Este evident c, n cultura romn actual, traducerile profesioniste din autorii clasici snt absolut necesare.

Filosofia, si cu att mai mult autorii fundamentali recenti din domeniu, resimt dureros acest vid. Numele filosofului german Martin Heidegger este tot mai invocat n viata cultural romneasc. Pentru ca aceast invocare s capete temei, referirea la niste scrieri fundamentale, traduse acurat si ntr-o limb romn fireasc, se impune de la sine. a atare, nu ar putea dect s ne bucure o nou traducere din Heidegger, presupus initial a respecta standardele impuse de versiuni anterioare. Este vorba de un volum cu titlul !impul imaginii lumii, care include traducerea prelegerii "ie #eit des $eltbildes, din volumul Hol%&ege, creia i se adaug un aparat critic intentionat strivitor. !raducerea, studiul introductiv si notele i se datorea% d-lui 'ndrei !imotin, iar publicarea acestui volum Editurii Paideia. Prima impresie a cititorului binevoitor este po%itiv. (uspiciuni usoare apar cnd caut s surprind mai atent curgerea te)tului n limba romn. "ar, dup cum o stim cu totii, Heidegger e un gnditor dificil si, conform opticii comune, limba lui e, n consecint, la fel de inaccesibil. 'm fi tentati s credem, de aceea, c ininteligibilitatea acestei versiuni are ca surs pe Heidegger nsusi. el care si revine din nuceal si se gndeste c autorul german nu putea fi, totusi, att de confu%, va apela, fireste, la te)tul original - te)t care, n parante% fie spus, e una din lucrrile *eideggeriene accesibile si cunosctorilor medii ai limbii germane si mai putin familiari%ati cu opera gnditorului. '+uns n acest punct, va fi victima unui soc de proportii. ,a fi asaltat din toate prtile de un suvoi de erori ce privesc toate aspectele unei traducericunoasterea limbii din care se traduce, a limbii n care se traduce si a regulilor minimale de traducere. e vorba de greseli semantice si de sinta), ca si de nclcri ale logicii elementare. /ntruct spatiul nu ne permite, enumerm doar cteva greseli tipice, ce abund pe tot parcursul 0traducerii0, cu mentiunea c ele nu snt simple accidente datorate neatentiei, dat fiind proportia lor covrsitoare. 1e putem clasifica n trei categoriiErori semantice inadmisibile- 2bel, care n orice dictionar nseamn 0ru, neca%, boal0 devine, printr-un mecanism de neptruns, 0rest0 30ea nu este numai un rest necesar0, p. 45, par. 67. - Ni se povesteste, la un moment dat, despre un cercettor care, pe lng faptul c nu mai are nevoie de nici o bibliotec la el acas, mai e si tot timpul pe drum pe deasupra ei. cel putin asa ne asigur versiunea n cau%- 0 ercettorul nu mai are nevoie, acas, de o bibliotec. El este permanent pe drum deasupra ei0 3p. 48, par. 57. 'ceast survolare, la care se vede silit bietul cercettor, ia nastere dintr-o survolare inconstient a traductorului pe deasupra te)tului. cci, er ist 9berdies st:ndig unter&egs n-a nsemnat nici pentru Heidegger dect c 0pe lng asta, el 3cercettorul7 e ntotdeauna pe drum0. ;at cum confu%ia ntre un adverb 39berdies, n plus, pe lng aceasta7 si un pronume 39ber dies, deasupra acesteia, peste aceasta 7 l transform pe Heidegger ntr-un insolit autor de science-fiction.

- das bessere <*r f9r... *at care, pentru orice cunosctor de german, are sensul de 0are un simt= au% mai de%voltat= fin pentru0 e redat, n te)tul romnesc, de 3bi%arul7 0detine ceasul cel mai potrivit pentru0 3p. >?, par.87. - pe aceeasi pagin si la acelasi paragraf, Ein%el&issensc*aft, care, att conform u%antei limbii, ct si a ntelegerii *eideggeriene, nseamn 0stiint particular0, devine prin 0traducere0, 0stiint unic0. - un paragraf mai +os, das rec*te 'nse*en einer $issensc*aft erlangen, adic 0a dobndi aspectul= nftisarea proprie unei stiinte0 ni se pre%int ca 0a reclama privirea corect a unei stiinte0. - simpla sintagma german von et&as @esit% ergreifen 3a intra n posesia a ceva7 ne-a fost redat ntr-o presupus limb romn si printr-o interpretare 0mai catolic dect papa0 ca 0a concepe posesiunea din0 3n conte)tul n care stiinta modern 0concepe posesiunea din propria si deplina ei esent0 - sicA, n loc de, cum ar fi fost normal, 0stiinta modern intr n posesia propriei si deplinei ei esente0 -, p. 46, par. 57. - 'useinanderstreben der $issensc*aften, aici cu sensul de 0tendint de dispersie= autonomi%are a stiintelor0 a+unge s semnifice, prin domnul !imotin, contrariul, anume 0dorinta de comuniune a stiintelor0 3p. 48, par. 67. - 'utorii de dictionare nu s-au gndit nici o clip c &irBlic* 3real, efectiv, concret, adevrat7 ar putea s nsemne 0eficace0, dup cum nici Martin Heidegger nu s-a gndit la asta, pasa+ul e de altfel destul de limpede n aceast privint. /n sc*imb, s-a gndit domnul !imotin, va+nic inovator n limb 3ibidem7. - @etriebsamBeit, 0%el= rvn organi%ator3ic70, se transfigurea% de nerecunoscut n 0capacitate de organi%are0 3p. >>, par. 67. (i lista ar putea continua pn la disperarea traductorului - traductor care nici n sinta) nu are unul din punctele lui forte, desi impo%antul su studiu introductiv, de altfel neautori%at de Editura ,ittorio Clostermann, cuprinde un capitol ntreg re%ervat sinta)ei *eideggeriene a lucrrii. Prin ce mecanism de ntemeiere si poate aroga un necunosctor cras al sinta)ei comune privilegiul de a discuta despre sinta)a 3altminteri nerelevant7 a unei asemenea scrieri, e o ntrebare la care nu am primit si, probabil, nici nu se poate primi vreodat un rspuns.