emnele neu#!l!)i"e nu #e)#esea$& "!m%let 5nt!t'eauna- ia# a"(ilia )ast#i"& nu este influenat&. Dia)n!sti"ul este e*i'ent 5n f!#mele "!m%lete. R&s%unsul fa*!#a il la t#atamentul "u *itamina 812- 5n s%e"ial a%a#iia #eti"ul!"it!$ei- este %at!)n!m!ni"&. Dia)n!sti"ul 'ife#enial fe uie s& elimine anemiile %a#e ie#me#iene 1i "an"e#ul )ast#i". T#atamentul s%e"ifi" "!nst& 5n a'minist#a#ea *itaminei 8K2 %e "ale i.m. +100 ) $ilni"- 5n %#ima s&%t&m6n&- a%!i 100 ) 'e D !#i %e s&%t&m6n&- %6n& la #e*eni#ea la n!#mal a *al!#il!# (emat!l!)i"e3. T#atamentul se "!ntinu& "u a"eea1i '!$& la inte#*al 'e 2 s&%t&m6ni- tim% 'e > luni. Te#a%ia 'e 5nt#eine#e se fa"e "u 100 ) %e lun&- t!t #estul *ieii. Ameli!#a#ea su ie"ti*& este %#!m%t&. Reti"ul!"it!$a este in'i"at!#ul "el mai fi'el al efi"a"it&ii t#atamentului. 5n "a$ul un!# u#)ene "(i#u#)i"ale se %!ate m&#i '!$a %6n& la 1 OOO) *itamina 8L2. 5n D 7 , s&%t&m6ni (ematiile 1i "!n"ent#aia < #e*in la n!#mal- )l!7sita 'is%a#e 1i semnele neu#!l!)i"e sunt ameli!#ate. A"(ilia )ast#i"& nu este 5ns& influenat&. Pent#u menine#ea #e$ultatel!#- !lna*ul t#e uie s& %#imeas"& t!at& *iaa *itamin& 812. T#ansfu$ia 'e s6n)e este in'i"at& 5n f!#mele se*e#e. A"i'ul "l!#(i'#i" este a'minist#at la
J

!lna*ii "u a"(ilie )ast#i"&. T#atamentul "u fie# se a'minist#ea$& "6n' a%a# semne 'e (i%!"#!mie- 5n s%e"ial la femei. 10.2,7,.2. Anemiile %a#a ie#me#iene ;unt anemii (i%e#"#!me ma"#!"ita#e "u m&'u*& 'e ti% me)al! lasti"- %#!*!"ate 'e 'efi"itul 'e *itamin& 8I2 sau a"i' f!lie- une!#i as!"iate "u li%s& 'e fie#. As%e"tul (emat!l!)i" este asem&n&t!# anemiei %e#ni"i!ase- 'a# sin'#!mul neu#!l!)i" li%se1te ia# a"(ilia )ast#i"& este in"!nstant&. ;in'#!mul anemiei se %!ate *in'e"a s%!ntan- "6n' "au$a 'is%a#e. Cele mai "un!s"ute anemii %a#a ie#me#iene sunt: anemia ma"#!"ita#& 'in sa#"in& +a%a#e 5n ultimul t#imest#u al sa#"inii3- anemia !t#i!"efali"& +"!nsum "#es"ut 'e *itamina 8L2 'e "&t#e %a#a$it3- anemia ma"#!"ita#& 'in "i#!$e- (e%atitele "#!ni"e- tul u#&#ile nut#ii!nale- s%#ue +sin'#!m 'e mala s!# ie %#!*!"at 'e fl!#a intestinal& an!#mal&3 1i afe"7iunile mali)ne. 10.2.1... ANEMIILE AREGENERATIBE ;AU APLA;TICE Cu%#in' anemii 'e eti!l!)ie *a#iat&- al "&#!# "a#a"te# "!mun este a sena #e)ene#&#ii me'ula#e- inte#es6n' mai ales se#ia #!1ie +anemie3- 'a# 1i se#ia al & +leu"!%enie3 1i t#!m7 !"ita#& +t#!m !%nie3. C6n' tul u#a#ea inte#esea$& t!ate elementele m&'u*ei- !ala se nume1te aleu"ie (em!#a)i"& +'at!#it& 'iate$ei (em!#a)i"e %#!*!"ate 'e t#!m !%enie3 sau %anmiel!fti$ie. In #a%!#t "u me"anismul 'e %#!'u"e#e se 'e!se es" anemii %#in (i%!%la$ie sau a%la$ie me'ula#&- %#!*!"ate 'e le$a#ea m&'u*ei !s!ase 'e "&t#e su stane t!4i"e en'!7 sau e4!)ene +anemii miel!t!4i"e3 1i anemii %#in in*a'a#ea m&'u*ei (emat!%!ieti"e 'e "&t#e %#!"ese meta%la$i"e +leu"!$e3 sau ne!%la$i"e. "au$ele "ele mai "un!s"ute sunt unele su stane "(imi"e + en$enul- "it!stati"ele- Cl!#amfeni"!lul- Cenil uta$!na- sulfami'eleT!l utami'ul- antiti#!i'ienele 'e sinte$&3- #a'iaiile i!ni$ante- in(i it!#ii me'ula#i +tum!#i mali)ne- infe"ii "#!ni"e- insufi"iena #enal& "#!ni"&- mi4e'emul3- %#!"esele infilt#ati*e me'ula#e +leu"!$e- miel!m- metasta$e ne!%la$i"e- (i%e#s%lenismul3. De utul !lii este insi'i!s. Clini"- sin'#!mul anemi" este "el ! i1nuit- 'a# %al!a#ea este intens&. C6n' t#!m !7 %enia este %#!nunat&- sin'#!mul (em!#a)ie este %#e$ent: "6n' leu"!%enia este se*e#&- a%a# manifest&#i infe"i!ase "u fe #& #i'i"at&- anemia este a""entuat& +1 7 2 mili!ane3- n!#m!7 "#!m&- #eti"ul!"itele s"&$ute sau a sente. Leu"!%enia +su 1 000 'e leu"!"ite3- t#!m !%enia +5n9u# 'e 100 0003 1i miel!)#ama- "a#e a#at& ! m&'u*& %ustiit&- "!m%letea$& ta l!ul (emat!l!)i". T#atamentul "!nst& 5n 5nl&tu#a#ea fa"t!#ului "au$al 1i 5n t#ansfu$ii 'e s6n)e %#!as%&t. ;e utili$ea$& 'e %#efe#in& mas& e#it#!"ita#& sau (ematii s%&late. 5n situaii s%e"iale "!#ti"!ste#!i$ii.%!t fi utili.

S-ar putea să vă placă și