CURS 1

KINANTROPOMETRIE GENERALITATI
ANTROPOLOGIA = antropos- om, logos stiinta = stiinta despre om. Termenul de antropologie a fost prima data folosit de Magnus undt si s-a afirmat !a stiinta in se! "" !and s-au !onturat # domenii distin!te de !er!etare $ - fi%i!-&iologi! - so!io-!ultural Antropologia moderna a&ordea%a omul in intera!tiunea sa organism-mediu so!ial su& toate aspe!tele $ - origine - e'olutie - 'ariatii &iologi!e - influentele mediului natural si so!io-!ultural Antropologia este o stiinta !omple(a &io-psi)o-so!iala, o stiinta multi interdis!iplinara. *i%ea%a toate domeniile a !aror pro&lemati!a are tangenta !u toate dimensiunile umane ale tuturor oamenilor din toate epo!ile, !eea !e-i !onfera !ara!ter de stiinta )olisti!a. RAM+RIL, ANTROPOLOGI,I Prin!ipalele ramuri sunt$ - antropologia &iologi!a -fi%i!a. - antropologia so!iala si !ulturala - antropologia filosofi!a - antropologia politi!a ANTROPOLOGIA /IOLOGI0A ,ste o stiinta !u pro!upari !omple(e, greu de !ir!ums!ris si !u de%'oltare de un dinamism greu de anti!ipat.. Antropologia &iologi!a in!lude 1INANTROPOM,TRIA. 2ondatorul antropologiei moderne este dupa unii autori - P. /ro!a - 34#5-3446. anatomist si antropolog fran!e% - 2ran!is /oas -3474-385# . antropolog ameri!an de origine germana 9 toate stiintele antropologi!e ameri!ane se &a%ea%a pe opera lui 9 a sistemati%at ramurile antropologiei generale antropologie ar)eologi!a antropologie fi%i!a antropologie ling'isti!a antropologie !ulturala In Romania s-a de%'oltat o puterni!a s!oala de antropologie intemeiata de 2ran!is! Rainer, *. Papilian - pre!ursori $ ,mil Ra!o'ita, 0arol :a'ila - !ontinuatori $ 0.I. Par)on, ;t. Mil!u, *. ;la)eanu.
3

:.p.d.' al spe!ialistilor Institutului de !er!etari Antropologi!e <2ran!is! I. Rainer= , al A!ademiei din /u!uresti, prin!ipalele ramuri ale antropologiei sunt $ - antropologia istori!a - paleoantropologia. - antropologia &iologi!a -fi%i!a sau antropo&iologie . - antropologia so!iala si !ulturala - antropologia apli!ata. ANTROPOLOGIA /IOLOGI0A ,ste stiinta !are studia%a grupurile umane d.p.d.' fi%i! si &iologi!. Rainer este intemeietorul antropologiei &iologi!e. Prin!ipalele ramuri ale antropologiei &iologi!e sunt sistemati%ate de spe!ialistii romani in$ 3. antropologie medi!ala #. antropologie fi%iologi!a >. antropologie geneti!a 5. antropologie demografi!a 7. antropologie au(ologi!a ?. antropologie e!ologi!a @. antropologie etologi!a ANTROPOLOGIA M,:I0ALA = este stiinta !are se o!upa !u studiul fa!torilor &iologi!i si !ulturali in relatie !u starea de sanatate, &oala si 'inde!are - fa!torii !are influentea%a starea de sanatate - miAloa!ele terapeuti!e si natura a!estora - dimensiunea so!iala a &olii in tratamentul !areia sunt impli!ate terapeuti si institutii di'erse. Antropologia medi!ala a&ordea%a indi'idual - se tre!e de la notiunea de populatieBgrup populational la !ea de indi'id. ANTROPOLOGIA 2ICIOLOGI0A ,ste stiinta !are studia%a $ - fun!tiile organismului - parametrii &io!)imi!i - !apa!itatea adaptati'a a indi'idului la mediul de 'iata. ANTROPOLOGIA G,N,TI0A ,ste stiinta !are studia%a omul din perspe!ti'e $ - patrimoniului ereditar ins!ris in !odul geneti!, e'identiind diferentele si asemanarile geneti!e dintre indi'i%i sau populatii su& influenta fa!torilor e'olutiei si di'ersitatii geneti!e umane - predispo%itiei pentru un anumit !omportament sau pentru anumite &oli a persoanelor !u anomalii !romo%omiale - e'olutiei genomului -A:N . mi!roorganismelor - &a!terii, para%iti, et!. sus!epti&ile sa inter'ina sele!tia umana. ANTROPOLOGIA :,MOGRA2I0A ,ste stiinta !are studia%a dinami!a populatiei umane d.p.d.' al $ - marimii, stru!turii si distri&utiei
#

- modul in !are se modifi!a in timp prin$ natalitate, mortalitate, !asatorie, migratie, im&atranire ANTROPOLOGIA A+"OLOGI0A ,ste stiinta !are studia%a !resterea si de%'oltarea fiintei umane din momentul !on!eptiei si pana la maturitate -prima perioada a ontogene%ei umane . ANTROPOLOGIA ,0OLOGI0A ,ste stiinta !are studia%a relatia &iuni'o!a dintre om si fa!torii de mediu -geografi!. - adaptarea omului la mediu - modifi!arile mediului in!luse prin inter'entia omului o taierea padurilor a determinat modifi!area formelor de relief urmat de pertur&area e!)ili&rului natural o deseuri peri!uloase - !ianuri in Italia sau su&stante radioa!ti'e la 0erno&il . au a'ut !onse!inte negati'e asupra sanatatii- malformatii, &oli neopla%i!e. si asupra e!ologiei mediului - ploi a!ide, s!aderea stratului de o%on, in!al%irea glo&ala. ANTROPOLOGIA ,TOLOGI0A ,ste stiinta !are studia%a !omportamentul uman determinat mai ales geneti! de!at psi)i! si !ultural. Persoanele !u formula !romo%omiala 5@ ""D - normal este 5? "" sau 5? "D ., sufera de sindromul 1linefelter si au predispo%itie pentru !omportament !riminal. 1INANTROPOLOGIA este antropologia motri!a o ramura a antropologiei apli!ate !are a&ordea%a mis!area omului !a efe!t al a!ti'itatii &io-ps)i)o-so!iale. 0on!ret pro&lemele determinate in spe!ial de antropologia medi!ala, fi%iologi!a si au(ologi!a. ANTROPOM,TRIA Antropos om Metrie masurare Antropometria studia%a dimensiunile somati!e si fun!tionale !um si e'olutia a!estora pe par!ursul ontogene%ei umane. In !adrul antropometriei se diferentia%a # !on!epte$ 3. somatometria #. fi%iometria ;OMATOM,TRIA - ;tudia%a masuratorile dimensiunilor !orpului uman in ansam&lu sau pe segmente - Pe &a%a relatiilor marimilor o&tinute se !al!ulea%a o serie de indi!i spe!ifi!i in s!opul e'aluarii Ni'elului de !restere si de%'oltare fi%i!a ;tatusului nutritional al indi'idului 2ICIOM,TRIA e'aluea%a fun!tiile aparatelor si sistemelor organismului - tensiunea arteriala
>

- fre!'enta !ardia!a - forta mus!ulara - amplitudinea arti!ulara - !apa!itatile si 'olumele pulmonare - !onsumul ma(im de o(igen - puterea anaero&a, et! Pana a!um s-a de%'oltat mai ales antropometria infantila -a !opilului de la nastere pana in perioada pu&ertatii si adoles!entei. !are a 'i%at de%'oltarea fi%i!a prin e'aluarea inaltimii si a greutatii . ;-au sta&ilit 'alori medii standard ale a!estor parametrii pe grupe de 'arsta, se( si %one geografi!e , pe &a%a !arora se reali%ea%a apre!ierea e'olutiei ontogeneti!e a indi'idului si in!adrarea lui in parametrii normali sau in afara a!estora. A!este s!ale de !lasifi!are dimensionata si a !onformatiei, permit si anali%a !omparati'e a populatiilor si plasarea indi'idului intr-un !adru regional, national sau international. Antropometria efe!tuea%a masurarea omului in po%itii stati!e in fun!tie de o serie de pun!te antropometri!e. 1INANTROPOM,TRIA 1inetos= mis!are Antropos = om Metrie = masurare 1inantropometria repre%inta masurarea omului in mis!are , este o antropometrie in mis!are. 1inantropometria a aparut din ne!esitatea a&ordarii !orpului uman in mis!are e( $ o&tinerea unor performante sporti'e sau medi!ale in a!ti'itatea de re!uperare !are a impus e(ersarea anumitor mis!ari la anumite ung)iuri arti!ulare, utile in perfe!tionarea unei te)ni!i sporti'e sau in do&andirea independentei fun!tionale. Posi&ilitatile de in'estigare au limitat mult timp a'aluarea antropometri!a la starea de repaus. Aparatura moderna, noile te)nologii au permis in ultimii ani $ - inregistrarea mis!arilor !orpului omenes! - efe!tuarea si interpretarea unor masuratori tot mai !omple(e si pre!ise , in situatii &iome!ani!etot mai di'erse de la e(e!utia unor a!ti'itati !urente si pana la te)ni!i sporti'e su&tile. Promo'area Einantropometriei a in!eput in anul 38@4 la initiati'e unui grup de spe!ialisti reunite in /ra%ilia -33 septem&rie 38@4. !and s-a !onstituit INT,RNATIONAL FOR1ING GRO+P ON 1INANT ROPOM,TRD in !adrul International 0oun!il on ;port ;!ien!e and P)isi!al ,du!ation. A&ia in anul 384? la !onferinta de la GlasgoG, s-a de!is !onstituirea unei organi%atii stiintifi!e internationale. PARTI0+LARITATIL, 1INANTROPOM,TRI,I 0orpul uman este pentru s!urte perioade in stare stati!a si se !on!reti%ea%a prin mis!are
5

- inantropometria nu respinge terminologia utili%ata de antropometrie !i o apli!a omului !are se mis!a - propune o noua a&ordare a omului 'iu in sistem intera!tional propriu unei 'i%iuni stiintifi!e, dinami!e, in !are morfologi!ul e'aluea%a dimensiunile si !ompo%itia !orporala su!!esiunea modifi!arilor de forma ale raporturilor dintre parti in s!opul efe!tuarii mis!arilor simple, !otidiene, profesionale , de loisir si de performanta sporti'e !onditia fi%i!a starea nutritionala potentialul motri! al indi'idului in diferite perioade ale 'ietii si in di'erse stari - sanatate, a!ti'itate sporti'e, &oli. oferind date o&ie!ti'e, !erte, reprodu!ti&ile utile in profila(ie, performanta sporti'e dar si in re!uperarea persoanelor !u defi!iente, di%a&ilitati sau &oli !orni!e ;2,RA :, PR,O0+PARI *IC,ACA - indi'idul sanatos - e(!elenta motri!a -sporti'a . - patologia motri!itatii ;0OP+L MA;+RATORILOR - !lini! pentru e'aluarea su&ie!tilor , in!adrarea lor fata de 'alorile de referinta, alegerea terapiei, readaptarea la effort si e'aluarea re%ultatelor - !a instrumente de edu!atie pentru !on!epere unor programe de pre'enire a im&olna'irilor, de promo'are a sanatatii si de formulare a politi!ilor so!iale APLI0ATIIL, 1INANTROPOM,TRI,I ;e apli!a in di'erse domenii $ - medi!ina - nutritie - Einetoterapie - edu!atie fi%i!a - stiinta sportului - ergometrie - &iome!ani!a - stiinte umanisti!e 0RIMINALI;TI0A se utili%ea%a in!a din se! "I" pentru identifi!area !riminalilor si re!idi'istilor pe &a%a $ - !ara!teristi!ilor fi%i!e $ dimensiuni , forme ale !orpului si segmentelor amprente digitale si dentare )arta retinei sau a irisului - !ara!teristi!ilor fi%i!e-!omportamentale $
7

 mers 'o!e semnatura Re%ultatele masuratorilor sunt uni!e, spe!ifi!e fie!arui indi'id. IN:+;TRI, masuratorile !orporale sunt asta%i e(trem de importante pentru - !reatorii de produse - !onfe!tii, in!altaminte, mo&ilier, auto'e)i!ule, et!. - !onstru!torii de !ladiri, et! ,RGONOMIA ,(ista peste #66 dimensiuni antropometri!e pe &a%a !arora spe!ialistii !on!ept si amenaAea%a in prin!ipal lo!ul de mun!a dar si spatii de Aoa!a, &a%e sporti'e. ,rgonomia lo!ului de mun!a este utila in 'ederea adaptarii optime a mediului la parametrii !orporali, !u respe!tarea !onditiilor spe!ifi!e de mun!a. ;e re!urge la $ - sta&ilirea dimensiunilor lo!urilor de mun!a , a masinilor si utilaAelor - sta&ilirea dimensiunilor spatiului de deplasare si a inaltimii dispo%iti'elor de !omanda - asigurarea desfasurarii a!ti'itatii profesionale in !onditiile mentinerii unei posture !orporale fi%iologi!e si fa'ori%arii mis!arii segmentelor pentru !resterea efi!ientei mun!ii fi%i!e si pre'enirea aparitiei deposturarilor glo&ale sau segmentare. ,rgonomia studia%a relatia om- masina - mediu de mun!a in s!opul im&unatatirii posi&ilitatilor de utili%are a masinii . ,rgon -gr. = lu!ru H normos = norma M,:I0INA repre%inta domeniul in !are utilitatea pra!ti!a a Einantropometriei este in!ontesta&ila si 'i%ea%a$ - medi!ina !lini!a in !adrul !areia asigura $ e'aluarea statusului nutritional monitori%area !resterii si de%'oltarii fi%i!e diagnosti!ul !lini! in afe!tiunile aparatelor si sistemelor organismului planifi!area tratamentului si monitori%area e'olutiei su& tratament profila(ia o&e%itatii si redu!erea ris!ului de aparitie a unor &oli gra'e, TA, !ardiopatie is!)emi!a, a!!idente !ere&rale 'as!ulare, dia&et %a)arat, neoplasme - medi!ina legala in !are masuratorile antropometri!e sunt utili%ate pentru re!onstru!tia fa!iala, !orporala determinarea se(ului din resturi umane - medi!ina imagisti!a prin te)ni!i moderne nonin'asi'e - e!)o, 0T, RMN. I diagnosti!ul de sar!ina apre!ierea sediului a!esteia studiul pla!entei !a stru!tura si lo!ali%are
?

 e'aluarea !resterii fatului printr-o &iometrie pre!isa de !onfirmare a 'arstei sar!inii -!on!ordantaBne!on!ordanta intre de%'oltarea fatului si 'arsta sar!inii sau oprirea sar!inii in e'olutie. depistarea !at mai pre!o!e a e'entualelor anomalii - !ardia!e, !ere&rale, digesti'e, renale, geneti!e. sau a unor !ompli!atii !are impugn intreruperea sar!inii - prin e!)o, sau mai nou prin 'i%uali%area 5: in !are a 5 a dimensiune este timpul . e(plorarea &a%inului osos al gra'idei pentru anali%a stru!turilor si efe!tuarea unor masuratori !are permit o&stetri!ianului sa apre!ie%e da!a nasterea se poate produ!e sau nu pe !ale naturala I dimensiunile organelor interne - prin e!)o. I dimensiunile di'erselor %one anatomi!e &a%ate pe se!tiuni !are repre%inta e!)i'alentul 'i%ual al unei se!tiuni anatomi!e permitand o lo!ali%are pre!isa spatiala a %onelor afe!tate I pre'i%iunea !resterii in inaltime prin !ontrolul osifi!arii reali%at prin e(amen radiologi! I dimensiunile imaginilor patologi!e tumori, litia%a renala, &iliara I !ore!titudinea apli!arii prote%elor arti!ulare sau 'as!ulare I e'aluarea !ompo%itiei !orporale importanta pentru $ apre!ierea !ore!ta a starii de nutritie monitori%area tratamentului de%e!)ili&relor nutritionale - printr-un sistem de diagnosti! de a'angarda !are studia%a te)nologia :,"A :ualenergJ "- raJ A&sortiometrJ . - medi!ina astronauti!a in !are pe &a%a proportiilor !orpului se sta&iles! potentialul fi%i! , dinami! si energeti!, utile in apre!ierea ni'elului de sanatate si al performantelor fi%i!e ne!esare astronautilor. - 0)irurgie plasti!a si reparatorie - Ortopedie- traumatologie Masuratorile sunt utile in !)irurgie pentru apre!ierea $ - gradului repararii anatomi!e - re!onstru!tia formelor - uneori prin prote%are. dupa amputatii sau de%arti!ulari - ni'elului restantului fun!tional dupa inter'entii !)irurgi!ale. P;I OLOGIA prin !orelare !u fi%iognomia -stiinta de re!unoastere a !ara!terului indi'idului prin infatisarea lui e(terioara . si prelu!rarea statisti!a a datelor s-au reali%at programe pe !omputer !are pot re!unoaste sau !onfirma aptitudini indi'iduale in !adrul unei testari psi)ologi!e amanuntite. ;PORT+L ofera posi&ilitatea apli!arii Einantropometriei pentru $ apre!ierea 'arstei &iologi!e in raport !u gradul de%'oltarii fi%i!e

 sele!tia si orientarea !opiilor spre sporturile sau pro&ele pentru !are poseda aptitudini, a'andu-se in 'edere si fenomenul de a!!elerare a !resterii -se!ular trend. pe !are il traim asta%i monitori%area de%'oltarii fi%i! su& influenta pra!ti!arii sistemati!e a e(er!itiilor fi%i!e si a starii de sanatate depistarea defi!ientelor fi%i!e si instituirea terapiei ade!'ate organi%area spatiilor de antrenament - !on!urs, !onfe!tionarea e!)ipamentului sporti', !onstruirea aparatelor si de%'oltarea te)nologiilor utili%ate in antrenamentB!on!urs, relatia spatiu de lu!ru dimensiuni !orporale /IOM,0ANI0A repre%inta un domeniu in !are Einantropometria re!urge la o serie de masuratori spe!iale reali%ate prin te)nologii moderne prin !are se apre!ia%a $ goniometria interna a aparatului lo!omotor reparti%area geometri!a a masei !orporale sau segmentare - !entrul prin!ipal de gra'itatie sau !ele se!undare . parametrii mis!arii repre%entati de distanta, timp, 'ite%a, a!!eleratie in s!opul - profila(iei traumatismelor - redu!erea efe!telor negati'e ale suprasoli!itarilor &iome!ani!e Partea &iome!ani!ii !are se o!upa !u studiul parametrilor mis!arii se numeste 0IN,M,TRI,. AR ,OLOGIA Einantropometria ofera posi&ilitatea determinarii stadiului de%'oltarii &iologi!e a oamenilor !are au lo!uit un anumit teritoriu si au trait intr-o anumita perioada istori!a. 0,R0,TAR,A - este permanenta - se apli!a in toate domeniile pre%entate Astfel a de'enit posi&ila studierea rea!tiilor omului la di'erse soli!itari me!ani!e prin $ simularea unor a!!idente rutiere si apre!ierea tolerantei stru!turilor anatomi!e - elasti!itatea tegumentului, rigiditatea oaselor. la di'erse tipuri de so!. Identifi!area !au%elor de dis!onfort si o&oseala in fun!tie de tipul de efort depus 0a urmare a !er!etarilor efe!tuate s-au !on!eput e!)ipamente ergonomi!e de prote!tie in !on!ordanta !u utili%area la auto si la lo!ul de mun!a.