TESUTUL NERVOS

Este alcatuit din neuroni si celule gliale; Neuronii - sunt unitile de structur ale sistemului nervos; sunt formai din :- corp celular si -prelungiri: dendrite si axoni;

Dendritele si axonii constituie cile de conducere n nevrax a sensibilitatii si motilitii, precum si nervi spinali (micsti) si cranieni (senzitivi, motori si micsti).

STRUCURA NEURONILOR:

A. CORPUL CELULAR

formeaza su stana cenu!ie a nevraxului si este delimitat de neurilem; in neuroplasma se afla: mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparat "olgi, lizozomi, neurofi rile (cu rol de sustinere si transport), corpi #issl (cu rol in sintezele neuronale) si nucleul (unic, situat central).

B. AXONUL

este o prelungire unic, o ligatorie, delimitat de axolema; in axoplasma contine mitocondrii, lizozomi, neurofi rile; conduce influxul nervos eferent (centrifug); este prote$at de % teci: de mielina (la interior), &c'(ann , )enle (la exterior)

1.Teaca Henle

este formata din su stanta fundamentala amorfa si fi re con$unctive asezate in retea; este situat la interior are rol trofic si de protectie.

2. Teaca Schwann

este formata din celule gliale; este dispusa concentric in $urul tecii de mielina; intre doua celule &c'(ann se afla o strangulatie *anvier; secreta teaca de mielina si conduce saltatoriu influxul nervos. 3. Teaca de m el n!

este secretata de celulele gliale &c'(ann sau de oligodendrologie; are rol nutritiv, de protectie si izolator. Depus su form de lamele lipoproteice conmcentrice , al e, in $urul fi rei axonic (axoni mielinizati) +i rele postganglionare vegetative si fi rele sistemului somatic cu diametru de su ,micron si vitez lent de conducere sunt amielinice, fiind incon$urate numai de celulele &c'(ann, care au ela orat o cantitate mic de mielin, vi-i la doar la microscopul electronic

S"#an$%la" e Ran& e# -intre . celule &c'(ann se afl o regiune nodal numit strangulaie *anvier Ram ' ca" a()nale *%")na"e

utonii terminali contin neurofi rile, mitocondrii si vezicule cu mediatori c'imici cu rol in transmiterea influxului nervos prin intermediul sinapselor.

/ransmiterea sinaptic C. +EN+RITE

sunt prelungiri ne)*l $a")# , ramificate, ce contin neurofi rile si corpi #issl (organite specifice);

conduc influxul nervos aferent (centripet).

Cla, ' ca#ea ne%#)n l)# a. Dupa forma corpului celular: stelati ovali piriformi piramidali rotunzi . Dupa numarul prelungirilor: - unipolari - pseudounipolari - ipolari - multipolari c. Dupa functie:

senzitivi motori de asociatie secretori

P#)-# e"a" le ne%#)n l)#:

generarea influxului nervos .e(c "a* l "a"ea/ conducerea influxului nervos .c)nd%c"a* l "a"ea/

EXCITABILITATEA reprezinta capacitatea materiei vii de a rspunde prin manifestri specifice la aciunea stimulilor. &e caracterizeaza prin: a/. n"en, "a"ea -#a$ a ," m%l l)# .#e)*a0a/ reprezinta intensitatea necesar unui stimul pentru a produce un influx nervos. &timulii cu intensitate inferioara pragului se numesc subliminari si nu produc influx nervos, iar cei cu intensitate superioar pragului se numesc supraliminari si au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag a stimulilor (legea 0tot sau nimic0). */. " m-%l %" l reprezinta timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos. c/. c#)na( a este timpul minim necesar unui stimul (curent electric), av1nd o intensitate du l fa de reo az, pentru a produce un influx nervos. d/. la* l "a"ea este capacitatea neuronului de a rspunde la un anumit numr de stimuli pe unitatea de timp. e/. -e# )ada #e'#ac"a#a este proprietatea neuronului de a nu rspunde la un stimul nou, in timpul unui raspuns la un stimul anterior. '/. *#%,che"ea reprezinta rapiditatea cu care actioneaz stimulul.

CON+UCTIBILITATEA reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre efector de unde sunt transmise impulsurile altor neuroni sau unor organe efectoare. 2n neuron conducerea este unidirecional datorit sinapselor, care permit impulsurilor s treac impulsurile doar 3ntr-un anumit sens . 2n axonii cu teac de mielin conducerea impulsurilor depinde de fluxul circular de curent. 4ielina, fiind un un izolator electric, nu permite scurgeri de curent si de aceea, depolari-area este posi il doar la nivelul nodurilor *anvier. 5otentialul de actiune se va deplasa deci sarind de la un nod la altul, modalitate de transmitere numit 67#D86E*E &9:/9/7*2E . 5rin acest tip de conducere viteza impulsurilor creste foarte mult, astfel +i rele mielinice conduc de aproximativ ;< de ori mai rapid dec1t cele amielinice.

6onducerea influxului nervos este un proces activ care se reali-ea- cu consum energetic. Energia se eli ereaz 3n special prin oxidarea gluco-ei si necesit un aport crescut de 7., de aceea , 3n lipsa 7. conducti ilitatea nervoas dispare 3n cateva ore. =n timpul potentialului de aciune, neuronii, ca !i alte tesuturi, nu raspund la noi stimuli, indiferent de intensitatea acestora, instal1ndu-se -e# )ada #e'#ac"a#a . La* l "a"ea >consta 3n capacitatea de a rspunde la un anumit numar de stimuli pe unitatea de timp.

&uportul fizico-c'imic al excita ilitatii si al conducta ilitatii este -)"en" al%l elec"e# c mem*#ana#

#euroni multipolari