Viticultura n Republica Moldova

Publicul larg cunoaste putine lucruri despre deosebirile caracteristice pentru diferite zone ale vinificatiei moldovenesti. In acelasi timp, specialistii disting pe teritoriul Moldovei nu mai putin de patru arealuri: zona Codrilor (Centrala), Sud-estica, Sudica si ordica. !ivizarea spatiului vinifer moldav in zone de baza a fost propusa in studiul comple" al doamnei profesor P.I. Ivanova in anul #$%&. Pe parcursul cercetarilor ulterioare au fost obtinute date relevante cu privire la e"istenta urmatoarelor entitati teritorialclimaterice: ordica ('alti) - cu limitele Sculeni-'alti-(loresti-Soroca, Centrala (Codru) - cu limitele )eova-Cimislia-*ig+ina, Sudica (Ca+ul) aceasta cuprinde toata partea de miaza-zi a teritoriului Pruto-dunarean si Sud-estica ( istreana) - intre Camenca si Slobozia). In urma studiilor efectuate au fost conturate de asemenea microzonele de cultivare a strugurilor si producere a materiei prime pentru vinurile de elita albe si rosii, celor aromatizate si distilate etc. In prezent )egea ,epublicii Moldova -Cu privire la .ita-de-vie si .in/, adoptata de Parlamentul tarii la 0 iunie #$$& (1 #20-3III), determina zonele, centrele si raioanele vini-viticole in calitate de arealuri pentru cultivarea strugurilor de soiuri te+nice si producerea de vinuri. Mai multe intreprinderi vinicole moldovenesti dispun de un potential de productie, care le permite sa lanseze pe piata vinuri e"celente. Iata cateva repere geografice: Mandresti si Inesti, Peresecina si Manta din 4udetul 5r+ei, 'acioi, Milestii Mici si !urlesti din 4udetul C+isinau, Ciumai si 6lbota din 4udetul *araclia, ,ascov si Camenca, *ig+eci si )eova, Carpineni, Min4ir, Stolniceni si )apusna, .arzaresti, Iurceni, isporeni, 7rozesti (8ng+eni), *rifesti si Ciobalaccia (Ca+ul), *almaz, *udora, Cara+asani si Salcuta (*ig+ina), 'asarabeasca si Cimislia. Zona Codru (Centrala) 9a este situata intre dealuri impadurite, care odinioara erau locul de adapost al +aiducilor. Configuratia favorabila a reliefului prote4eaza plantatiile de ing+eturi pe timp de iarna si de arsitele verii : aceste efecte nelipsite ale climei continentale. 6nsamblul de conditii favorizeaza cultivarea strugurilor de soiuri albe, din care se produc vinuri delicate, racoritoare. In ultima perioada de timp de rand cu vinurile de soi au devenit tot mai cunoscute vinurile de cupa4, care imbina in gustul lor senzatia de prospetime si dulceata, avand totodata o distincta aroma florala. ;ona centrala in Moldova este cea mai puternic dezvoltata sub aspect economic. 6ici se afla masivul principal al plantatiilor de vita-de-vie (circa <=>) si ma4oritatea intreprinderilor specializate atat in vinificatia primara, cat si in producerea si imbutelierea tuturor varietatilor de vin.

In zona Codrilor sunt dislocate si renumitele +rube de la Cricova, Milesti si 'ranesti, care dispun de conditii ideale pentru pastrarea si maturarea productiei (? #0:#& grade Celsius si @=> umiditate) si capacitatea de a depozita milioane de decalitri de vinuri si coniacuri. 6cestea isi asteapta ora intalnirii cu consumatorul adanc sub pamant in galeriile carierelor, care au dat piatra din care este construit C+isinaul. Cea mai bogata colectie de vinuri se gaseste in subteranele de la Cricova. In componenta ei isi afla loc si e"emplare din vinoteca lui Aermann 7+oering, transmise in Moldova dupa cel de-al doilea razboi mondial. Podoaba acestei colectii este unica sticla ramasa in lume de /.in pascal/, produs in anul #$=0 de firma /Mogit !avid/. !iversitatea teritoriala (microraionala) permite producerea in zona Codrilor a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenientei. 6nume aici rodesc plantatiile renumitei gospodarii ,omanesti, fosta mosie a dinastiei imperiale rusesti a ,omanovilor. In microzona Aancesti de peste un secol se produc, din soiurile de struguri Cabernet-Sauvignon si Merlot, vinuri rosii, a caror varietati de top nu cedeaza renumitului C+ateau bordolez. Productia vinificatorilor locali in repetate randuri si-a ad4udecat distinctiile supreme la prestigioase concursuri internationale. Zona sud-estica sau Purcari (Nisreana) ;ona sud-estica (Purcari) se e"tinde in forma de fasie ingusta de-a lungul malului nistrean. In limitele ei se inscrie centrul de vinificatie Purcari, renumit pentru vinurile sale ,osu si egru. de Purcari. Conditiile climaterice sunt favorabile cultivarii soiurilor rosii de struguri Merlot, Cabernet-Sauvignon si ,ara eagra, in baza carora se produc vinuri maturate cu gust armonios, complet si buc+et bogat in tonalitati de maroc+in, coacaza neaga, viorele si ste4ar nobil. )a sfarsitul secolului 3I3 vinurile de Purcari erau solicitate in cantitati semnificative de curtea regala britanica. Zona sudica (Cahul) Perimetrul ei cuprinde stepa 'ugeacului si e"tremitatea sudica propriu-zisa. 6ceste doua teritorii sunt la fel de aride, dar solurile si conditiile lor climaterice au diferite caracteristici. *eritoriul aflat mai spre miaza-zi este favorabil producerii de vinuri rosii si varietati de desert. Cele mai cunoscute centre vinicole din zona respectiva sunt Comratul, *araclia, Ciumaiul si *rifesti. Zona nordica (Balti) ;ona nordicanu dispune de semnificative plantatii industriale de vita-de-vie. 6colo strugurii se cultiva in perspectiva prelucrarii in materiale primare pentru producerea coniacurilor, ca baza a vinurilor speciale alcoolizate si, partial, pentru consum in stare proaspata. In nordul ,epublicii Moldova viile sunt plantate in special cu soiuri albe de struguri: 6ligote, Pinot, (eteasca, *raminer.