Umanismul - e miscarea social-culturala a renasterii aparuta in Italia in sec.

al

XIV-lea.Evolutia acesteia va cuprinde si sec. al XV-lea si sec. al XVI-lea. In Germania si Tarile de Jos umanismul va fi promovat incepand cu sec. al XVI-lea, iar in Anglia, Spania si Tarile Romane a ia in sec. al XVII-lea. Aceasta miscare social-culturala apare ca o impotriva fanatismului si docmatismului specific Evului !ediu. "onditiile social-istorice care au favori#at nasterea umanismului sunt$ - de#voltarea comertului si a mestesugurilor% - inflorirea oraselor% - de#voltarea urg&e#iei% - marile descoperiri geografice% - inventarea tiparului 'in Gutem erg(. Trasaturile umanismului: - asea#a in centrul preocuparilor sale omul ')omul este masura tuturor lucrurilor)(% - increderea in ratiune% - admiratia fata de valorile antic&itatii greco-latine% - natura considerata un model al artei% - anticlericalismul% - pre#entarea omului multilateral% - li ertatea, demnitatea si perfecta ilitatea fiintei umane.

Renasterea in tarile romane

A aparut in secolul al XVII-lea pe fondul de#voltarii Tarilor Romanesti si al i liotecilor domnesti. *romotori ai valorilor umaniste inainte de aparitia propriu#isa a acestei miscari social culturale au fost !ircea cel +atran, Stefan cel !are si ,eagoe +asara . Inceputurile invatamantului roman sun legate de infiintarea de catre -espot Voda a scolii latine de la "otnari, intemeierea scolii )Trei ierar&i) de la Iasi si a scolilor protestante din Transilvania. . caracteristica a umanismului romanesc consta in renuntarea la scrierea in lim a slavona si inlocuirea acestora in mop treptat cu lim a romana in administratie, cronici domnesti, carti isericesti. -in ac/est punct de vedere o importanta covarsitoare a avut-o activitatea tipografica a diaconului "oresi de la Targoviste si din Sc&eii +rasov. . capodopera a umanismului roman este lucrarea )Invataturile lui ,eagoe +asara catre fiul sau Teodosie). Ideile ma0ore ale acestei miscari social-culturale sunt$ - continuitatea e1istentei romanilor pe acest teritoriu% - unitatea de neam a locuitorilor din toate provinciile romanesti% - latinitatea lim ii romane.

Spiritul enciclopedic al umanismului roman recunoscut la nivel european este -imitrie "antemir. -omeniile in care acesta s-a airmat plenar sunt$ lingvistica, mu#icologia, istoria, geografia, literele, logica si filo#ofia.

Cronica - acest termen provine din latinescul )c&ronica) si grecescul )c&ronos).

Aceasta denumire desemnea#a o lucrare cu caracter istoric in care sunt relatate evenimente urmarind o stricta cronologie. In litera2tura romana cronicile au marcat inceputurile scrisului in lim a romana facand c&iar trecera de la istoriografie la fictiune. "ronicarii se impart in doua directii$ !oldova si !untenia, fiecare avand un specific al ei. "ronicarii moldoveni sunt$ Grigore 3rec&e, !iron costin si Ion ,eculce. Grigore 3rec&e redactea#a )4etopisetul Tarii !oldovei) pre#entand evenimentele cuprinse intre anii 5/67-5678. !iron costin scrie )4etopisetul Tarii !oldovei) de la Aron Voda incoace adica de la 5676-5995. "el de-al treilea cronocar moldovean, Ion ,eculce, continua pre#entarea istoriei !oldovei de la 5995-5:8/. .pera lui )4etopisetul Tarii !oldovei) este precedata de un numar de 8; de legende reunite su titlul ). sama de cuvinte). Specificul cronicilor moldovene il constituie relatarea o iectiva necritica si nepartinitoare a domniilor care s-au succedat la tronul !oldovei. In !untenia cronica este repre#entata de )4etopisetul cantacu#inesc), )"ronica +alenilor) fara autor cunoscut si )Viata lui "onstantin Voda +rancoveanu) de Radu Greceanu si )Istoria domnilor tarii Romanesti) de Radu *opescu.

-escendent al unei renumite familii oieresti din !oldova, Grigore 3rec&e isi indeplineste formarea intelectuala la scolile polone din 4iov. Reintors in tara, cronivcarul parcurge cateva ierar&ii domnesti a0ungand in scurta vreme un apropiat al domnitorilor. )4etopisetul Tarii !oldovei) pre#inta evenimente de la )descalecatul cel de-al doilea) adica de la domnia lui -ragos Voda la domnia lui Aron Voda '5/67-5678(. Aceasta cronica va fi tiparita pentru prima doara de !i&ail <ogalniceanu in 5=6;. 4etopisetul este precedat de o )*redoslovie) 'o prefata( in care autorul isi va argumenta motivele pentru care a redactat aceasta opera. *rincipalul argument ar fi acela ca urmasii tre uie sa cunoasca istoria predecesorilor. Totodata Grigore 3rec&e se plange de insuficienta i#voarelor care iau servit ca punct de pornire, o cronica a domniei lui Stefan cel !are fusese redactata in lim a slavona de Eftimie si !acarie. -in cau#a a sentei i#voarelor interne cronicarul se vede silit sa apele#e la carti straine - i#voare polone#e. Ideile fundamentale in acest letopiset sunt$ - ideea unitatii de origine a romanilor din toate provinciile )toti de Ram se trag)% - latinitatea lim ii romane aducand ca argument evolutia etimologica a unor cuvinte% - latinitatea poporului roman. In alcatuirea letopisetului Grigore 3rec&e surprinde sc&im ari de domnii, comploturi, lupta pentru putere, o iceiurile de inscaunare, situatii de viata si fapte e1emplare. "ele mai multe episoade se inc&eie cu o )naca#anie salnim) adica o certare a celor puternici. "onstituita ca un epilog aceasta secventa a letopisetului pre#inta ideea ca e1ista o ordine a istoriei dictata nu de faptele umane ci de vointa divina. Eroi e1emplari precum Stefan cel !are sunt propusi ca niste modele e1istentiale deoarece sunt pusi in slu0 a lui -umne#eu si mai ales a tarii. 4a polul opus se afla cei care incalca legile divine dar si pe cele omenesti. 3n astfel de persona0 negativ care suporta consecintele faptelor sale este craiul polon Al ert. Scrierea cronicii este stra atuta de ideea respectarii actului creator. Autorul stie ca opera sa este importanta deoarece repre#inta un incput al scrisului in lim a romana pentr ca poporul nostru sa nu fie )asemeni fiarelor si do itoacelor).

Arta narativa a acestui letopiset consta in$ rafinamentul descrierilor ')episodul inva#iei lacustelor)( si acuratetea naratiunii astfel domnia lui stefan cel !are este pre#entata prin faptele sale istorice, personalitatea domnitorului in dispo#itiile sale sufletesti contradictorii. "ronicarul face nu doar o trecere in revista a faptelor ci pre#inta si impre0urarile mortii domnitorului, sentimentele poporului in fata acestui eveniment nefast si c&iar starea vremii din acea perioada.

Arta narativa a letopisetului

!iron "ostin este continuatorul cronicii lui Grigore 3rec&e. In letopisetul sau el pre#inta elemente di istoria !oldovei cuprinse intre 5678-5995, adica de la a doua domnie a lui Aron Voda pana la urcarea pe tron a lui -a i0a Voda.

-escendent al unei importane familii oieresti din !oldova, "ostin isi face studiile in *olonia la 4iovfiind cunoscator al lim ilor de circulatie internationala din acea perioada 'filo#ofie etc.(. 4etopisetul lui !iron "ostin e precedat de o lucrare intitulata ). sama de cuvinte din ce tara au iesit stramosii lor de neamul !oldovenilor.) Aceasta lucrare ar fi tre uit sa fie o introducere facuta cronicii dar materialul fiind prea valoros autorul a facut din aceasta o creatie de sine statatoare. Se afirma in paginile acestei lucrari ideea responsa ilitatii scrisului )eu voi da sama de ale mele toate cate scriu). Sunt reluate teoriile din letopisetul lui 3rec&e, contunuitatea, unitatea si latinitate lim ii romane. )-e neamul moldovenilor) este scrisa ca o reactie impotriva cronicarilor care au interpolat letopisetul lui 3rec&e. !ania lui costin se indreapta impotriva lui Simion dascalul si a lui !isail calugarul.. Acest eveniment poarta numele in istoriografie de )cearta cronicarilor). Gene#a letopisetului are la a#a i#voare straine dar si i#voare interne. *entru ultima perioada oglindita in cronica sa !iron "ostin foloseste amintirile oierilor atrani, povestirile tatalui sau, fost sfetnic al domnului !iron +arnovs>i si c&iar propriile fapte de viata. 4etopisetul cuprine pre#entarea a 99 de ani din istoria !oldovei timp in care se succed la tron ;; de domnitori. Este o vreme a marilor infruntari sociale si politice. "ea mai mare importanta in cronica sa i-o acorda domnitorului -imitrie "antemir care domnise doar noua ani. !iron costin fusese sfetnic al acestuia si din acest punct de vedere de#valuie personalitatea comple1a a domnitorului. Alti domnitori surprinsi in letopisetul lui "ostin sunt$ Aron voda, -a i0a voda, -umitrascun voda, -uca voda, -imitrie si "onstantin "antemir etc. 4a polul opus domniei lui -imitrie "antemir se afla domnia lui -umitrascu voda, un atran deca#ut care face mare pagu a tarii.

Arta narativa a letopisetului

Trasaturile artei naretive pre#ente in letopisetul lui "ontin sunt te&nica detaliului, portretului si descrierea. Reputatia cronicarului de om cu o personalitate si o cultura comple1a e relevata si prin scrierea poemului filo#fic )Viata lumii). Tema acestui amplu poem este fugit irrepara ile tempus 'trecerea implaca ila a timpului(. Aceasta tema cu origine in literatura latina este asociata motivelor fortuna la iris si vanitas

vanitatum. ?ortuna la iris inseamna soarta sc&im atoare si vanitas vanitatum inseamna desertaciune desertaciunilor. )"ronica polona) si )*oema polona) pre#inta istoria privita in paralel a !oldovei so a !unteniei.

Ion ,eculce este cel care inc&eie )"ronica !oldovei) redactand )4etopisetul Tarii !oldovei de la -a i0a voda pana la domnia lui "onstantim !avrocordat) '59955:8/(.

Aceasta lucrare are la a#a povestirile oierilor atrani si anintirile cronicarului care a fost el insusi martor al domniilor din ultimii ani pre#entati. !eritul lui Ion ,eculce este acela de a scrie o astfel de opera intr-o opera de mari sc&im ari sociale si politice. Insusi ,icolae "ostin, fiul lui !iron "ostin, incercase sa redacte#e un letopiset al !oldovei fara sorti de i# anda. Ion ,eculce asea#a in fruntea letopisetului o serie de 8; de legende reunite su titlui ). sama de cuvinte). Ele contin memoria populara fiind marcate de oralitatea stilului. Referitor la caracterul fictional al acestei opere cronicarul afirma$ )deci cine le va citi si le va crede ine va fi, iara cine nu le va crede iara ine va fi% cine precum e voia asa va face).

 Partea I 3manismul
-efinitie Trasaturi Renasterea in Tarile Romane

Partea a II-a "ronica

-efinitie "ronicari romani

Partea a III-a )4etopisetul Tarii !oldovei) de Grigore 3rec&e

"omentariu Arta narativa a letopisetului

Partea a IV-a )4etopisetul Tarii !oldovei de la Aron voda incoace) de !iron "ostin
"omentariu Arta narativa a letopisetului

Partea a V-a ). sama de cuvinte) de Ion ,eculce

"omentariu

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate