Universitatea De Vest Vasile Goldis Arad Facultatea De Psihologie i tiine Ale Educaiei Speciali area!

Psihologie

"U#$A$E DE "%#E&'(

Motivaia nvrii la colarul mic

Coordonator tiinific
Lector univ. drd.Ardelean Delia

Absolvent:
Ilutiu Roxana Ioana

)*)

Arad !!"

#UP$%&S

%&+$,DU#E$E M#$I%A$IA L&CRARII Ca'itolul I. M#$I%A$IA ( D)*I+I$II ,I *#RM) -.-. #e este /otivaia0 -.1. +eorii ale /otivaiei -.*. For/e ale /otivaiei -.2. $aportul dintre /otivatie si per3or/anta -. 4. 5otivaia 6nv77rii Ca'itolul II. I+%A$AR)A ( *AC$#RI ,I C#+DI$II 1.-. 8nv7area u/an7 1.1. %nv7area 9colar7 1.*. Factori 9i condiii ale 6nv77rii Ca'itolul III. M#$I%A$IA I+%A$ARII LA ,C#ALAR&L MIC *.-. V:rsta 9colar7 /ic7 -. . ,'ecificul nvrii la colarul mic *. *. 5otive ale 6nv77rii Ca'itolul I%. M)$#D#L#.IA C)RC)$ARII 2.-. Scopul cercetarii 2.1. ,;iectivele cercetarii 2.*. %pote ele cercetarii 2.2. E<plicitarea ipote elor

)2)

2.4. 5etode 9i procedee utili ate in cercetare C#+CL&/II 0I0LI#.RA*I) A+)1)

Introducere

5otivaia repre int7 un proces psihic i/portant pentru c7 ea i/pulsionea 7= declan9ea 7 aciunea= iar aciunea prin inter/ediul cone<iunii inverse in3luenea 7 6ns79i ;a a /otivaional7 9i dina/ica ei. 5otivaia este o surs7 de activitate 9i de aceea este considerat7 >/otorul personalit7ii. Acest proces psihic are rol deose;it de i/portant 6n activitatea de 6nv7are a elevului 9i 6n consecin7 6n 3or/area personalit7ii acestuia. &u poate avea loc un proces educaional real dac7 6n preala;il nu s)ar identi3ica /otivele 6nv77rii 9i n)ar 3i deter/inat7 aria lor de aciune 9i dac7 educatorul n)ar 9ti s7 se 3oloseasc7 de 3ora acestor /otive 6n practica instruciei. #unoa9terea /otivelor ce)l i/pulsionea 7 pe elev 6n des379urarea actului 6nv77rii este i/portant7 pentru 6nv77tor= deoarece acestea 6i indic7 e<act calea ce tre;uie s)o ur/e e 6n vederea 3inali 7rii cu succes a educaiei. Prin /otivaia 6nv77rii 6nelege/ totalitatea /o;ilurilor care declan9ea 7= susin energetic 9i dina/i ea 7 activitatea de 6nv7are. #onstituie /otive ale 6nv77rii anu/ite tre;uine de ;a 7 de autoreali are= de a3ir/are prin succes 9colar ? para9colar@ apoi i/pulsul curio it7ii@ dorina de a o;ine note ;une pentru a satis3ace p7rinii sau pentru a 3i printre pre/ianii clasei@ tea/a de pedeaps7 sau de e9ec= anu/ite interese= opiuni pro3esionale etc. %at7 c7 motivul este cel care activea 7= /o;ili ea 7 9i reglea 7 conduita celor i/plicai 6n procesul de instruire. ,rice act de 6nv7are presupune un grad de /otivare 3a7 de sarcina pe care o 6ndeplinit= care deter/in7 9i o sti/ulare la nivel cere;ral. Dac7 aceast7 sti/ulare are de nu se reali ea 7 6ndeaAuns= atunci 6nv7area nu se produce. Deci= p:n7 la un punct randa/entul elevului?studentului Bper3or/ana acestuiaC cre9te paralel cu nivelul activ7rii cere;rale2 nivel critic= dincolo de care un plus de activi are antrenea 7 un declin al per3or/anei= deci supra/otivarea pre int7 e3ecte negative. Practic 6nv7area are la ;a 7 at:t /otive e<terne Bnota= lauda= pedeapsaC= c:t 9i /otive interioare activit7ii ca atare. Un 9colar 6nva7 la 6nceput su; presiunea unor cerine e<terne= pentru ca= ulterior= descoperind coninutul unei /aterii de 6nv77/:nt= s7 3ie ani/at de interese cognitive= care in de categoria /otivelor ce vin din interiorul s7u 9i care poart7 nu/ele de /otive intrinseci= al7turi de aspiraiile pro3esionale= satis3acia lucrului ;ine 37cut 9. a. Interesul este o atitudine stabilizat de natur emotiv cognitiv fa de obiecte i activiti, n care motivele acioneaz din interiorul nostru. )4)

Dup7 p7rerea noastr7= pro;le/a care se pune este aceea de a nu a9tepta apariia spontan7 a /otivaiei= ci de a pune accentul pe organi area condiiilor de 6nv7are@ aceste condiii ar 3i ur/7toarele! Percepia clar a scopului= a obiectivelor activitii= care Austi3ic7 dru/ul ce ur/ea 7 a 3i parcurs@ Perspectiva aplicabilitii n practic sau pentru preg7tirea ulterioar7 care 6i d7 convingerea c7 /erit7 s7 depui oric:t de /ult e3ort@ &ivelul de /otivare este 6ntreinut de contiina unui spor de cunotine sau a deprinderii unei tehnici@ "a acestea se adaug7 crearea de situaii problem, organizarea de experiene, demonstraii etc. E<ist7 un nivel opti/ al cotei de pro;le/atic= de inedit= care 6ntreine curio itatea. Un volu/ prea /ic de situaii pro;le/7= oca ii reduse de a 6n3runta di3icilul sau noul= produc plictiseala. Pe de alt7 parte= dincolo de un nivel opti/= co/ple<itatea dep79e9te pe elev?student 9i produce ;locarea= suspendarea e3ortului. Seg/entarea sarcinii sau e9alonarea e3ortului sunt soluii de ie9ire din i/pas. Un /otiv se/ni3icativ 6l constituie stima de sine= care se conturea 7 din dina/ica succeselor 9i e9ecurilor proprii= din co/paraia continu7 cu ceilali 9i din aprecierea grupului clas7. ,rice elev tinde s7)9i /enin7 statutul 9colar. 8ntre nivelul de aspiraie 9i per3or/ana 9colar7 e<ist7 o relaie circular7. 5otivaia poate evolua dup7 o spiral7 ascendent7 dar 9i dup7 una regresiv7= 6n 3uncie de senti/entul e3icienei personale. $eu9ita 6ntr)un do/eniu este condiionat7 de aptitudini= iar succesul o;inut spore9te interesul pentru disciplin7= 3apt care aduce o investiie /are de e3ort 9i concentrare= 6n /7sur7 s7 duc7 la de voltarea aptitudinilor= la re ultate 9i /ai ;une. Evoluia acestei /otivaii se 6nscrie pe o spiral7 ascendent7! aptitudinile atrag dup7 ele interesele= iar de voltarea intereselor ali/entea 7 aptitudinile. 8n schi/;= insuccesul repetat= 3rustrarea se 6nscriu adeseori 6ntr)o spiral7 regresiv7@ dac7 elevul?studentul nu reu9e9te s7 6neleag7= s7 3ac7 3a7 cerinelor= atunci 3ie c7 renun7 la e3ortul de 6nelegere= se rese/nea 7 ceea ce se /ani3est7 prin indi3eren7 9i descuraAare 3ie c7 se opune de)a dreptul e3ortului= /ai ales c:nd intervine 9i presiunea celor din Aur. De o;icei= orice proces de 6nv7are este pluri/otivat. E3iciena 6nv77rii scade, c:nd e<ist7 un nivel /ini/ de /otivare sau o supramotivare i cre9te 6n ca ul unui nivel opti/= ca on7 6ntre /ini/ 9i /a<i/= 6ns7 6n ca ul /otivaiei interne nu se poate vor;i de saturaie. Motivaia lucrrii %n ulti/ul ti/p tot /ai /ulte cunostinte 9i rude de ale /ele s)au plans de o sc7dere a interesului copiilor scolari 3a7 de 9coal7 9i 6nv77tur7. Acesti parinti= insa= tre;uie sa stie ca orice proces de invatare incepe inainte de a /erge copilul la scoala. #opilul tre;uie /otivat= atat de c7tre parinti= cat 9i de c7tre educator= respectiv invatator. Pentru crearea /otivaiei este necesar s7 se pre inte copiilor scopul 6nv77rii 9i cu/ pot 3i utili ate cunostintele lor.

)D)

Ei tre;uie s7 3ie apreciai po itiv 9i 6ncuraAai s7)9i reali e e scopurile vieii= s7 li se arate progresele 37cute= s7 li se tre easc7 curio itatea pentru ceea ce tre;uie s7 6nvee= preci :ndu)se sarcinile 6nv77rii individuale 6n raport cu rit/ul de /unc7 al 3iec7ruia. E<igena ridicat7 a unor parinti nu 3ac decat sa ii inhi;e pe copii= pe cand reco/pensele 9i activit7ile educative prin Aoc sporesc /otivaia. Prin ur/are= a/ dorit s7 cunosc adev7rata 3a7 a lucrurilor= pornind de la pre/i a c7 ansa/;lul 3actorilor interni ai personalit7ii elevului 6l deter/in7 s7 6nvee 9i 6i susin e3orturile de 6nv7are. Ace9ti 3actori nu sunt altceva dec:t dorinele= aspiraiile= convingerile= interesele elevilor care se 3or/ea 7 9i se de volt7 6n procesul 6nv77rii= c:t 9i ca re ultat al e3ectu7rii active a 6nv77rii 6ns79i.

Ca'itolul 3.

Motivaia invatarii ( definiie i forme

3. 3. Ce este motivaia4 8n sensul ei general= noiunea de /otivaie a 3ost introdus7 6n psihologie la 6nceputul sec. al EE lea. +er/enul de /otivaie deriv7 de la adAectivul latin motivus care pune n micare 9i dese/nea 7 aspectul energetic= dina/ic al co/porta/entului u/an. A9a cu/ spunea D. Vintilescu= nu/e cunoscut 6n psihologie= s)a de3init /otivaia ca >o stare de disociaie 9i tensiune care pune organis/ul 6n /i9care p:n7 ce aAunge la reducerea tensiunii 9i reg7sirea integrit7ii sale BD. "agache "a3onC= ca >3actor psihologic Bcon9tient sau nuC care predispune individul s7 s7v:r9easc7 anu/ite aciuni sau s7 tind7 spre anu/ite scopuri BPiFronC sau ca >totalitatea /o;ilurilor interne ale conduitei 3ie c7 sunt 6nn7scute sau do;:ndite= si/ple tre;uine 3i iologice sau idealuri a;stracte B$o9caC 9.a./.d. Bapud D. Vintilescu= -GHH= p. 2IC. !e lovim noi, in activitatea de zi cu zi, de motivaie" Pentru a raspunde la acesta intre;are poate ar tre;ui sa ne gandi/ ce anu/e ne deter/ina sa tinde/ spre anu/ite lucruri pe care vre/ sa le reali a/. Un pri/ pas as 3i sa ne gandi/ ca /ai tot ce 3ace/= este pentru ca /ani3esta/ interes pentru acele lucruri. &e)a/ intre;at vreodata de ce oa/enii 3ac unele lucruri pe care le 3ac0 5otivul principal al actiunii lor este de a)9i preinta/pina 9i satis3ace nevoile. #el /ai adesea ne gindi/ la nevoi ca la dorinte= cerinte= vreri. Procesul prin care oa/enii trec spre a)9i satis3ace nevoile este!

)H)

!evoie# motiv#comportament#satisfactie sau nemultumire. Dupa #os/ovoci A.= /otivaia este de3inita ca >procesul instictiv 9i rational care apare la un individ atunci cand cauta sa satis3aca anu/ite nevoi 9i dorinte. %ntr)un sens /ai larg= /otivaia inglo;ea a nevoi= interese= intentii= tendinte= idealuri= care stau la ;a a conditiei u/ane 9i care sustin reali area anu/itor actiuni= 3apte= atitudini. 5otivaia este o stare interioara= o dorina puternica= o 3orta ce pune in /iscare un individ in vederea atingerii unui anu/it o;iectiv. 8n 6ncercarea de a de3ini /otivaia s)a 37cut apel la o serie de ter/eni= cu/ ar 3i! fore propulsive B3orele care 6l deter/in7 pe o/ s7 acione e 6ntr)un anu/e 3elC@ dorine Btendine de a reg7si e<periene satis37c7toare= 3ie 6n realitate= 3ie 6n i/aginaieC@ pulsiuni Bpuseuri energetice care 69i au sursa 6n tensiunile so/ato)psihice= scopuri a3late su; tensiuneC. %ndi3erent de ter/enul 3olosit se evidenia 7 rolul unor 3eno/ene 9i /ecanis/e psihice interne dotate cu capacitatea de a per/ite aciunea independent de 3actorii e<teriori. &u este su3icient ca scopul unei activit7i s7 3ie clar= corect 9i riguros 3or/ulat pentru ca ea s7 se des379oare nor/al 9i e3icient. Dac7 lipse9te sti/ularea 9i susinerea energetic7 6n vederea reali 7rii scopului= activitatea nu poate 3i dus7 la 6ndeplinire. Ast3el= activitatea u/an7 pe l:ng7 sta;ilirea precis7 a scopului= pe l:ng7 punerea 6n disponi;ilitate a tuturor instru/entelor necesare Bpriceperi= deprinderi= aptitudiniC= tre;uie s7 3ac7 apel 9i la o serie de 3actori cu rol de sti/ulare 9i activare= de sensi;ili are selectiv7 9i i/;old= care sunt 6ncadrai 6n noiunea de /otivaie. 5otivul este acel 3eno/en psihic ce are un rol esenial 6n declan9area= orientarea 9i /odi3icarea conduitei= iar /otivaia e constituit7 din ansa/;lul /otivelor= /ai ;ine is din structurarea tuturor /otivelor= 6ntruc:t ele nu sunt pe acela9i plan. Un /otiv este o cau 7 principal7 a unui co/porta/ent. &u orice cau 7 este un /otiv. , detun7tur7 puternic7 ne 3ace s7 tres7ri/= ea este cau a reaciei noastre= dar nu spune/ c7 ar 3i /otivulJ tres7ririi. 5otivul este o cau 7 intern7 a conduitei noastre Unii autori au de3init /otivaia ca o >cau 7 intern7 a co/porta/entului. &u/ai c7 aceast7 structur7 psihic7 activatoare 9i predispo ant7 cu 3uncii de autodeter/inare a o/ului prin sti/ulaii interne= a tre;uit s7 3ie e<plicat7 at:t 3uncional= c:t 9i genetic. Acest lucru nu poate 3i reali at dec:t prin apelul la o serie de 3actori deter/inani ce se 6nscriu 6n istoria interaciunilor dintre su;iect 9i a/;iana sa socio)cultural7. 5otivaia este o p:rghie i/portant7 6n procesul autoregl7rii individului= o 3or7 /otrice a 6ntregii sale de volt7ri psihice 9i u/ane. Aceasta 6nsea/n7 c7 selectarea 9i asi/ilarea ca 9i sedi/entarea in3luenelor e<terne se vor produce dependent de structurile /otivaionale ale persoanei. 5otivaia sensi;ili ea 7 di3erit persoana= la in3luenele e<terne= 37c:nd)o /ai /ult sau /ai puin per/ea;il7 la ea.

)K)

5otivaia prin caracterul ei propulsator 9i pensional= r7scole9te 9i rea9ea 7= sedi/entea 7 9i a/pli3ic7 /aterialul construciei psihice a individului. E<ist:nd tipuri di3erite de /otivaii ca structur7 9i 3uncionalitate= co/ple<itate 9i rol Bcu/ ar 3i! tre;uine= /otive= dorine= aspiraii= interese= convingeri= idealuri= concepia despre lu/e 9i via7C vor e<ista 9i 3uncii di3erite ale acestora. Esenial pentru /otivaie este 3aptul c7 ea i/pulsionea 7= declan9ea 7 aciunea= iar aciunea prin inter/ediul cone<iunii inverse in3luenea 7 6ns79i ;a a /otivaional7 9i dina/ica ei. 5otivaia este o surs7 de activitate 9i de aceea este considerat7 >/otorul personalit7ii. #oncept cu larg7 re onan7 6n istoria co/porta/entului u/an= /otivaia e<pri/7 3aptul c7 la ;a a conduitei o/ului se a3l7 6ntotdeauna un ansa/;lu de /o;iluri tre;uine= atracii= e/oii= aciuni= 3apte. Produs al 6nt:lnirii ;iologicului cu socialul= /otivaia operea 7 ca un siste/ dina/ic 9i plastic= asigur:nd progra/ul social)adaptiv al su;iectului. Prin 6nv7are 9i educaie unele din aceste /ecanis/e sunt a/pli3icate 9i reconstituite= altele suspendate= ast3el c7 la un anu/it nivel al de volt7rii su;iectului ele poart7 a/prenta unei 6nalte su;iectivit7i= unicit7i 9i originalit7i. Dispun:nd de o relativ7 autono/ie= acestea sunt capa;ile s7 /o;ili e e= s7 6ntrerup7= s7 trans3or/e activ cau ele e<terne= s7 /edie e varia;ilitatea in3init7 a raporturilor o/ului cu /ediul= cu sine 6nsu9i 9i s7 asigure energia 9i constelaia de sensuri pe care acesta le d7 relaiilor. A9adar= /otivaia va se/ni3ica pentru 9tiinele pro<iologice /odelul >su;iectiv al cau alit7ii o;iective= acu/ulat7 6n ti/p= trans3or/at7 9i trans3erat7 prin 6nv7are 9i educaie 6n achi iie intern7 a persoanei. Ulti/ele orient7ri 6n psihologie /erg pe linia consider7rii /otivaiei drept lege 3unda/ental7 a organi 7rii siste/ului psiho)co/porta/ental= drept unitate a sti/ulilor interni cu cei e<terni= a e3ectului cu aciunea 9i g:ndirea= unitate 6ncorporat7 ideii de >activis/= >adaptare= >de voltare 9i de >autoactuali are. Din /ultitudinea direciilor de a;ordare a /otivaiei u/ane distinge/ cel puin dou7 /ai i/portante. Una= de esen7 psihologic= generatoare a /odelului ho/osta ic adaptiv= orientativ spre >retroactivitate= spre antecedentele aciunii 9i con3or/ c7reia organis/ul are drept tendin7 3unda/ental7 /eninerea echili;rului B#annon= -G*1@ Fletcher= -G*K@ Stagner 9i LorMosNO= -G41@ L. "eMin= -GDHC@ alta= psihosocial= generatoare de /odele relaionale= siste/ice 9i 3uncionale 6n structura personalit7ii BG. P. Allport= -GHI@ A. Q. 5asloM= -G42@ D. ,. Qe;;= R. Piaget@ A. &. "eontiev= R. &uttinC. Asupra locului= rolului 9i esenei /otivaiei 6n co/porta/entul u/an= controversele sunt de ase/enea nu/eroase. Dac7 S. F. SNinner B-GD2C opinea 7 pentru 6nlocuirea /otivelor din psihologia co/porta/entului= Loch B-GD2C le socote9te pri/ordiale@ Qull B-G2*C con3er7 /otivului sensul de sti/ulator al i/pulsului B>drive sti/ulationC= iar +ol/an B-G4GC pe cel de orientare a co/porta/entului B>purpose3ul ;ehaviorC@ 5c. #lelland 9i Pinter B-GHIC evidenia 7 plasticitatea st7rii /otivaionale 6n 3uncie de situaia )G)

su;iectului= 6n ti/p de Qer ;erg B-GDKC relev7 i/portana condiiilor de /ediu 6n care se /i9c7 acesta. Bapud D. Vintilescu= -GHH= p. 2HC. 8n 3ilogene 7 9i antogene 7 se ela;orea 7 anu/ite st7ri de necesitate sau sensi;ili 7ri ale organis/ului pentru di3erite o;iecte. A9a se de volt7 nevoia de su;stane nutritive= de o<igen= de anu/ite condiii de te/peratur7= u/iditate= presiune= de se/nale in3or/aionale ce ur/ea 7 a 3i recepionate 9i apoi prelucrate= nevoie de /i9care= aciune= rela<are= de co/unicare cu alii= de reali are de sine. +oate acestea nu sunt altceva dec:t tre;uine= condiii ale vieii. Al7turi de tre;uine= se de volt7 9i i/pulsiuni = intenii= valene== tendine. Ansa/;lu acestor st7ri de necesitate ce se cer a 3i satis37cute 9i care 6l 6/ping= 6l instiga 9i 6l deter/in7 pe individ pentru a 9i le satis3ace= 3or/ea 7 s3era /otivaiei acestuia. Este vor;a de o nou7 categorie de sti/uli 9i anu/e de sti/uli interni. Daca pana acu/a noiunea de sti/ul era raportat7 la o;ictele 9i eveni/entele din e<terior= de data acesta se raportea 7 la viaa intern7 a individului. Este vor;a despre acei sti/uli care din interior 6l deter/in7 pe individ s7 6ntreprind7 o serie de aciuni Bde c7utare= de apropiere sau de evitare 9i respingere a unor o;iecteC. 5otivaie este o p:rghie i/portant7 6n procesul autoreglarii individului= o 3or7 /otrice a 6ntregii sale de volt7ri psihice 9i u/ane. Acesta 6nsea/n7 c7 selectarea 9i asi/ilarea= ca 9i sedi/entarea in3luneelor e<terne vor produce depedent de structurile /otivaionale ale persoanei. 5otivaia sensi;ili ea 7 di3erit persoana la in3luneele e<terne = 37c:nd)o /ai /ult sau /ai puin per/ea;il7 cu ea. Acu/a 6nelege/ /ai ;ine de ce una 9i aceia9i in3luen7 e<tern7 produce e3ectele di3erite de persoane di3erite sau la aceia9i persoan7 6n /o/ente di3erite ale e<istenei sale. 5otivaia prin caracterul ei propulsator 9i tensional= r7scole9te 9i rea9ea 7= sedi/entea 7 9i a/pli3ic7 /aterialul construciei psihice ale individului.

3. . $eorii ale motivaiei Din anali a teoriilor /otivaiei reiese c7 natura acestei varia;ile nu este e<plicat7 de un anu/it principiu. Este totu9i posi;il7 o grupare a acestor teorii cu/ ur/ea 7! aC teorii care consider7 /otivaia e<clusiv de natur7 intern$extern= reduc:nd)o la sti/uli care acionea 7 6n /ediul 6nconAur7tor asupra organis/ului Brepre entanii ;ehavioris/uluiC. ;C teorii care consider7 /otivaia e<clusiv de natur7 intern= 6nn7scut7= constituit7 din instincte sau tre;uine ;iologice Bpsihanali a= psihologia= hor/onica 9.a.C Pun:nd accentul 3ie nu/ai pe aspectul e<tern= 3ie nu/ai pe cel intern al /otivaiei= cele dou7 grupe de teorii atri;uite /otivaiei 6n /od separat una sau alta din 3unciile pe care ea le deine de 3apt 6n co/porta/entul u/an! de ) -I )

declan9are 9i de direcionare a acestuia. 8n realitate= /otivaia i/plic7 a/;ele 3uncii /enionate plus cea de organi ator al tuturor reaciilor co/porta/entale. $ecunoa9terea acestor 3uncii ale /otivaiei este posi;il7 nu/ai 6n ca ul c:nd aceast7 varia;il7 este considerat7 at:t de natur7 intern7= c:t 9i e<tern7= ca 3iind re ultatul interaciunii dintre individ 9i /ediul s7u social. cC pe aceast7 po iie se situea 7 cel de)al treilea grup de teorii ale /otivaiei gestalis/ul lui "eMin= unii neo;ehaviori9ti= personalis/ul lui Allport= teoriile psihologiei sociale 9i antropologiei= teoriile cognitive care chiar dac7 pre int7 9i unele di3erene 6ntre ele= ad/it e<istena at:t a unor /otive 6nn7scute Btre;uineC= c:t 9i a unor /otive do;:ndite Bpsihologice 9i socialeC speci3ic u/ane. $olul i/portant pe care 6l ocup7 anu/ite /otive speci3ic u/ane 6n de voltarea individului ca 3iin7 social7 este su;liniat7 de psihologul a/erican A. &. 5asloM= prin 6ns79i ierarhi area 37cut7 tre;uinelor o/ului. Potrivit sche/ei /otivaiei postulat7 de 5asloM e<ist7 9apte categorii de tre;uine 3unda/entale= parte co/une la ani/ale 9i la o/= parte speci3ice o/ului! aC tre;uine 3i iologice nevoia de hran7= odihn7= se<ual7 ;C tre;uine de securitate nevoia de ad7post= protecie= siguran7= sta;ilitate cC tre;uine de apartenen7 9i dragoste nevoia de a o3eri 9i de a pri/i dragoste= a3eciune dC tre;uine de sti/7 9i autoa3ir/are nevoia de autoapreciere 9i de sti/7 din partea celorlali eC tre;uine cognitive nevoia de cunoa9tere 3C tre;uine de ordin estetic nevoia de 3ru/usee= si/etrie gC tre;uine de autoreali are nevoia de a)9i de volta 9i valori3ica disponi;ilit7ile= de auto6/plinire

) -- )

Autoreali are Bautoi/punereC &evoi de ordin estetic B3ru/usee= si/etrieC &evoi cognitive Bnevoia de cunoa9tereC &evoia de sti/7 Bdin partea celorlali= autoapreciereC &evoia de apartenen7 Bde a o3eri 9i de a pri/i dragoste= a3eciuneC &evoia de siguran7 Bad7post= protecie= securitateC &evoi 3i iologice Bhran7= ap7= odihn7C

Fig. %. Piramida trebuinelor a lui &aslo' %deea de ;a 7 care str7;ate aceast7 sche/7 a /otivaiei este c7 aceste categorii de tre;uine repre int7 un siste/ ierarhic de organi are a varia;ilelor i/plicate. Aceasta 6nsea/n7 c7 tre;uinele de un anu/it nivel nu acionea 7 ca /otive dec:t atunci c:nd tre;uinele de la nivelul in3erior au 3ost /ai /ult sau /ai puin satis37cute. Ast3el= principiul organi 7rii ierarhice a tre;uinelor atest7 c7= pe /7sur7 ce sunt satis37cute tre;uinele in3erioare= devine posi;il7 apariia unor tre;uine de ordin superior. %ndi3erent de tre;uine= odat7 satis37cute= ele 6ncetea 7 de a /ai 3i /otive. #oncepia lui 5asloM asupra /otivaiei constituie o sinte 7 a /ai /ultor curente de g:ndire psihologic7. 8n ea g7si/ ur/e ale 3uncionalis/ului lui P. Ra/es 9i R. DeMO= ale gesaltis/ului= precu/ 9i ale psihologiei dina/ice cu resurse psihanalitice. Av:nd 6n vedere raportul dintre 3actorul natural B;iologicC 9i social BculturalC 6n concepia lui A. &. 5aloM despre /otivaie= pute/ spune c7 autorul se situea 7 pe o po iie 9tiini3ic7. De ase/enea= dile/a! care dintre tre;uine cele in3erioare sau cele superioare prevalea 7 6n activitatea o/ului= este re olvat7 printr)o 3or/ul7 ce nu ridic7 o;iecii. +re;uinele in3erioare B3i iologiceC 3iind /ai ti/purii al 3ilogene ei 9i ontogene ei= sunt /ai urgente pentru ) -1 )

supravieuirea individului 6n raport cu tre;uinele superioare= ap7rute ca re ultat al de volt7rii socio)culturale a o/ului. #u toate acestea= satis3acerea acestor din ur/7 tre;uine produce o 3ericire /ai pro3und7 persoanei u/ane. 3. -. *orme ale motivaiei 8n e<istena concret7 a o/ului sunt puse 6n 3unciune di3erite 3or/e ale /otivaiei care se clasi3ic7= de o;icei dou7 c:te dou7 6n perechi opuse= contrare. %. &otivaia pozitiv motivaia negativ 5otivaia po itiv7 este produs7 de sti/ul7rile pre/iale Blaud7= 6ncuraAareC 9i se soldea 7 cu e3ecte ;ene3ice asupra activit7ii sau relaiilor interne cu/ ar 3i apropierea activit7ilor= angaAarea 6n ele= pre3erarea persoanelor. 5otivaia negativ7 este produs7 de 3olosirea unor sti/uli aversivi Ba/eninarea= ;la/area= pedepsireaC 9i se asocia 7 cu e3ecte de a;inere= evitare= re3u . re ultatelor o;tinute 9i a co/porta/entului pro/ovat Braspunsul la apeluri= valoarea solutiilor= nivelul initiativelorC cu satis3actiile personale. 5otivaia po itiva) consta in relationarea directa 9i proportionala a re ultatelor o;tinute 9i a co/porta/entului pro/ovat Braspunsul la apeluri= valoarea solutiilor= nivelul initiativelorC cu satis3actiile personale. Desi accentul se pune pe latura po itiva a laudei= recunasterii 9i reco/pensei)/otivarea po itiva nu poate 3i aplicata tale)Tuale. 5area diversitate a structurilor psiho) intelectuale u/ane 3ace ca satis3actia sa 3ie perceputa di3erit de la individ la individ. Satis3actia depinde de 3elul de a 3i= de a gandi= a concepe rostul 9i valorile vietii de 3iecare in parte. Din aceste /otive= /anagerul tre;uie sa)9i construiasca o adevarata structura a /otivaiei po itive care sa o3ere 3iecarui individ in parte tipul de satis3actie la care este sensi;il. %ndivi ii sunt unici= iar nor/ele unui grup di3era de la o organi atie la alta 3oarte /ult. #eea ce poate /otiva un grup de angaAati= poate avea e3ect contrar asupra altui grup. Factorii /otivatori pot 9i varia. E.S. QurlocN= psiholog a/erican= organi ea 7 un e<peri/ent care s7 pun7 6n eviden7 aceste dou7 3or/e ale /otivaiei. Ast3el el a 6/p7rit o clas7 de elevi 6n trei grupe care aveau sarcina de a re olva= ti/p de 4 ile= pro;le/e si/ple de arit/etic7. 8nainte de 6nceperea activit7ii= pri/ului grup de copii i se aduceau elogii pentru /odul de 6ndeplinire a activit7ii din iua precedent7= celui de)al doilea grup i se 37ceau o;servaii= iar ulti/ul grup nu era nici l7udat= nici doAenit. S)a constatat c7 cea /ai e3icace a 3ost lauda deoarece s)a asociat cu instalarea unor st7ri a3ective po itive@ utilitatea doAenelor scade pe /7sur7 ce este utili at7 continuu@ cea /ai nee3icient7 este ignorarea deoarece lipsesc tr7irile a3ective B3ig. 1C.

) -* )

l7udat 14 1I -4 -I %) i %%) i %%%) i %V) i V) i doAenit ignorat

Fig. 1. E3ectul laudei= al doAenei 9i al ignor7rii= asupra per3or/anelor (. &otivaia intrinsec i motivaia extrinsec Aceast7 clasi3icare are 6n vedere raportarea /otivaiei la sursa ei produc7toare. Dac7 sursa generatoare se a3l7 6n su;iect 6n nevoile 9i tre;uinele lui personale= dac7 ea este solidar7 cu activitatea des379urat7 de su;iect atunci vor;i/ de e<istena unei /otivaii directe sau intrinseci. Speci3icul acestei 3or/e de /otivaii const7 6n satis3acerea ei prin 6ns79i 6ndeplinirea aciunii adecvate ei. #:nd cineva se pli/;7 pentru pl7cerea de a se pli/;a= c:nd cite9te o carte pentru c7 6l interesea 7= 6nva7 din nevoia de a)9i ine trea 7 tre;uina de investigaie= spune/ c7 este ani/at de o /otivaie intrinsec7. Dac7 sursa generatoare a /otivaiei se a3l7 6n a3ara su;iectului= 3iindu)i sugerat7 acestuia= sau chiar i/pus7 de o alt7 persoan7= dac7 e nu i vor79te din speci3icul activit7ii des379urate= atunci ave/ de a 3ace cu o /otivaie indirect7= e<trinsec7. Un copil care 6nva7 pentru not7 sau pentru c7 i s)a pro/is un cadou= un t:n7r care optea 7 pentru o pro3esiune datorit7 salariului /are garantat sunt i/pulsionai de /otivaii e<trinseci. 5otivaia intrinseca BdirectaC este generata= 3ie de surse interne su;iectului /otivaiei ) de nevoile 9i tre;uintele sale ) 3ie din surse provenite din activitatea des3asurata. #aracteristica acestei /otivaii consta in o;tinerea satis3actiei prin indeplinirea unei actiuni adecvate ei. Spre e<e/plu= atunci cand o persoana lucrea a la un proiect deoarece este interesata de te/a= ori 3recventea a spectacolele de teatru 9i cine/a deoarece ii 3ace placere=

) -2 )

practica un anu/it sport pentru ca se si/te atras de el= citeste sau invata din nevoia de a sti este /otivaie intrinseca. 5otivaia e<trinseca BindirectaC este generata de surse e<terioare su;iectului sau naturii activitatii lui. Ea poate 3i sugerata sau i/pusa de alte persoane sau de concursuri de i/preAurari 3avora;ile sau nu. Spre e<e/plu un student care ela;orea a un proiect pentru a o;tine o nota de trecere= un individ care 3recventea a salile de spectacol pentru a)9i intilni cunoscuti sau a creea i/aginea unei persoane cultivate= practicarea unui sport pentru a sla;i= constituie 3or/e ale /otivaiei e<trinseci. 5otivaia e<trinsec7 este e<terioar7 aciunii 6n cau 7. Energia care)i sti/ulea 7 activitatea unui elev este senti/entul de respect pentru p7rini iar scopul ne/iAlocit const7 6n o;inerea unor note ;une. 8n acest ca /otivul se a3l7 6n a3ara activit7ii care r7/:ne= 6n 3ond= un /iAloc de reali are a scopului. Des379urarea aciunii este susinut7 de o reco/pens7 e<terioar7 acesteia. Fiind preponderent7 6n situaii de 6nsu9ire ;a ate pe autoritatea e<cesiv7 9i constr:ngere= /otivele e<trinseci nu deriv7 din 6nsu9i coninutul sarcinii= iar reali area ei cere de la elev e3orturi volitive sportive 9i un volu/ /are de ti/p. 5otivaia intrinsec7 nu depinde de o sti/ulare din a3ara activit7ii 9i se satis3ace prin 6ns79i 6ndeplinirea aciunii adecvate. #on3or/ opiniei psihologului Sruner reco/pensa const7 6n reali area cu succes a aciunii sau= chiar= 6n activitatea 6n sine. A9adar= /otivaia intrinsec7 este cea care susine din interior 6nv7area= 3ace ca elevul s7 doreasc7 asi/ilarea /aterialului respectiv ca sarcin7 de lucru. 5otivaia intrinsec7 nu accept7 saturaia. Dup7 cu/ /enionea 7 %. $adu= pasiunea pentru un do/eniu ne 3ace s7 investi/ o /unc7 neo;osit7 pentru satis3acia ce ne)o o3er7 activitatea respectiv7. 8ns7 /otivaia e<istent7 la /uli dintre elevi nu este 6ntotdeauna adecvat7 asi/il7rii cuno9tinelor 9i 3or/7rii deprinderilor= 3iind preponderent e<trinsec7= legat7= deci= de o;inerea notei ;une= a laudei 9i reco/pensei. Aceasta e<plic7 de ce elevii investesc prea /ult7 energie 6n lupta pentru note ;une= satis3acie care nu re ult7 din 6ns79i pl7cerea activit7ii de 6nv7are. ). &otivaia cognitiv i motivaia afectiv 5otivaia cognitiva este legata de nevoia de a sti= de a cunoaste= de a 3i sti/ulat sen orial. Se /ani3esta su; 3or/a curio itatii 3ata de nou= de inedit= de co/ple<itate= ca 9i prin toleranta ridicata 3ata de risc. Denu/irea de cognitiva este data de preponderenta proceselor de cunoastere= intelegere. Prin /ecanis/ele perceptiei= gandirii= /e/oriei 9i i/aginatiei au loc= progresiv! e<plorarea= reproducerea= intelegerea anu/itor 3eno/ene 9i dorina de a crea ceva nou. 5otivaia cognitiva isi gaseste satis3actia in a e<plica 9i a re olva ca scopuri in sine. 5otivaia a3ectiva este deter/inata de nevoia o/ului de a o;tine recunoasterea celorlalti 9i de a se si/ti ;ine in co/pania lor. Per3or/antele sportivilor nepro3esionisti sunt deter/inate de /otivaia a3ectiva@ elevii 9i studentii invata din dorina de a satis3ace orgoliul parintilor sau pentru a nu le pierde dragostea sunt antrenati prin acest tip de /otivaie. ) -4 )

#u/ pot 3i apreciate aceste 3or/e ale /otivaiei din perspectiva productivit7ii lor0 F7r7 6ndoial7 c7 ele sunt inegal productive. 5otivaia po itiv7= intrinsec7 9i cea cognitiv7 sunt /ult /ai productive dec:t /otivaia negativ7= e<trinsec7= a3ectiv7. Aceast7 superioritate a unui tip de /otivaie 3a7 de altul se p7strea 7 doar atunci c:nd raportarea lor se 3ace nu/ai 6n cadrul cuplului respectiv. #:nd raport7/ /otivaia intrinsec7 la ce e<trinsec7= desigur c7 pri/a 3or/7 este superioar7 celeilalte. Dac7 lu7/ 6n considerare 9i ali 3actori cu/ ar 3i! v:rsta su;iecilor= te/pera/entul sau caracterul lor= vo/ constata c7= de pild7= la 9colarii /ici /ai productiv7 este /otivaia e<trinsec7 dec:t cea intrinsec7= parte 9i pentru 3aptul c7 aceasta din ur/7 3iind /ai co/ple<7= in:nd de structurile de personalitate= nici nu s)a 3or/at 6nc7. Pedeapsa care na9te o /otivaie negativ7= poate= 6n condiiile deter/inate= s7 se solde e cu e3ecte po itive. "a 9colarul /ic sau chiar la adolescent= /otivaia a3ectiv7 produs7 de senti/entul ata9a/entului 9i proteciei sau cel al rivalit7ii 9i reali 7rii de sine co/pensea 7= adeseori= lipsa /otivaiei cognitive. Productivitatea /ai /are sau /ai /ic7 a 3or/elor /otivaiei depinde= deci= de particularit7ile concrete ale situaiei. A9a 6nc:t reco/anda;il7 este utili area lor di3ereniat7= concordant7 cu speci3icul situaiilor. 3 .5 Ra'ortul dintre motivatie si 'erformanta &u este su3icient ca scopul unei activit7i s7 3ie clar= corect 9i riguros 3or/ulat pentru ca ea s7 se des37oare nor/al 9i /ai ales e33icient. Dac7 lipse9te sti/ularea 9i susinerea energetic7 6n vederea reali 7rii scopului= activitatea nu va /ai putea 3i dus7 la 6ndeplinire. #hiar dac7 o/ul dispune de instru/ente intelectuale ;ine de voltate B o g:ndire 3le<i;il7= o i/aginaie ;ogat7= o ;un7 percepie 9i /e/orieC= dar nu este 6/pins= deter/inat de ceva pentru a 6nv7a= /unci sau crea= el nu va o;ine per3or/anele dorite. Asadar= activitatea u/an7 pe lang7 sta;ilirea precis7 a scopului= pe lang7 punerea 6n disponi;ilitate a tuturor instru/entelor necesare reali 7rii ei Bdeprinderi= aptitudini= cuno9tiineC= tre;uie s7 3ac7 apel 9i la o serie de 3actori cu rol de sti/ulare 9i activare= de sensi;ilitate selectiv7 9i i/;old= care sunt 6ncadrati 6n noiunea de /otivaie. Per3or/ana este un nivel superior de 6ndeplinire a scopului. Din perspectiva di3eritelor 3or/e ale activit7ii u/ane BAoc= 6nv7are= /unc7= creaieC ceea ce interesea 7e este valoarea /otivaiei 9i e3iciena ei propulsiv7. 8n acest conte<t= pro;le/a relaiei dintre /otivaie 9i per3or/an7 are nu doar o i/portan7 teoretic7 ci 9i una practic7. $elaia dintre /otivaie= /ai corect spus= dintre intensitatea /otivaiei 9i nivelul de per3or/an7 este depedent7 de co/ple<itatea activit7ii BsarciniiC pe care su;iectul o are de 6ndeplinit. #ercet7rile psihologice au ar7tat c7 6n sarcinile si/ple Brepetitive= rutiniere= cu co/ponentele auto/ati ate= cu puine alternative de soluionareC= pe /7sur7 ce cre9te intensitatea /otivaiei= cre9te 9i nivelul per3or/anei. 8n sarcinile co/ple<e 6ns7 Bcreative= ;ogate 6n coninutul 9i 6n alternative de de voltareC= cre9terea intensit7ii /otivaiei se asociea 7= p:n7 la un punct= cu cre9terea per3or/anei= dup7 care aceasta din ur/7 scade. Se ) -D )

6nt:/pl7 a9a deoarece 6n sarcinile si/ple e<ist:nd unul= /a<i/ dou7 r7spunsuri corecte di3erenierea lor se 3ace cu u9urin7= ne3iind in3luen7t7 negativ de cre9terea i/pulsului /otivaional. 8n sarciunile co/ple<e= pre ena /ai /ultor alternative de aciune= 6ngreunea 7 aciunea i/pulsului /otivaional= intensitatea 6n cre9tere a acestuia 3iind ne3avora;il7 discri/in7rii= discern7/:ntului 9i evalu7rilor critice. E3iciena activit7ii depinde 6ns7 nu nu/ai de relaia dintre intensitatea /otivaiei 9i co/ple<itatea sarciniiB care poate 3i o sarcin7 de 6nv7are= de /unc7 sau de creaieC= ci 9i de relaia dintre intensitatea /otivaiei 9i gradul de di3icultate al sarcinii cu care se con3runt7 individul. #u c:t 6ntre /7ri/ea intensit7ii /otivaiei 9i gradul de di3icultate al sarcinii e<ist7 o /are coresponden7 9i adecvare= cu at:t e3iciena activit7ii va 3i asigurat7. 8n acest conte<t= 6n psihologie a ap7rut ideea opti/ului /otivaional= adic7 a unei intensit7i opti/e a /otivaiei care s7 per/it7 o;inerea unor per3or/ane 6nalte sau cel puin a celor scontate. De opti/u/ /otivaonal pute/ vor;i 6n dou7 situaii! aC c:nd di3icultatea sarcinii este perceput7 Bapreciat7C de c7tre su;iect. 8n acest ca = opti/u/ /otivaional 6nsea/n7 relaia de corespoden7= chiar de echivalen7 6ntre /7ri/ile celor dou7 varia;ile. Dac7 di3icultatea sarcinii este /are 6nsea/n7 c7 este nevoie de o intensitate /are a /otivaiei pentru 6ndeplinirea ei@ dac7 di3icultatea sarcinii este /edie= o /otivaie de intensitate /edie este su3icient7 pentru soluionarea ei. ;C uneori di3icultatea sarcinii este perceput7 Bapreciat7C incorect de c7tre su;iect. 8n acest ca ne con3runt7/ cu doua situaii tipice! 3ie cu su;aprecierea se/ni3icaiei sau di3icult7ii sarcinii= 3ie cu supraaprecierea ei. #a ur/are= su;iectul nu va 3i capa;il s7)9i /o;ili e energiile 9i e3orturile corespun 7toare 6ndeplinirii sarcinii. 8ntr)un ca el va 3i su;/otivat= va activa 6n condiiile unui de3icit energetic= ceea ce va aduce 6n 3inal la nereali area sarcinii. 8n cel de al doilea ca = su;iectul este supra/otivat= activea 7 6n condiiile unui surplus energetic care l)ar putea de organi a= stresa= i)ar putea cheltui resurse energetice chiar 6nainte de a se con3runta cu sarcina. #:nd un elev tratea 7 cu u9urin7 sau supraesti/ea 7 i/portana unei te e sau a unui e<a/en va aAunge la acela9i e3ect ! e9ecul. 8n aceste condiii pentru a o;ine un opti/u/ /otivaional este necesar7 o u9oar7 de echili;rare 6ntre intensitatea /otivaiei 9i di3icultatea sarcinii. 8n cadrul activit7ii tre;uie s7 ne /ulu/i/ nu cu orice 3el de per3or/an7= ci cu per3or/ane c:t /ai ;une= c:t /ai 6nalte= care s7 6nse/ne nu doar o si/pl7 reali are a personalit7ii= ci 9i o autodep79ire a posi;ilit7ilor ei. Sti/ulul /otivaional care 6/pinge spre reali area unor progrese 9i autodep79irii evidente poart7 denu/irea de nivel de aspiraie. Acesta tre;uie raportat la posi;ilit7ile 9i aptitudinile su;iectului. Pentru elevii sla;i 9i /ediocri= nivelurile de aspiraie relativ sc7 ute repre int7 succes= 6n ti/p pentru cei cu aptitudini un regres= ei vor regresa chiar 9i su; raportul valori3ic7rii capacit7ilor de care dispun. De aceea= este ;ine ca nivelul de aspiraie pe;tru a avea un e3ect po itiv) s7 3ie cu puin peste posi;ilit7iile de /o/ent.

) -H )

3. 6. Motivaia nvrii #a 3or7 propulsatoare a energiei 9i e3ortului= /otivaia este al7turi de aptitudini= cea /ai i/portant7 varia;il7 a succesului 9colar. Activitatea de 6nv7are a o/ului este ad:nc /otivat7 de necesitatea satis3acerii nevoilor ;iologice= /ateriale 9i spirituale ale naturii u/ane. Ele/entele de coninut= 6ntr)un 3el instru/entele de care se 3olose9te 6n procesul educaional= sunt constituite din in3or/aiile 9i tehnicile provenite din s3era 9i do/eniul 9tiinei= artei= la care se adaug7 i/agini= /odele= aciuni ori 3eno/ene de via7 ideal si/;oli ate. #e tre;uie s7 6nelege/ prin /otivaia 6nv77rii0 8ncerc:nd s7 de3ini/ aceast7 varia;il7 psihic7 pute/ ar7ta c7 /otivaia 6nv77rii o constituie totalitatea /otivelor care deter/in7= orientea 7= organi ea 7 9i potenea 7 intensitatea e3ortului de 6nv7are. %ar /otiv al 6nv77rii elevilor poate 3i o dorin7= un senti/ent= un interes= o idee ca re ultat al re3lect7rii 6n con9tiina lor a cerinelor societ7ii 6n care tr7iesc= raportate la tre;uinele lor. For/area 9i de voltarea unei /otivaii adecvate 9i dina/ice este una din cele /ai i/portante pro;le/e ale 6nv77rii. A9a cu/ arat7 Ale<andru $o9ca! >#unosc:nd natura 9i varietatea /otivelor= precu/ 9i legile dup7 care ele se /ani3est7= pute/ prevedea= in3luena 9i directiva conduita. Deci la ;a a activit7ii o/ului se g7sesc o in3initate de /otive= tre;uine= i/pulsuri= interese= senti/ente= aspiraii= convingeri 9.a. Acestea puse 6n leg7tur7 cu o aciune 9i cu conduitele de satis3acere a lor devin /otive. Ele aparin vieii psihice a individului 9i acionea 7 6n co/ple<e unitare= 3iecare /otiv av:nd pondere dina/ic7 di3erit7 6n ansa/;lurile 6n care sunt cuprinse. #ercet7torii nu au putut 6ntotdeauna i ola co/ponentele co/ple<elor /otivaionale= spre a le studia dependenele interioare 9i a e<pri/a relaia cau al7= deter/inat7 6ntre ansa/;luri 9i conduita organis/ului. Pentru a putea cunoa9te 9i 3olosi e3icient dina/ica /otivelor 6n procesul de 6nv77/:nt 9colar tre;uie s7 ave/ 6n vedere 9i 3aptul c7 activitatea u/an7 de 6nv7are nu se produce aproape niciodat7 su; i/pulsul unui singur /otiv= ci ea este deter/inat7 9i susinut7 de /otive co/ple<e cu 3or7 9i intensitate di3erite. For/area personalit7ii copilului este str:ns 6/pletit7 cu dina/ica /otivelor 6nv77rii lor. Deci este de 6neles s7 se susin7 c7 nu poate avea loc un proces educaional real= 9tiini3ic= dac7 6n preala;il nu s)ar identi3ica /otivele 6nv77rii 9i n)ar 3i deter/inat7 aria lor de aciune 9i dac7 educatorul n)ar 9ti s7 se 3oloseasc7 de 3ora acestor /otive 6n practica instruciei 9i educaiei elevilor. 5otivele 6nv77rii= ca 9i /otivele 6ntregii activit7i se 3or/ea 7 su; in3luena condiiilor e<terioare. Ele intr7 6n aciune= 3iind sti/ulate tot de aceste condiii care se raportea 7 6n po iie de scop 3a7 de activitatea de 6nv7are. De e<e/plu! elevul 6nva7 pentru c7 dore9te s7)i ;ucure pe p7rinii pe care 6i respect7. #:nd scopurile sunt e<terioare 6nv77rii Bo;iecte= re ultate= situaiiC ele pot 3i produse at:t de elevii 6n9i9i= c:t 9i de alii Bpro3esori= p7riniC 9i o;inerea lor constituie un /iAloc de satis3acere a /otivelor ce susin 6nv7area.

) -K )

, 3or/7 superioar7 a /otivaiei 6n 6nv7area 9colar7 o constituie /otivaia intrinsec7. Ea const7 din acele /otive care nu depind de o reco/pens7 din a3ara activit7ii de 6nv7are! >$eco/pensa re id7 6n ter/inarea cu succes a acestei activit7i sau chiar 6n activitatea 6n sine. , ast3el de 6nv7are este 3oarte e3icient7 pentru c7 prin satis3aciile o3erite 6nt:r ie o;oseala= ceea ce per/ite des379urarea unei activit7i de durat7 9i o;inerea unui randa/ent sporit. $olul deose;it al /otivaiei 6n 6nv7are a 3ost su;liniat de /uli psihologi 9i pedagogi. Se 9tie c7 6n pre ena i/;oldului /otivaional de reali are a unei activit7i sau a unui scop spre care se tinde= e3orturile devin cu /ult /ai energice 9i consecvente dec:t 6n lipsa acestuia. 5ai /ult dec:t at:t= 37r7 o elucidare deplin7 a cau ei 9i scopului sau prin constr:ngere o/ul lucrea 7 nee3icient. +oate acestea se re3er7 9i la elev. Dac7 el are o dorin7 serioas7 de a 6nv7a= e 3oarte posi;il c7)9i va /ani3esta din plin capacit7ile sale. %ar 6n lipsa ei pro;a;ilitatea reali 7rii potenialit7ilor sale= chiar 6n condiii 3avora;ile pentru asi/ilarea cuno9tinelor= este 3oarte redus7. ,rice pedagog poate con3ir/a 3aptul c7 av:nd o /otivaie puternic7 un elev cu aptitudini /edii va reali a per3or/ane /ai /ari la 6nv77tur7 dec:t un elev cu capacit7i considera;ile= dar cu /otivaie /oderat7. #a re ultat= 6n condiii identice Bnivel de aptitudini= stare a s7n7t7iiC di3erite grade de /otivaie presupun di3erene 6n reu9ita elevilor. De regul7= viitorii elevi ai clasei % a9teapt7 cu ner7;dare iua de 6ncepere a anului 9colar. 5otivele lor de ;a 7 sunt legate /ai /ult de dorina de a ocupa o nou7 po iie social7 cea de elev. Pe ei 6i atrage 3aptul c7 3recventea 7 9coala= c7 sunt elevi= c7 pri/esc note. i= 3apt i/portant= ei vor s7 6nvee chiar dac7 au o 6nchipuire vag7 despre coninutul 9i scopul activit7ii viitoare. Anu/e dorina de a 6nv7a 6l aAut7 pe elevul din clasa % s7 6nsu9easc7 repede 9i destul de u9or pri/ele cerine re3eritoare la noile sale o;ligaii= nor/e de co/porta/ent 6n clas7= regi/ul ilei. Fiind 6ntre;ai de ce vor s7 6nvee= ei r7spund de o;icei! >#a s7 pot citi@ >#a s7 9tiu /ulte. Ast3el de r7spunsuri sunt o dovad7 a 3aptului c7 6ncepe 3or/area /otivelor 6nv77rii. De9i e<pri/ate naiv= copil7re9te= 6nse/n7tatea acestor /otive nu tre;uie di/inuat7. Spre s3:r9itul clasei a %%%)a 6nceputul clasei a %V)a= interesul 3a7 de 6nv77tur7 al unor elevi 6ncepe s7 se >sting7. #opii se o;i9nuiesc cu 9coala= 3uncia de elev 69i pierde 3ar/ecul iniial= o;ligaiile 9colare 6ncep s7)i plictiseasc7. %at7 de ce pedagogul nu poate r7/:ne indi3erent 3a7 de /otivele de 6nv7are ale elevilor= lui revenindu)i sarcina s7 tatone e /odul cu/ poate 3i de voltat /ai e3icient potenialul elevilor= apel:nd la 3actorii /otivaionali. Dac7 6n procesul instruirii= interesele naturale devin /otivele principale ale 6nv77rii= atunci copilul este 6n stare s7 depun7 cu pl7cere e3ortul susinut pentru a 6nv7a 9i a 6nvinge greut7ile cognitive 6nt:lnite= sporind continuu randa/entul /uncii sale. Se 6nelege c7 la ast3el de activitate elevul nu aAunge dintr)o dat7= ci treptat= 3olosind la 6nceput drept sti/ulente= interesele lui i/ediate spre a aAunge cu ti/pul s7)9i 6nte/eie e 6ntreaga activitate de 6nv7are pe 3ora /otivatoare a intereselor lui /aAore 9i 3unda/entale. ) -G )

A9adar c:nd la ;a a 6nv77rii stau interesele 3unda/entale ale copilului atenia acestuia spore9te 9i cu toate acestea toate celelalte 3uncii de cunoa9tere se intensi3ic7 6n vederea reali 7rii scopurilor cognitive pentru care elevul v7de9te un interes deose;it. Dar nu nu/ai 3unciile de cunoa9tere 9i de atenie sunt /o;ili ate 9i susinute 6n procesul 6nv77rii ci 9i celelalte laturi ale persoanei u/ane sunt in3luenate. Pedagogia interesului vede 6n interesele copilului pentru studiu ni9te 3ore /otrice latente 9i interioare aparin:nd naturii lui de la na9tere care aduse 6n stare de tensiune pot declan9a 9i /enine 6n condiii prielnice de /ediu o activitate productiv7 de 6nv7are. ,rice 6ncercare de a nesocoti aceast7 ;a 7 /otivaional7 natural7 9i 3unda/enta activitatea didactic7 pe alte scopuri e<terioare= 3olosind /iAloace str7ine de voin7 9i interesele copilului= ca de pild7 constr:ngerea= este sortit7 e9ecului= iar 6nv7area lipsit7 de randa/ent 9i e3icien7 educativ7. Din 3aptul c7 evoluia intereselor ur/ea 7 un dru/ hot7r:t 9i constant= decurg dou7 indicaii pedagogice! aC >Educaia nu tre;uie s7 st:nAeneasc7 evoluia natural7 9i ;C >Pe c:t e cu putin7 ea tre;uie s7 o 6nlesneasc7.

Ca'itolul II.

Invatarea 7 factori si conditii

8nvatarea umana *+apacitatea de a invata , atat a omului cat si a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale , alaturi de reprodure si ereditate,-.ood'orth , &ar/uis , %0123.

) 1I )

%nvatarea este activitatea cu un inalt grad de co/ple<itate si care s)a ;ucurat de un interes deose;it /ai ales din partea psihologiilor.Procesul in cunoasterea tipurilor de trans3or/ari prin care se produce evolutia 3iintei vii in /ediu = la toate nivelurile Bde la cel ;a al = al re3le<ului conditionat la co/ple<e procese cognitive ale o/uluiCa contri;uit la preci area se/ni3icatiei notiunii de invatare. ,/ul invata cunostinte si priceperi = o;isnuite B;une sau releC = atitudini 3ata de oa/eni sau lucruri = valori = interese gusturi = senti/ente = /odalitati de aplicarea a cunostiintelor si /odalitatilor de re olvare de pro;le/e = isi invata coordonatele i/aginii de sine si di3erite rapoarte intre di/ensiunile personalitatii = se invata de o/. %n procesul 6nv77rii= individul u/an 6nva7 s7 gindeasc7= s7 /e/ore e logic= s7 opere e /ental u/an7= care cu/ulea 7 6n sine= 6ntr)o 3or/7 superior de voltat7= liniile de progres ale 6ntregii 6nv77ri preu/ane= poate servi ca reper 9i unitate de /7sur7J 6n anali a 6nv77rii ;iologice 9i ca /odel de proiectare a 6nv77rii 6n siste/ele nevii. 8nvUarea acoperU aproape toate aspectele vieii noastre= intervenind nu nu/ai 6n stUp:nirea unei noi a;ilitUi sau a unor pro;le/e 9tiini3ice= ci 9i 6n de voltarea e/oionalU= relaionarea socialU 9i chiar 6n de voltarea personalitUii. 8nvUU/ de ce tre;uie sU ne 3ie 3ricU = cu/ sU iu;i/ = cu/ sU 3i/ politico9i= cu/ sU 3i/ inti/i 9.a./.d. DatU 3iind aceastU i/plicare a 6nvUUrii 6n viaa noastrU= nu este deloc surprin Utor 3aptul cU au 3ost deAa a;ordate /ulte aspecte ale 6nvUUrii@ spre e<e/plu= copilul 6nvaU sU perceapU lu/ea din Aurul sUu= sU se identi3ice cu se<ul de care aparine 9i sU)9i controle e propriul co/porta/ent con3or/ standardelor pUrinilor .8n acest capitol se va reali e 6nsU o anali U /ai siste/aticU a 6nvUUrii ca preces psihic. 8nvUarea poate 3i de3initU ca o schi/;are relative per/anentU a co/porta/entului deter/inatU de e<perienU@ /odi3icUrile co/porta/entale datorate /aturi Urii Bdeci nu deter/inate de e<perienUC sau stUrilor te/porare ale organis/ului Bcu/ ar 3i o;oseala sau stUrile induse de droguriC nu sunt incluse 6n cadrul procesului de 6nvUare. &u toate situaiile de 6nvUare sunt si/ilare @ se pot distinge patru /ari tipuri de 6nvUare! aC o;i9nuia ; Ccondiionarea clasicU c C condiionarea operantU si dC ceea ce se cunoa9te su; nu/ele de 6nvUare co/ple<U. ,;i9nuita = cea /ai si/plU situaie de 6nvUare= constU 6n a 6nvUa sU ignori un sti/ul care a devenit 3a/iliar 9i nu are consecine se/ni3icative B un e<e/plu ar 3i ignorarea ticUitului unui ceas nou C. #ondiionarea clasicU 9i condiioanarea operantU presupun a/;ele 3or/area de asociaii= 6nvUarea 3aptului cU anu/ite eveni/ente se int:/plU si/ultan. 8n cadrul condiionUrii clasice= un organis/ 6nvaU cU un eveni/ent ur/ea U dupU un altul@ de e<e/plu= un copil 6nvaU cU dacU 69i ;ate 3ratele va 3i pedepsit de cUtre pUrini. 8nvUarea co/ple<U presupune 9i altceva 6n a3arU de 3or/area asociaiilor@ e<e/ple de 6nvUare co/ple<U sun aplicarea unei anu/ite strategii pentru re olvarea unei pro;le/e sau ela;orarea unei sche/e /entale a /ediului 6nconAurator. Acest capitol va pre enta ulti/ele trei tipuri de 6nvUare= pentru cU cele /ai interesante procese de 6nvUare nu sunt cele pe care se ;a ea U pe o;i9nuiU. 8nainte de a a;orda ) 1- )

6nvUarea 9i condiionarea= s)a considerat necesarU pre entarea di3eritelor perspective psihologice care au 3ost adoptate 6n studierea 6nvUUrii. B$ita ".AtNinson= 1II1= pag. 1G4C 5ai /ult chiar= 9tiinele /oderne 9i 6n special in3or/atica 9i ci;ernetica au creat condiiile trans3erului 6nv77rii din lu/ea vie 6n lu/ea neorganic7= de la o/ 9i ani/al la /a9ina cu dispo itiv electronic= progra/at7 ast3el 6nc:t s7 poat7 9i ea s7 6nvee BP. Golu= -GK4= pag.-GC. Deci 6nv7area este un 3eno/en co/ple<= iar 6nv7area u/an7 repre int7 o 3or/7= un nivel a acesteia. Panteli/on de3ine9te 6nv7area! aC 6nv7area aparine 6ntotdeauna individului= este un proces al lui= un proces individual= caracteristic7 ce se /enine 9i la nivel u/an= unde= de9i aciunile de instruire 9i educare au un caracter psihosocial= interpersonal 9i colectiv= 6nv7area nu nu/ai c7 nu 6ncetea 7 s7 decurg7 ca proces individual= dar 69i a/pli3ic7 aceast7 not7= devenind o 3or/7 sui)generis de activitate@ ;C 6nv7area este= si/ultan= un proces in3or/ativ 9i 3or/ativ= adic7 9i cunoa9tere= 9i surs7 de noi structuri pentru individ= ceea ce se repercutea 7= dup7 cu/ vo/ vedea= asupra destinului de volt7rii sale psihice cC 6nv7area nu nu/ai c7 lucrea 7 6n direcia per3ecion7rii relaiilor siste/ului viu cu /ediul= dar este ea 6ns79i un proces per3ecti;il= un proces deschis evoluiei 9i co/plic7rii@ dC 6nv7area nu se reduce la veriga e3erent7 a co/porta/entului Ba/eliorarea 9i per3ecionarea reaciei de r7spunsC= ci include at6t o verig7 a3erent7 B6nv7area este un proces de recepie= de in3or/are= de cunoa9tereC= c6t 9i una inter/ediar7 Bvalori3icarea intern7 a datelor de e<perien7 achi iionate prin 6nv7areC= ceea ce= iar79i= repre int7 un 3apt plin de consecine pentru procesul de volt7rii psihice--@ eC 6nv7area este legat7 de activitatea unui anu/it su;strat /aterial= 6n spe7 a creierului= care= de)a lungul evoluiei 3ilogenetice= devine organul speciali at al pri/irii= p7str7rii 9i prelucr7rii in3or/aiei@ 3C 6nv7area este o strategie de r7spuns a organis/ului nu nu/ai 9i nu at6t 6n raport cu situaiile constante din /ediu= c6t cu situaiile varia;ile= schi/;7toare= ea 3iind= prin e<celen7= 6ndreptat7 spre captarea noului= a noilor e<priene 9i= prin aceasta= 3iind surs7 a l7rgirii repertoriului conduitei adaptative a organis/ului= deci surs7 a de volt7rii@ gC din 3aptul c7 este 6nvestit7 cu anu/ite 3uncii de co/and7 9i control re ult7 c7 6nv77rii 6i incu/;7 anu/ite responsa;ilit7iJ 3a7 de conduita organis/ului B6n ce sens se produce per3ecionarea co/porta/entului prin 6nv7are 9i care anu/e co/porta/ente vor 3i supuse regi/ului deV a/eliorareC@ hC 6n s36r9it= 6nv7area decurge ca activitate Ba;ordare activ7= e<plorativ7 a a/;ianeiC= adic7 are o des379urare procesual7= discursiv7= str7;7t6nd variate trepte 9i 3a e= ceea ce deschide larg posi;ilitatea ur/7ririi 9i

) 11 )

cunoa9terii legilor ei interne 9i= pe aceast7 ;a 7= posi;ilitatea diriA7rii 9i opti/i 7rii ei prin /odele 9i progra/e. "a o/ 6nv7area 69i cap7t7 noi sensuri 9i noi calit7i= apare ast3el 6nv7area intelectual7= generatoare de structuri logice= inteligente 9i /otivaia 6nv77rii generatoare la r:ndul ei de sensuri 9i atitudini cognitive. Se disting 6n general dou7 3or/e ale 6nv77rii u/ane! aC 6nv7area spontan7 nu/it7 9i 6nv7area social7= neorgani at7 care are loc 6n 3a/ilie= 6n grupurile de Aoac7= 6n ti/pul e<ecut7rii pro3esiunii etc. bC 6nv7area siste/atic7 reali at7 6n 9coal7 sau 6n cadrul di3eritelor stagii de preg7tire= de instruire= de cali3icare. 8nv7area necesit7 efort= consu/ de energie 3i ic7 9i psihic7 9i provoac7 inevita;ile st7ri de oboseal. 8nv7area repre int7 un ansa/;lu de aciuni ce pot 3i structurate 6ntr)o activitate= prin care su;iectul achi iionea 7 noi coninuturi psihice= noi 3or/e de co/porta/ent= ca ur/are a e3ortului personal. 8nv7area este considerat7 ca activitate ce deter/in7 schi/;area relativ sta;il7 a co/porta/entului= ca ur/are a e<perienei individului. Invatarea scolara *4esi invatarea este obiectul pentru mai multe ramuri psihologice, aproape nici una dintre ele n$o abordeaza atat de profund, complex si multilateral cum o face psihologia scolara, -5late, %067.pg. 1)3 +raiectoria invatarii scolare incepe cu un tip de activitate diriAata e<tern de pro3esor= ghid si este condusa spre o activitate autono/a Binvatarea autono/aC. Ea incepe cu 3or/e de invatare si/ple si este diriAata spre 3or/e de invatare selective= in care invatarea incidentala pri/este o pondere /ai /are. Pentru acesta este nevoie de 3unctioanrea opti/a a celor * categorii de 3actorii de care depinde invatarea in aceptiunea ei de actiune operationala diriAata pedagogic= individuala sau colectiva! particularitatile elevului= particularitatile situatiei de invatare si particularitatile pro3esorului. Procesul invatarii scolare este raportat 3recvent la /ediere BinstructiaC si la produsul sau re ultatele scolare. Acesta raportare pare sa esto/pe e= asa cu/ au o;servat unii specialisti di3erentele individuale in /aterie de invatare si consecintele lor asupra aplicatiilor pedagogice sau pro3esionale ale teoriilor psihologice ale invatarii 3apt ce sugereea a stringenta unui continui e3ort de rede3inire a conceptului. 8nv7area 9colar7 este o 3or/7 a 6nv77rii u/ane= o 6nv7are siste/atic7 reali at7 6n cadrul procesului instructiv educativ= acoperind li/itele v:rstei 9colare. Ea se reali ea 7 6n cadre 9i cu /iAloace instituionali ate 3iind regle/entat7 de nor/e= legi= regula/ente= constituind un proces diriAat 9i controlat din e<terior. Spre s3:r9itul 9colarit7ii acesta devine autodiriAat 9i autocontrolat.

) 1* )

+otodat7 6nv7area 9colar7 are un caracter con9tient presupun:nd sta;ilirea anticipat7 a scopului 9i /o;ili area voluntar7 a e3ortului i/plicat 6n reali area ei precu/ 9i un pronunat caracter in3or/ativ 3or/ativ. ,dat7 cu intrarea copilului 6n 9coal7 se produce di3erenierea 6nv77rii 6n sens restr6ns de 6nv7area 6n sens larg. 6nv7area 9colar7 are drept not7 caracteristic7 interpunerea unor organi 7ri in3or/aionale speci3ice W o;iectele de 6nv77ra6nt W 6ntre elev 9i lu/ea e<tern7. 8nv7area devine un proces analitic= speciali at 9i co/parti/entat= c7p7t6nd sensul de asi/ilare siste/atic7 a culturii prin inter/ediul studierii diverselor o;iecte de 6n) v77/6nt. Pun:nd copiii 9i adulii 6n situaii si/ilare cu cele 6n care se a3lU 6n la;irint = c:t 9i 6n 3aU unei pro;le/e cotidiene = se constatU cU o/ul repeat /ult /ai puin erorile = apoi cU alta este orientarea sa principalU 6n 3aa unei pro;le/e ! el nu se strUduie9te prea /ult sU gUseascU singur soluia = ci cautU sU utili e e unelte 9i procedee cunoscute dFAX ca adecvate situaiei respective. De e<e/plu = un copil de -1 ani = vr:nd sU)9i construiascU o coli;a = nu 3ace 6ncercUrii nu/eroase = el 6ncearcU sU 3oloseascU /iAloacele disponi;ile 6n atelierul tatUlui sUu ! cuie 9i ciocan pentru a 3i<a ;:rnele principale = ori o 3r:nghie groasU. A9adar = copilul 6nvaU sU 3oloseascU uneltele = procedeele = cuno9tiinele accu/ulate de o/enire 6n sutele de secole ale e<istenei sale. Dar 6nsu9irea culturii conte/porane nu se poate 3ace 3aU un i/portant progres intelectual = 3UrU 3or/area unui ;ogat 9i variat repertoriu de capacitUi characteristic g:ndirii a;stracte u/ane de astU i. %nc:t = de9i 6nvUarea i/plicU 6ntreaga de voltare a personalitUii = partea ei eseniala constU 6n 6nsu9irea de cuno9tiine = priceperi = c:t 9i 6n 3or/area de variante capacitUi intelectuale . De 3apt = 6n procesul 6nvUUrii se pot distinge douU etape! 6n pri/a se ur/Ure9te re olvarea unei pro;le/e acu/ rolul principal 6l are gandirea= organi :nd percepia= /e/oria si i/aginaia ) iar 6n a doua se reali ea U 3i<area = consolidarea soluiei = 9i pe pri/ul loc se situea U /e/orarea inteligentU. +ot ti/pul 6nsU e necesarU energia= perseverena = dependente de o anali U detaliatU a /ultiplelor 3eno/ene psihice i/plicate 6n stuctura sa de /are co/ple<itate. 8nv7area repre int7 un 3eno/en e<tre/e de co/ple< = a;ordat 9i anali at din di3erite perspective 9tiini3ice. Din punct de vedere psihopedagogic ne interesea 7 posi;ilit7ile de a)l genera= de a)l i/pulsiona= 9i susine 6n direcii dorite deci de a pro/ova o 6nv7are e3icient7. 8n sens larg= 6nv7area repre int7 o achi iie Bintenionat7 sau spontan7C care conduce la do;:ndirea de e<perien7 9i la /odi3icarea co/porta/entului individual. $.5. GagnF B-GH4=pag.--C arat7 c7 >6nv7area este aea /odi3icarea a dispo iiei sau capacit7i u/ane care poate 3i /eninut7 9i care nu poate 3i distri;uit7 procesului de cre9tere. Dup7 E.$. Qilgard 9i G. SoMer B-GH2C= 6nv7area este un process de achi iie 6n 3uncie de e<perien7 = adic7 un process graie c7ruia= anu/ite activit7i sau conduite iau na9tere ori se /odi3ic7 6n raport cu condiiile varia;ile sau repetitive ale /ediului. , de3iniie a 6nv77rii = operaional7 6n do/eniul 9tiinelor educaiei este ur/7toare! 6nv7area 9colar7 este 6neleasa ca activitate intelectual7 9i 3i ic7 ) 12 )

des37surat7 6n /od siste/atic 6n vederea 6nsu9irii unor in3or/aii 9i 3or/7rii de a;ilit7i necesare de volt7rii continue a personalit7ii. A9adar= 6nv7area presupune un du;lu aspect! unul in3or/ativ= care const7 6n reinerea 9i stocarea unui coninut in3or/aional util 9i unul 3or/ativ= care se re3er7 la de voltarea siste/ului cognitiv operaional al individului care 6nva7. $e ult7 c7 6nv7area 9colar7 este procesul de achi iie /ne ic7= de asi/ilare activ7 9i interactiv7 de in3or/aii= de 3or/are de operaii intelectuale= de strategii cognitive= de a;ilit7i Bpriceperi 9i deprinderiC intelectuale 9i practice? /otorii= de atitudini. Sintag/a >ela;orare de operaii se re3er7 la activitatea de construcie sau reconstrucie /intal7 a ceva nou din punct de vedere calitativ= iar > ela;orarea proprie este di3erena speci3ic7= nivelul superior al 6nv77rii. +er/enul >strategii cognitive se re3er7 la procesele 9i operaiile psihice cu aAutorul c7rora= elevul 69i angaAea 7 propriul s7u co/porta/net 6n ascultare= receptare= 6nv7are 9i g:ndire. Privit7 din aceast7 perspectiv7= 6nv7area 9colar7 nu se reduce la /unca la ;irou= 6n clas7 = acas7 sau la ;i;liotec7= ci presupune 9i aciuni practice 6n ca;inete= la;oratoare= acolo unde cele 6nsu9ite pot 3i 3i<ate ?stocate 9i consolidate prin aplicaii practice.De ase/enea = 6nv7area presupune ti/p pentru re3lecie personal7 9i pentru noi ela;or7ri. 8n /od 3iresc= se pune 6ntre;area >#:nd este e3icient7 6nv7area 9colar70 Fire9te c7 r7spunsul la o ast3el de 6ntre;are nu este 3acil= av:nd 6n vedere co/ple<itatea 3eno/enului anali at. +otu9i= c:teva ele/ente care concur7 la asigurarea e3icienei 6nv77rii 9i pe care le)a/ a/intit pe parcursul acestei lucr7ri= sunt! activitatea= respectiv asigurarea unei 6nv77rii active 9i interactive= e<ersarea strategiilor /etocognitive= situarea celui care 6nva7 9i a procesului de 6nv7are parcursul= 6n centrul instruciei 9i educaiei= pro/ovarea auto6nv77rii a auto/onitori 7rii= a autono/iei educative.. ,rice aciune sau secven7 de 6nv7are 9colar7= poate 3i anali at7 din perspective a dou7 aspecte= di3erite= solitare= dar co/ple/entare= ale 6nv77rii 9colare! cel procesul 9i cel /otiva6onal. Aspectul procesual cuprinde /o/entele sau procesele care co/pun o secven7 de 6nv7are= 6n ti/p ce aspectul /otivaional se re3er7 la gradul de i/plicare a elevului 6n actul 6nv77rii 9i 6n re olvarea sarcinilor de instruire. #ele dou7 aspecte alc7tuiesc o unitate indisolu;il7 9i se des379oar7 3ie 6n /od alternant= 3ie convergent. Din punct de vedere didactic= ne interesea 7 toc/ai interaciunea acestor /o/ente= /odalit7ile dina/ic7 9i co/ple<7 de co/;inare a lor. 5otivaia 6nv77rii repre int7 ansa/;lul /o;ilurilor care declan9ea 7= susin energetic 9i direcionea 7 activitatea de 6nv7are BP. GoluC. De o;icei= se constituie 6n /otive ale 6nv77rii anu/ite dorine= de a o;ine note ;une pentru a /ulu/i p7rinii= tea/a de pedeaps7= curio itatea = anu/ite interese etc. 5otivul declan9ea 7 o anu/it7 aciune= iar scopul repre int7 re ultatul scontat al aciuni. Activitatea de 6nv7are are la ;a 7 un ansa/;lu de /otive= din a c7ror co/punere se o;ine o re ultant7= respective un grad de /otivare 3a7 de sarcina de 6nv7are 9i= respectiv= un nivel de i/plicare 6n acesta. Gradul de /otivare ) 14 )

se o;iectivea 7 6ntr)o anu/it7 /o;ili are energetic7= respective 6ntr)un nivel de activare cere;ral7. Acesta in3luenea 7 6n /od direct activitatea de 6nv7are= prestaia celuii care 6nva7 9i randa/entul o;inut. .-. *actori si conditii ale invatarii 8nv7area acoper7 aproape toate aspectele vieii noastre= intervenind nu nu/ai 6n st7p:nirea unei noi a;ilit7i sau a unor pro;le/e 9tiini3ice= ci 9i 6n de voltarea e/oional7= relaionarea social7 9i chiar 6n de voltarea personalit7ii. 8nv7area poate 3i de3init7 ca o schi/;are relativ per/anent7 a co/porta/entului deter/inat7 de e<perien7@ /odi3ic7rile co/porta/entale datorate /aturi 7rii Bdeci nu deter/inate de e<perien7C sau st7rilor te/porare ale organis/ului Bcu/ ar 3i o;oseala sau st7rile induse de droguriC nu sunt incluse 6n cadrul procesului de 6nv7are. &u toate situaiile de 6nv7are sunt si/ilare@ se pot distinge trei tipuri /ari de 6nv7are! BaC obinuina= B;C condiionarea clasic= 9i condiionarea operant 9i BcC ceea ce se cunoa9te su; nu/ele de nvarea complex. 8binuina= cea /ai si/pl7 situaie de 6nv7are= const7 6n a 6nv7a s7 ignori un sti/ul care a devenit 3a/iliar 9i nu are consecine se/ni3icative Bun e<e/plu ar 3i tic7itul unui ceas nouC. +ondiionarea clasic i operant presupun a/;ele 3or/e de asociaii= 6nv7area 3aptului c7 anu/ite eveni/ente se 6nt:/pl7 si/ultan Bde e<e/plu= un copil 6nva7 c7 i/aginea s:nului este ur/at7 de gustul laptelui sau 6nva7 c7= dac7 69i ;ate 3ratele va 3i pedepsit de c7tre p7riniC. 9nvarea complex presupune 9i altceva 6n a3ar7 de 3or/area asociaiilor@ de e<e/plu= 6nv7area co/ple<7 este aplica;il7 unei anu/ite strategii pentru re olvarea unei pro;le/e sau ela;orarea unei sche/e /entale a /ediului 6nconAur7tor. 8nv7area 9colar7 depinde 6n /are /7sur7 de dou7 condiii eseniale! -. condiiile interne ale 6nv77rii 1. condiiile e<terne ale 6nv77rii -. E3iciena 6nv77rii 9colare depinde de /odul 6n care ine/ cont de legit7ile vieii psihice= de particularit7ile di3eritelor procese psihice angrenate 6n e3ortul elevilor de a 6nelege 9i a progno a. aC , evident7 6nse/n7tate o are orientarea 9i concentrarea ateniei elevilor asupra celor ce se discut7 6n cadrul unei lecii. Pentru a o 3acilita= tre;uie avute 6n vedere condiiile ele/entare care o 3avori ea 7. Aceasta este tre it7 i/ediat de ceea ce este nou= necunoscut. Se o;serv7 u9or sti/ulii inten9i= o;iectele /ari= 6n culori vii. De ase/enea /i9carea variat7 atrag atenia. 5ai i/portant7 dec:t toate aceste condiii este 6ns7 pre ena interesului. #eea ce ne interesea 7= ne atrage atenia= chiar dac7 nu iese 6n eviden7. De aceea preocuparea de a tre i interesul copiilor are o i/portan7 crucial7 6n procesul 6nv77rii. ) 1D )

;C #unoa9terea are la ;a 7 in3or/aiile 3urni ate de si/uri= sinteti ate 6n percepie. Percepia e un act 3oarte co/ple<= iar 9colarii pot s7 nu vad7 ceea ce 6nv77torului 6i sare 6n ochi= datorit7 e<perienelor reduse. , alt7 di3icultate apare prin aceea ca elevii disting cu greu aspectele eseniale de cele neeseniale. Pentru a 6nlesni distincia 6ntre principal 9i secundar se reco/and7 utili area desenului sche/atic. Un rol hot7r:tor 6l are 6ns7 intervenia 6nv77torului prin cuv:nt= deoarece orientea 7 o;servaia asupra a ceea ce este esenial 9i prin cuv:nt se indic7 direct aspectul dorit= 6nlesnind sesi area lui. Este 6ns7 /ai ;ine c:nd diriAarea copiilor se 3ace su; 3or/7 de 6ntre;7ri= c7ci se 3acilitea 7 o;servarea lor independent7. cC 5e/oria este 3uncia care asigur7 tr7inicia asi/il7rii cuno9tinelor 9i deprinderilor. #a 9i 6n ca ul ateniei interesul pentru anu/ite cuno9tine deter/in7 u9urina 9i durata 6nv77rii lor. +ot a9a i/portant7 este 9i voina de a ine /inte c:t /ai /ult7 vre/e. $epetiia >/a/a 6nv77turii tre;uie 9i ea organi at7 raional! pau ele 6ntre repetiii 6nlesnesc 6nv7area@ e 3oarte productiv7 6/;inarea cititului cu 6ncerc7ri de reproducere a te<tului= o;lig:ndu)i pe elevi la atenie susinut7 9i eli/in:nd lacunele ori gre9elile. dC 8n centrul preocup7rilor 3or/ative din 9coal7 va sta totdeauna cultivarea g:ndirii ver;al a;stracte. 8nelegerea este o garanie a /e/oriei te/einice= de ea depinde 6n /are /7sur7 aplicarea cuno9tinelor= at:t 6n teorie= c:t 9i 6n practic7= deoarece g:ndirea este activitatea ce duce la re olvarea pro;le/elor. #apacitatea de discuie interioar7 presupune organi area unor discuii de nivel corespun 7tor cu clasa de 9colari. #a ur/are= conversaia euristic7= activit7ile didactice pe grupe a<ate pe pro;le/ati 7ri= tre;uie s7 stea 6n atenia cadrelor didactice= ele asigur:nd reale progrese 6n 3or/area g:ndirii. De ase/enea= sti/ularea g:ndirii= plasticitatea ei sunt 3acilitate de asigurarea variet7ii pro;le/elor. &u cantitatea te/elor ci diversitatea lor 3avori ea 7 trans3erul procedeelor 9i sporirea resurselor i/aginative necesare soluion7rii unor te/e di3icile. Un 6nv77tor 3ace apel necontenit la 6nelegere= la g:ndirea copiilor din 3aa sa= de aceea preocuparea de a asigura un progres al acestor co/ple<e 3uncii tre;uie s7 3ie per/anent7. eC 8nv77torul nu poate produce la tot pasul /aterial intuitiv= 3il/e etc.= el 3ace uneori si/ple descrieri ver;ale. 'ine de /7iestria lui s7 poat7 e<pri/a 9i sugera detalii= pentru ca i/aginaia copiilor s7 ai;7 su3icient /aterial spre a se situa 6n a/;iana dorit7 de el. E nevoie s7 se g:ndeasc7 din ti/p ce a/7nunte= ce co/paraii= ce /etode utili ea 7 pentru ca reconstituirea i/aginilor s7 se poat7 reali a 6n /intea elevilor. 3C $anda/entul 6n 6nv7are nu depinde nu/ai de respectarea cerinelor intelectului@ antrenarea 6n activitate necesit7 e<istena unor /otive= interese= senti/ente corespun 7toare= acestea 3urni :nd energia necesar7 unei /unci perseverente= 37r7 de care ni/ic nu se poate reali a.

) 1H )

1. +oi 3actorii din a/;iana 9colar7 in3luenea 7 asupra randa/entului 6nv77rii. #el /ai i/portant este 6ns7 6nv77torul! inuta= atitudinea lui 9i= 6n special= /7iestria sa didactic7. El tre;uie s7 9tie s7 aleag7 cele /ai adecvate o;iective operaionale= s7 do e e coninutul leciei= s7 3oloseasc7 /etode active care s7 tre easc7 interesul 9colarilor 9i s7)i antrene e 6n soluionarea pro;le/elor. Apoi intervin rolul grupului 9colar. Fiecare copil su3er7 in3luena /entalit7ii clasei. Aceasta poate 3i po itiv7= dar uneori e negativ7. 8ntreaga a/;ian7! cl7direa 9colii= aspectul clasei 69i au 9i ele rolul lor. #lasa tre;ui s7 3ie spaioas7= ;ine lu/inat7 9i 6nc7l it7. 5o;ilierul s7 3ie 6n culori pastelate ca 9i ugr7veala. Desigur 9i ca/era 6n care 6nva7 9colarul acas7 tre;uie s7 6ndeplineasc7 condiii si/ilare. %giena 9colar7 insist7 asupra di/ensiunilor /esei pe care scrie copilul= /ai ales 6n adolescen7! s7 nu 3ie prea Aoas7= duc:nd la 6ncovoierea coloanei verte;rale. Foarte i/portant7 este asigurarea lini9tii= 3avora;ile concentr7rii asupra leciilor lor. Aceast7 lini9te tre;uie s7 3ie asigurat7 9i de 6nv77tor= la 9coal7= dar 9i de c7tre 3a/ilie= acas7. Un rol are 9i regi/ul de via7 al elevului= respectarea unor ore 3i<e pentru /as7= studiu 9i repaus. %ntervalul i/ediat dup7 /asa de pr:n este cel /ai puin indicat pentru studiu. Pau ele= chiar scurte= pot duce la cre9terea randa/entului /e/or7rii. colarul tre;uie s7)9i 6nsu9easc7 6nc7 din clasele pri/are o ;un7 tehnic7 de organi are a studiului. Este evident 3aptul c7= 6n vederea cre7rii unui cadru e<tern opti/ al 6nv77rii= cadrul didactic tre;uie s7 cola;ore e cu 3a/ilia= c7ci /uli p7rini nu cunosc regulile ele/entare ale studiului siste/atic 9i copii lor studia 7 6n condiii cu totul neprielnice BA. #os/ovici= -GG4 p. -I4C. #onco/itent cu activitatea de instruire 9i educare se iniia 7 9i un de/ers de cunoa9tere a personalit7ii copilului de c7tre 6nv77tor. +e/eiul acestei leg7turi re id7 6n 3aptul c7 solicit7rile e<terne 6nainte de a duce la anu/ite re ultate 9i de a se concreti a 6n anu/ite per3or/ane= se r7s3r:ng prin pris/a condiiilor interne ale personalit7ii copilului B%. Dr7gan 9i Partenie Anucua= -GGH= pg. 4GC.

) 1K )

Ca'itolul III.

Motivaia invatarii la scolarul mic

-.3 %9rsta colar mica V:rsta 9colar7 /ic7 sau copil7ria de /iAloc BD?H --?-1 aniC este o perioad7 /arcat7 6n pri/ul r6nd de /odi3icarea statutului social= 9i /ai puin de /odi3ic7ri 3unda/entale de ordin cognitiv . Din 3oarte /ulte puncte de vedere schi/;area de statut este dra/atic7= repre ent:nd un pas hot7r:tor 6n via7.#opilul proasp7t intrat 6n 9coal7 are 6n 3a7 cel puin dou7 sarcini eseniale! s7 stea cu/inte 6n clas7= 6n ;anc7= 9i s7 do;:ndeasc7 de acu/ 6nainte cuno9tine 3or/ale. Di3icult7ile 6nv77/:ntului 9colar re ult7 pentru /uli copii din 3aptul c7 /aAoritatea pro;le/elor sunt a;stracte= rupte de conte<t= cu un 3or/at nou 9i /ai di3icil ) cel scris. Fa7 de 6nv7area anterioar7= acu/ se /odi3ic7 9i interaciunea dintre copil 9i persoana de la care 6ncearc7 s7 acu/ule e in3or/aie. #elui /ic nu i se /ai o3er7 ghidaA= aAutor 9i 3eed;acN i/ediat= speci3ic. #onstr:ngerile co/porta/entale sunt 9i ele destul de /ari! copilul tre;uie s7 stea Aos= s7 r7spund7 nu/ai c:nd este 6ntre;at= iar r7spunsurile sale s7 ) 1G )

3ie o3iciale. +re;uie s7 se supun7 autorit7ii 9i regulilor pe care aceast7 autoritate le i/pune 9i tre;uie s7 se con3or/e e la /a<i/u/ e<pectanelor adulilor. Apare 9i cerina unui e3ort susinut= a unei /unci constante= este i/pri/at7 nevoia de a intra 6n co/petiie 9i a o;ine per3or/ane. 8n acela9i ti/p se /odi3ic7 relaia copil)p7rinte= acesta din ur/7 devenind oarecu/ ;rusc /ai sever 9i /ai atent la tr7s7turi precu/ hiperactivitatea. 4ezvoltarea fizic a colarului mic este foarte complex: )rit/ul de volt7rii 3i ice este /ult /ai lent dec:t 6n etapele anterioare. E<ist7 o /are varia;ilitate interindividual7 6n ceea ce prive9te 6n7li/ea 9i greutatea. 7nu sunt di3erene se/ni3icative 6ntre ;7iei 9i 3ete p:n7 6n /o/entul >e<plo iei 6n cre9tere= care apare la 3ete 6n Aur de -I ani 9i la ;7iei 6n Aur de -1 ani. )nu e<ist7 di3erene de ordin 3i ic 6ntre se<e la nivelul a;ilit7ilor /otorii= ci /ai degra;7 e<pectane di3erite 9i o participare di3ereniat7 de9i neAusti3icat7 ) a 3etelor co/parativ cu ;7ieii la anu/ite activit7i. )se de volt7 9i /ai /ult a;ilit7ile /otorii= /ai ales cele 3ine. )e<ist7 o varia;ilitate 3oarte /are 6n ceea ce prive9te de voltarea 3i ic7. )copiii devin con9tieni de 3elul 6n care se re3lect7 6n ochii celorlali= iar evaluarea de ordin 3i ic se integrea 7 6n i/aginea de sine 9i in3luenea 7 sti/a de sine. )prieteniile se 3ac pe criterii de ordin 3i ic iar >atipicii sunt adesea respin9i. %n de voltarea cognitiva a copilului /ic= Piaget considera c7 toi copiii se a3l7 6n stadiul operaiilor concrete. 8n acest stadiu apare conservarea= /ai 6nt:i a nu/7rului= 6n Aur de 4)D ani= 3iind ur/at7 de conservarea greut7ii BH)K aniC 9i apoi de conservarea volu/ului B-- aniC. 8n aceast7 etap7 se de volt7 9i capacitatea de clasi3icare 9i seriere= 9i 6n particular este 6neles principiul inclu iunii claselor. "i/it7rile din g:ndirea copilului constau 6n dependena de /ediul i/ediat 9i 6n di3icultatea de a opera cu idei a;stracte. Egocentris/ul considerat de Piaget ca 3iind tipic pentru copilul din stadiul preoperator este 6nlocuit cu capacitatea de a coordona propria perspectiv7 cu cea a altora2 9i deci de a 6nelege c7 e<ist7 o /ultitudine de puncte de vedere asupra aceleia9i realit7i concrete. Acest lucru este evident 6n adoptarea di3eritelor roluri sociale= precu/ 9i 6n g:ndirea /oral7. , reco/pens7 neAusti3icat7 poate 3i resi/it7 la 3el de acut de c7tre copil precu/ o pedeaps7 prea aspr7. El poate deAa la aceast7 v:rst7 s7 69i evalue e corect per3or/anele 9i 6nelege c:nd nu /erit7 ceva. De aceea= notele /ari acordate de pro3esori?6nv77toare pe ;a a a dou7 sau trei intervenii iniiale ;une pot s7 6l de/otive e pe elev! el 9tie c7 va pri/i nota ;un7 oricu/. #opilul r7/:ne cu un >gust a/ar pentru c7 a9teapt7 de ) *I )

la ceilali corectitudine. 8n plus= acest /odel parental?al pro3esorului nu 6l 6nva7 s7 o3ere 6n situaii viitoare aprecieri corecte. 5e/oria se 6/;un7t7e9te= at:t datorit7 cre9terii capacit7ii sale= c:t 9i datorit7 utili 7rii unor strategii precu/ repetiia= organi area= ela;orarea 9i 3olosirea aAutoarelor e<terne. De ase/enea 9i /eta/e/oria cuno9tinele legate de 3uncionarea /e/oriei proprii se de volt7 6n aceast7 perioad7. At:t 6nelegerea structurilor sintactice= c:t 9i /etaco/unicarea cuno9tinele legate de 6nelegerea procesului co/unic7rii se de volt7 rapid= per/i:ndu)le copiilor s7 se 3ac7 /ai ;ine 6nele9i. %ntrarea 6n 9coal7 aduce at:t o schi/;are se/ni3icativ7 de statut social= c:t 9i o serie de sarcini cognitive la care copiii se adaptea 7 di3ereniat. E<ist7 9i categorii de copii cu nevoi speciale care ar presupune intervenii educaionale speci3ice. Strategia de /e/orare este un 3el de plan cognitiv 3olosit 6n /od con9tient= voluntar 9i controla;il de c7tre individ 6n vederea sporirii per3or/anei /ne ice. Prescolarii nu pot 3olosi o strategie chiar daca le e sugerata sau i/pusa dina3ara. #opiii de D)H ani pot 3olosi una sau /ai /ulte strategii= da nu in /od spontan. #opiii de K)G ani pot 3olosi in /od spontan strategii de /e/orare dar acest lucru nu duce neaparat la re ultate sau la per3or/ante identice cu cele ale copiilor /ari. Aceast7 repartiie pe v:rste nu e univoc7. V:rsta la care se poate opera /ai ;ine cu o strategie depinde de tipul sarcinii 6n care se aplic7 strategia . ;trategii de codare speci3ice sunt! repetitia= organi area= ela;orarea. a. $epetitia "a D ani copiii nu sunt 6n stare s7 repete spontan un /aterial= dar o 3ac dac7 sunt 6nv7ai. Per3or/ana cre9te prin aplicarea acestei strategii. Dar dac7 apoi sunt l7sai s7 opte e pentru strategia proprie sau cea nou 6nv7at7= 4IY doar aleg repetiia. "a -I ani toi copiii 3olosesc spontan repetiia ) poate datorit7 solicit7rilor 9colare sau datorit7 3aptului c7 au 6n 3a7 in3or/aia de /e/orat Beventual 6n 3or/at scrisC. E<ist7 /ai /ulte 3eluri de operare a repetiiei! la H ani copiii repet7 3iecare cuv9nt= iar la -I ani grupea 7 ite/ii 9i 6i repet7 ca 9i grup.

b.#r:ani;area Aceasta se re3er7 la gruparea in3or/aiei 6n unit7i cu sens. &u/ai dup7 -I ani copiii 3olosesc aceast7 strategie spontan2 pe ;a a grup7rii categoriale. c. )laborarea ) *- )

S)a studiat relativ la 6nv7area unor perechi de ite/i aparin:nd unor categorii di3erite= care pot 3i conectai printr)o i/agine /ental7 care s7)i conin7 pe a/:ndoi Bs7 includ7 asociaia 6ntre ite/iC. P:n7 la D)H ani nu este 3olosit7 spontan dar copiii pot 3i 6nv7ai s7 construiasc7 ast3el de i/agini. i a9a 6ns7= ela;or7rile sunt si/ple ca structur7 9i ine3iciente.De la -- ani2 3olosirea ela;or7rilor este spontan7. <locarea de resurse cognitive este 3oarte i/portant7 6n conte<tul sarcinilor 9colare. #opilul tre;uie s7 69i dea sea/a ce tre;uie 3i<at cu prec7dere 6n /e/orie 9i ce va tre;ui reactuali at. "a D)H ani copilul /e/orea 7 doar un su;set relevant al unui /aterial 9i nu 69i d7 sea/a c7 pot e<ista 1)* seturi relevante= deci nu apare o distri;uire e3icient7 a resurselor. Din punctul de vedere al aloc7rii de resurse= copilul nu studia 7 un ti/p /ai 6ndelungat ite/ii /ai di3icili 9i de /ulte ori repet7 nu /aterialul necunoscut= ci pe cel cunoscut. E<peri/entele legate de esti/area capacit7ii proprii de /e/orare au ar7tat c7 la cei /ici apare o supraesti/are. Aceast7 capacitate de esti/are este dependent7 cel puin de conte<t! atunci c:nd cadrul /e/or7rii este un Aoc speci3icat clar B>/ers la cu/p7r7turiC= esti/7rile sunt /ai realiste. "a 3el se 6nt:/pl7 dac7 esti/area nu e ver;al7 copilul opre9te o ;and7 de cuvinte c:nd crede c7 nu /ai poate /e/ora. Aceast7 supraesti/are a propriilor capacit7i /ne ice nu tre;uie valori at7 doar negativ. Se consider7= de e<e/plu= c7 ea le con3er7 copiilor o 6ncredere /ai /are 6n 3orele 9i resursele proprii= ca ur/are duce la cre9terea sti/ei de sine. +ot 6n Aurul v:rstei de G)-I ani copiii reali ea 7 c7 unele sarcini pot 3i /ai di3icile dec:t altele din punctul de vedere al cantit7ii 9i tipului de in3or/aie.$eali ea 7 c7 unele solicit7ri sunt /ai severe ca altele Brecunoa9terea este /ai ;un7 dec:t reproducereaC.E /ai u9or s7 /e/ore i un /aterial 6n cadrul c7ruia s)au sta;ilit relaii 6ntre ite/i.E /ai u9or s7 /e/ore i scheletul se/antic al unei pove9ti Ba povesti esenialul >cu propriile cuvinteC. 8ncep:nd de la D)H ani2 6n 9coal7= scrisul este 6nv7at 6n paralel cu cititul= per3or/ana 3iind legat7 de asocierea corect7 gra3e/ 3one/! cei care citesc 9i 6neleg cel /ai ;ine= scriu cel /ai ;ine. Se pare c7 e<ist7 o leg7tur7 str6ns7 6ntre capacitatea de a 6nelege un te<t co/ple< 9i co/ple<itatea pove9tilor pe care copilul le spune sau le produce 6n scris. 8n ti/p= scrisul aAunge s7 dein7 pri/atul= deoarece la -- ani te<tele scrise devin tot /ai co/ple<e 9i ela;orate 3a7 de cele orale. -. . ,'ecificul nvrii la colarul mic 8nv7area este un gen de activitate 9i totodat7 o 3or/7 de cultur7 care solicit7 intens oper7rile 6n plan presupus= si/;olic= ;a at pe nor/e de /ediere= de trans3er 9i de coresponden7. ,;iectele 9i situaiile reale sunt 6nlocuite 6n /are /7sur7 prin se/ne= repre ent7ri gra3ice= si/;oluri= care= 6n ca ul unor o;iecte 3unda/entale ca cititul)scrisul 9i /ate/atica= devin pentru 9colarul din clasa 6nt:i /ateria ne/iAlocit7 a percepiilor 9i instru/ent al de/ersurilor cognitive. Desprins de cercul ne/iAlocit al Aocului 9i al povestirilor= copilul se vede proiectat 6n s3era construciilor 3or/ale= a;stracte ce tre;uiesc 6nsu9ite 9i reproduse. ) *1 )

8nv7area de tip 9colar 69i are r7d7cinile 6n 3or/ele de e<perien7 spontan7 ale v:rstei pre9colare= care se 6/pletesc c:nd cu /anipularea o;iectelor= c:nd cu Aocul= c:nd cu unele 3or/e ele/entare de /unc7. De9i se 6ntrep7trund= Aocul 9i 6nv7area sunt privite ca 3or/e de activitate distincte! pri/ul este o activitate li;er7= spontan7= ;a at7 pe co/unicare ne/iAlocit7 9i pe si/patie interpersonal7@ cea de)a doua este o activitate o;ligatorie= cu progra/ sta;ilit 9i cu e3ort do at= cu prestaii /7surate prin raportare la un etalon BnoteC= asistat7 de un adult care intervine= supraveghea 7= o;serv7. Bapud. P. Golu= 5. Zlate= E. Ver a= -GGK= p.-14C. #u c:t copilul este /ai /ic= cu at:t este /ai /are rolul= 6n 6nv7are 9i cunoa9tere= al proceselor sen oriale 9i al aciunilor practice. 8n cadrul gr7diniei= copiii pot 3i inclu9i 6n siste/ul unor activit7i instructive o;ligatorii= cu o durat7 nu prea /are B-I)-4 /inuteC. &u/ai devenind 9colari ei au prileAul s7 participe siste/atic la activitatea de 6nv7are ca activitate do/inant7= care prin coninutul= durata 9i se/ni3icaia sa restructurea 7 po iia /oral7 9i conduita individual7 a copilului. Structural= 6nv7area se co/pune dintr)o serie de situaii 9i de sarcini de 6nv7are= care pentru 9colarii /ici recla/7 e3ectuarea unor aciuni ce vor r7spunde unor sarcini practice concrete. Ast3el= 6nv7area scrisului r7spunde necesit7ii e<pri/7rii corecte din punct de vedere ortogra3ic@ 6nsu9irea cititului 6i de volt7 vor;irea 9i)l preg7te9te pentru activitatea de lectur7@ re olvarea sarcinilor de /ate/atic7 r7spunde necesit7ii de a ine evidena unor cheltuieli@ 6nsu9irea gra/aticii pentru 3olosirea corect7 a cuvintelor 6n e<pri/area oral7 9i scris7@ 6nsu9irea cuno9tinelor despre natur7 6n necesit7i de a 9ti s7 o;serve plante 9i ani/ale@ 6nv7area pri/elor noiuni de geogra3ie pentru necesit7i de a se orienta corect 6n spaiul /ediul apropiat 9i 6ndep7rtat@ 6nceperea 6nv77rii istoriei pentru necesit7ile in3or/7rii asupra di/ensiunii te/porare. 8nv7area la v:rsta 9colar7 /ic7 se /ai distinge 9i prin aceea c7= spre deose;ire de etapele precedente= ea se des379oar7 acu/ pe ;a a unor aciuni /eticulos seg/entate 9i riguros 6nl7nuite. Aceste aciuni pornesc de la contactul 9colarului cu o;iectul. colarul /ic se 3a/iliari ea 7 cu 3aptul c7 aceste aciuni pot s7 dispun7 de coninuturi di3erite= 6n 3uncie de speci3icul disciplinelor de 6nv77/:nt= c7 unele pot s7 ai;7 o aplica;ilitate 3oarte larg7= la /ai /ulte categorii de o;iecte= la /ai /ulte grupe de noiuni= altele o s3er7 /ai restr:ns7. 8nv7area se distinge= de ase/enea= prin aceea c7)l pune pe copil 6n 3aa necesit7ii unor aciuni de control= de con3runtare 9i co/parare a re ultatelor cu /odele corecte. Pe ;a a concordanei sau neconcordanei re ultatelor cu /odelele= cu cerinele situaiei de 6nv7are= devine posi;il7 o anu/it7 apreciere= sancionare po itiv7 sau negativ7 a conduitei de 6nv7are. 8nv7area la v:rsta 9colar7 /ic7 restructurea 7 g:ndirea in3antil7 6n nu/eroase puncte 9i)i /odi3ic7 aspectul= l7rgind siste/ul structurilor ei cognitive. #uno9tinele 9i priceperile deAa 6nsu9ite se ad:ncesc= devin /ai siste/atice= se consolidea 7 structurile naionale 9i sche/ele logice cre:ndu)se pre/isa do;:ndirii a noi a;ilit7i= priceperi 9i capacit7i= care dep79esc li/itele a ceea ce o3er7 ne/iAlocit situaiile de 6nv7are ) ** )

/o/entane. Se produce o generali are cresc:nd7 a activit7ii de g:ndire= capt:nd un puternic i/puls 6nclinaia elevului c7tre a;ordarea re3le<iv7 a propriei activit7i /intale. 8nv7area pune 6n /i9care traseele interne ale de volt7rii= o propulsea 7 spre noi stadii= introduce 6n ea /utaii= 37c:nd s7 creasc7 nivelul v:rstei /entale a copilului 9i= o dat7 cu aceasta 9i posi;ilitatea lui de a reali a noi acu/ul7ri 6n ordinea 6nsu9irii cuno9tinelor ce i se predau. +oate aceste achi iii ;a ate pe trans3eruri= treceri= e<tinderi= aplic7ri= con9tienti 7ri care pre3igurea 7 o 6nv7are autono/7= creatoare= nu se reali ea 7 6n li/itele unui singur an 9colar. Ele co/port7 parcurgerea /ultor ani de 9colaritate. 8n clasa 6nt:i elevul 69i 6nsu9e9te cuno9tinele de ;a 7 ale cititului)scrisului 9i socotitului. Do;:ndirea cititului)scrisului de c7tre copil tre;uie v7 ut din perspectiva destinaiei ulterioare! ce devine= la ce serve9te= cu/ evoluea 7. +reptat= scrisul 9i cititul se vor auto/ati a= 6nlesnind trecerea la alte achi iii. "a /ate/atic7 prestaiile 9colarului /ic de clasa 6nt:i sunt puternic dependente de /odel. De aceea este necesar ca 6nv77torul s7 o3ere sugestii= e<plicaii= l7/uriri= 6ndru/are= 6ncuraAare= incitarea pentru 6nsu9irea operaiilor /ate/atice. E<ersate ca aciuni e3iciente 6n cola;orarea cu 6nv77torul 9i cu ali aduli= 6n clasa 6nt:i= cuno9tinele 6nsu9ite devin priceperi 9i deprinderi= 3or/:nd 6/preun7 cu ele= eluri ne/iAlocite ale 6ntregului 6nv77/:nt pri/ar. Pe /7sur7 ce instruirea 9i 6nv7area se /i9c7 de la praguri in3erioare c7tre cele superioare= cre9te di3icultatea pentru elev de a re olva noile sarcini. #o/ple<it7ii cresc:nde a solicit7rilor 6i corespund o /odi3icare a nivelului structurii 9i naturii indicilor de apreciere a /aturi 7rii intelectuale a copilului. Dup7 str7;aterea c7rii de 6nceput a;ecedarul= elevii 3ac cuno9tin7 6ntr)a doua cu un /anual de li/;7 ro/:n7 de aproape dou7 ori /ai volu/inos. Elevii tre;uie s7 9tie acu/ nu nu/ai s7 citeasc7 te<te= dar 9i s7 redea te<tul= s7 /e/ore e 9i s7 reproduc7 poe ii oral sau scris= s7 e<trag7 idei principale. "a acestea se adaug7 nu/eroase alte sarcini aplicative! alc7tuirea unei co/puneri pornind de la un cuv:nt= o e<presie= un plan de idei= c7tre structurarea unui set de propo iii legate prin 6neles. Dac7 6n clasa 6nt:i copiii au trecut de la parte la 6ntreg 6nv7:nd s7 opere e pur 9i si/plu cu sunete 9i litere= cu propo iii 9i te<te 37r7 preocuparea unei e<plicit7ri cu con9tienti 7ri des379urate= 6n clasa a doua este 6ncuraAat7 tendina de a reveni asupra lor cu e<plicaii 9i aplicaii /enite s7 i/pun7 ateniei elevului anu/ite caracteristici ale 3eno/enelor de li/;7 /erg:nd de la 6ntreg Bte<t= propo iiiC la parte Bsunet= liter7C. &u/eroase de volt7ri 9i un caracter inedit pre int7 ta;loul 6nv77rii /ate/aticii de)a lungul /icii 9colarit7i. Procesul 6nsu9irii coninutului /ate/aticii ridic7 pro;le/e nu/eroase. $e olv:nd pro;le/e= elevii 9i)au 6nsu9it= 6n clasa 6nt:i= sche/a operaional7 general7= av:nd ca /o/ente de lucru! >se cunoate= >se cere= >plan i dezvoltare= >rspuns= sche/7 aplica;il7 oric7rui te<t /ate/atic.

) *2 )

#ontactul= 6nc7 de la clasa a doua= cu o serie de cuno9tine despre natur7 chiar dac7 acestea nu se constituie 6nc7 6n corpul unei discipline aparte= poate s7 introduc7 ordine 6n cuno9tinele e/pirice ale copiilor 3acilit:ndu)le accesul la una din operaiile 3unda/entale i/plicate 6n descoperirea cuno9tinelor despre regnul viu 9i clasi3icarea acestuia. +a;loul actului de 6nv7are 9i al atitudinii 3a7 de cuno9tinele despre natur7 ar putea 3i altul dac7 i/aginea despre 6nsu9irile structural)/or3ologice ale corpului viu ar ap7rea ca e3ect al introducerii elevului iar cunoa9terea relaiilor dina/ice de interdependen7 dintre organis/e 9i /ediu. Su; presiunea a/pli3ic7rii volu/ului in3or/aional= procesul /ultiplic7rii disciplinelor 9colare din clasa a treia 3ace necesar deschiderea de noi >c:/puri= noi arii curriculare de lucru. Se deta9ea 7 acu/ do/enii de cunoa9tere relativ de sine st7t7toare. #ucerirea progresiv7 a spaiului 9tiini3ic se petrece su; in3luena e<perienei cognitive e/pirice a copilului. Gra/atica organi ea 7 structurile vor;irii 9i ale co/unic7rii scrise= o3erind de3iniii= /odele de co/unicare. #o/punerea o3er7 tipologii 9i strategii de valori3icare 9i punere 6n scen7 a /aterialului cognitiv a;sor;it de elev din lecturi sau direct din via7. Geogra3ia penetrea 7 e<periena perceptiv7 a orient7rii 6n spaiu 9i 3urni ea 7 repere criterii= invariani B&ord= Sud= Est= Vest= ori ontC 9i instru/ente B;usola= hartaC. &oiunile de geo/etrie Bunghi= triunghiC introduc elevul 6n s3era 3or/elor spaiale generali ate. E<tinderea c:/pului 6nv77rii= prin cre9terea nu/7rului disciplinelor de 6nv77/:nt distincte= 3ace ca elevul s7 3ie solicitat pe /ai /ulte direcii= ceea ce poate s7 antrene e o cre9tere pro;a;ilit7ii dispersiei ateniei= a interesului 9i a e3ortului elevului 9i o descre9tere a posi;ilit7ii de a 3ace 3a7 tuturor solicit7rilor. Etap7 ter/inal7 a ciclului pri/ar= clasa a patra ocup7 o po iie sui)generis 6n evoluia proceselor educaionale 9i 6n devenirea personalit7ii 9colarului. +rans/iterea coninuturilor 6n 6nv7are continu7 s7 3or/e e o;iectul activit7ii de predare)6nv7are de c7tre 6nv77tor= care contea 7 ca lider al proceselor instrucional)educative de)a lungul 6ntregului ciclu pri/ar. #eea ce co/plic7 lucrurile 6n planul proceselor de instruire 9i 6nv7are este nu nu/ai cre9terea nu/7rului disciplinelor 9i al volu/ului in3or/aional la 3iecare disciplin7 6n parte= su; raportul organi 7rii cuno9tinelor din clasa a %V)a tind s7 apar7 ca /odele. #itirea dintr)a patra= secondat7 de gra/atic7= lectur7= co/punere= o3er7 un teren propice e<ers7rii 9i sti/ul7rii potenialului cognitiv 9i creator al elevului. #oninuturile acestora vi ea 7 trei /ari categorii de procese /entale) a/ne ice= ver;alo)logice 9i i/aginative. "a /ate/atic7= c7l7u irea elevului c7tre re3le<ivitatea /ate/atic7 se ;a ea 7 pe i/ple/entarea noului 6n unitate cu reconsiderarea a ceea ce se cunoa9te= nu doar pe ad7ugarea cantitativ7 de secvene de e<ersare repetat7 a unor operaii deAa cunoscute= 6n conte<tul unor sarcini pro;le/atice= care r7/:n= ca grad de co/ple<itate= su; nivelul posi;ilit7ilor elevilor din clasa a patra.

) *4 )

Prin inter/ediul noiunilor de geogra3ie= elevul p7trunde 6n s3era unei 6nv77ri 6n care aciunea pe ;a 7 de i/agine perceptiv7 9i de o;servare a realului s7u. 8nv77torul tre;uie s7)i introduc7 pe elevi 6n speci3icul cognitiv al do/eniului geogra3ic= unde perceptivul se 6/;in7 cu i/aginarul. %storia ca disciplin7 nou7 de 6nv77/:nt la clasa a patra= dar av:nd unele pre/ise 6n lecturile cu coninut istoric de la citire din clasa a treia= 6i introduce pe elevi 6ntr)un univers inedit= cel al /ani3est7rilor de via7 ale colectivit7ilor u/ane. , 6nse/nat7 contri;uie potenial7 la 3or/area g:ndirii 9tiini3ice a elevilor din clasa a patra re id7 6n resursele cuno9tinelor despre natur7. Elevii sunt orientai= prin inter/ediul 6nv77rii cuno9tinelor despre natur7 c7tre integratorii care sugerea 7 6/pletirea dintre ideea de corp= ca entitate e<istent7 la un /o/ent dat= 9i ideea de 3eno/en= ca trans3or/are 9i trecere a corpului de la o stare la alta. Anali :nd speci3icul 6nv77rii la 9colarul /ic se poate susine c7 6n aceast7 perioad7 se 3or/ea 7 pre/isele trecerii de la activitatea de Aoc la 6nv7are= dar trecerea 9i adaptarea la noua situaie pot s7 decurg7 inegal de la un copil la altul. A9a cu/ 9i volu/ul cuno9tinelor 6nsu9ite 6n ciclul pri/ar di3er7 de la un elev la altul datorit7 di3erenelor individuale. -.-. Motive ale invatarii 9n ce condiii se formeaz la elevi atitudinea activ fa de nvare" +e obiective trebuie s urmreasc procesul de nvm=nt pentru ca nsuirea activ i creatoare a cunotinelor s devin o trstur caracteristic, permanent de durat a tineretului nostru" Se conturea 7 = totu9i= c:teva idei eseniale co/une care= teoretic= orientea 7 6n ;un7 parte organi area activit7ii de 6nv7are a elevilor 6n 9coala /odern7. #are sunt acestea0 +unotinele asimilate de elevi s7 3ie re ultatul particip7rii lor active 6n procesul 6nv77rii= al activit7ii lor proprii de descoperire 9i i/aginare= al propriului lor e3ort. $eali :nd aceast7 condiie= achi iiile 37cute de elevi reco/pensea 7 prin ele 6nsele= ceea ce 6nsea/n7 activitatea de 6nv7are le ofer satisfacii= devine plcut i interesant pentru ei. <similarea activ a cuno9tinelor de c7tre elevi 6n 9coal7 se asigur7= pe de o parte= prin narmarea lor cu metode i procedee de nvare, cu di3erite tehnici de munc intelectual 9i de cercetare 9tiini3ic7= pe de alt7 parte= prin de voltarea la elevi a capacit7ilor intelectuale= a operaiilor /entale= a inteligenei 9i a creativit7ii g:ndirii lor. St7p:nind te/einic /odalit7ile de lucru= elevii c:9tig7 independen7 6n activitatea de 6nv7are= 6n g:ndire= devenind 37uritorii propriei lor ;og7ii spirituale 9i creatorii de /:ine. 8n aceste condiii elevii aAung s7 3ie con9tieni de 3aptul c7 succesul activit7ii lor= pre ente 9i viitoare= depinde 6nainte de toate de ei 6n9i9i. <ctivitatea de asimilare a cuno9tinelor de c7tre elevi tre;uie s7 3ie susinut7= 6n /od necesar= de o dorin vie de a nva= de voina de a nva. Pre ena voinei 6n 6nv7area elevilor se i/pune dat 3iind 3aptul c7 ea tre;uie s7 ) *D )

r7spund7 anu/itor cerine ale 9colii= ale societ7ii care nu 6ntotdeauna 9i nu la toate v:rstele sunt su3icient de clare pentru cei care 6nva7. Pe de alt7 parte= nu toate cuno9tinele pe care elevii tre;uie s7 9i le 6nsu9easc7 pe ;a a progra/elor 9colare sunt la 3el de interesante= chiar dac7 sunt necesare. #a ur/are= pentru a putea 3ace 3a7 cerinelor 9colii 6n 6nv7are= de /ulte ori elevul tre;uie s7 depun7 eforturi nsemnate de voin, tre;uie s7 vrea s7 6nvee. >oina de a nva nu se 3or/ea 7 de la sine. Ea este re ultatul unui proces educativ de durat care presupune at:t 6ndeplinirea nea;7tut7 a unor scopuri 3i<ate de alii 6n 6nv7are= c:t 9i 6ndeplinirea unor scopuri 3i<ate de elevii 6n9i9i. ?xersarea voinei de a nva duce treptat la o dorin permanent de a ti mai mult= de a cunoate mai mult atunci c:nd eforturile elevului sunt recompensate prin satisfacii care se g7sesc 6n 6ns79i 6nv7are 9i duc la sentimentul de succes. Vor;ind despre voina de a 6nv7a intr7/ 6n s3era /otivaiei 6nv77rii 9colare. 5otivaia este una dintre condiiile eseniale care asigur7 do;:ndirea de noi cuno9tine. &u/ai prin motivaie se poate e<plica atitudinea activ sau /ai puin activ7 a elevilor 6n procesul de do;:ndire al cuno9tinelor. 5otivele sunt cauzele conduitei noastre= /ai e<act cauzele interne ale comportamentului. Prin ur/are este evident7 necesitatea de a ne preocupa de educarea lor. 5otivaia 6nv77rii este constituit din totalitatea motivelor care= 6n calitatea lor de condiii interne ale personalitii= deter/in7= orientea 7= organi ea 7 9i potenea 7 intensitatea e3ortului 6n 6nv7are. "a ;a a /otivaiei stau cerinele vitale de care depind e<istena 9i ;un7starea organis/ului! tre;uinele de hran7= c7ldur7= aer curat etc. Satis3acerea lor asigur7 echili;rul vieii ho/eosta ia cu/ o intitulea 7 ;iologii. Dar 6n a3ara acestora= chiar de la na9tere= apar 9i i/pulsuri= tendine de origine psihic7. 8n /ani3est7rile copiilor este identi3icat7= ca un i/puls 3oarte puternic= curiozitatea = tendina de a cunoa9te= de a e<plora a/;iana. Apoi e pre ent un i/puls spre /anipulare a o;iectelor. 5ai /ult= se /ani3est7 o tendin7 ur/7rind influenarea creatoare a mediului= 6ncercarea de a trans3or/a ceea ce 6nt:lne9te 6n Aur. Aceasta este e3ectul unui surplus de energie disponi;il7. Aceste /ani3est7ri dovedesc e<istena resurselor ce 3ac posi;il7 6nv7area chiar 9i 6n condiiile arti3iciale ale 9colii= departe de solicit7rile i/perioase ale /ediului 9i ale tre;uinelor vitale. @rebuinele devenite con9tiente de o;iectul lor sunt ceea ce nu/i/ dorine. Din ele i vor7sc tendinele= i/pulsuri spre /i9care= aciune. #on9tiina o;iectului unui i/puls constituie ceea ce nu/i/ intenie @rebuinele, dorinele, inteniile sunt puternic influenate de mediu, de experiena social. Ele se diversi3ic7 9i se co/plic7 3oarte /ult. Apar tre;uine noi! a i si/i/ nevoia tele3onului= televi orului 9. a. dorine nou create de progresul tehnic. Se 9tie c7 6nv7area este o activitate anevoioas7= de aceea 6nv77torul tre;uie s7)i cultive elevului ata9a/entul 3a7 de 9coal7 9i 6nv77tur7= dragostea 9i interesul pentru cunoa9tere. ) *H )

5otivele conduitei 9colarului /ic sunt str:ns legate nu nu/ai de activitatea de 6nv7are= dar 9i de /odul cu/ sunt organi ate 9i cu/ se des379oar7 interaciunea 9i activitatea de co/unicare cu ceilali. %/portant este ca acestea s7 3ie 3unda/entate pe activis/ul copiilor= pe independena 9i iniiativa lor creatoare. #unoa9terea /otivelor reale ale 6nv77rii elevilor d7 posi;ilitatea 6nv77torului s7 intervin7 6n /od adecvat 9i oportun pentru asigurarea succesului la 6nv77tur7 a 3iec7rui elev. +otodat7= ea per/ite 6nv77torului s7 diriAe e con9tient procesul de 3or/are a di3eritelor categorii de /otive e3iciente 6n 6nv7area 9colar7. #riteriile dup7 care este 37cut7 clasi3icarea /otivelor 9colare sunt /ultiple 9i di3erite de la autor la autor. Ast3el= %. &eac9u 3ace ur/7toarea clasi3icare Bdup7 locul pe care)l ocup7 /otivaia 6n structura activit7ii de 6nv7areC! -. aC motivaia intrinsec ale c7rei caracteristici decurg din 6ns79i sarcinile 9i coninutul de 6nv7are

;C motivaia extrinsec c7reia 6i sunt proprii ele/ente ce in de e3ectele sau 3actorii e<terni ce dina/i ea 7 activitatea de 6nv7are 1. aC motive stimulatorii lauda= 6ncuraAarea= aprecierea o;iectiv7= relaii socio)a3ective tonice= respectul opiniei= organi area logic7 9i siste/atic7 a in3or/aiilor

;C motive inhibitive situaii contradictorii= tea/a de not7= pedeaps7= indi3eren7= /onotonia *. motive adaptive i dezadaptive caracterul lor 3iind dat de 3inalit7ile 3or/ative ale procesului de 6nv77/:nt= tipul 9i structura /etodologiei educaionale= gradul de insatis3acie pe care)l provoac7 personalitatea elevului= un anu/it tip de relaii educative= valoarea diagnostic7 9i prognostic7 pe care o cap7t7 pentru 9coal7= pentru elevi 9i pentru ali 3actori sociali 2. motivaie nalt, medie i redus cali3ic:nd gradul de angaAare educaional7 a elevilor= statutul lor 6n structura clasei 9i 6n situaii variate de 6nv7are. Din acest punct de vedere colectivul ur/7rit pre int7 ur/7toarea con3iguraie con3iguraie preluat7 de la autorul indicat /ai sus 60 50 40 30 20 10 0 I IV ) *K ) Motivatie inalta (baieti) Motivatie inalta (fete) Motivatie medie (baieti) Motivatie medie (fete) Motivatie redusa (baieti) Motivatie redusa (fete)

Aig. ). !ivelul motivaiei n structura activitii de nvare la clasele I $ I> Datorit7 particularit7ilor pe care le au /otivele 6nv77rii la v:rsta 9colar7 /ic7= procesul de de voltare a lor tre;uie s7 3ie susinut 6n /od siste/atic de o serie de sti/ulente po itive prin care 6nv77torul reu9e9te s7)i deter/ine /ai u9or pe elevi s7 6nvee 9i s7 le 3or/e e interesul pentru o;iectul predat B6ncuraAarea= lauda= pre/iul= reco/pensa= co/petiiaC. , /are valoare educativ7 pre int7 acu/ 9i nota= chiar dac7 9colarii /ici nu sunt su3icient de educai asupra se/ni3icaiei sociale a ei= dat7 3iind leg7tura str:ns7 pe care o are cu senti/entul de succes ce pare c7 le /otivea 7 destul de puternic 6nv7area. $olul /otivaiei 6n 6nv7area 9colar7 este 3oarte co/ple<. El re ult7 6n ;un7 /7sur7 din enu/erarea 3unciilor /otivelor 6nv77rii= su;liniate de /ai /ulte dintre studiile care a;ordea 7 aceast7 pro;le/7! aC ca 9i condiii interne ale personalit7ii elevilor /otivele orientea 7= susin 9i deter/in7 e3orturile depuse de ei 6n 6nv7are= 6n vederea reali 7rii unor scopuri proprii sau 3i<ate de alii ;C /otivele 6n cone<iune cu aspectul in3or/ativ al reco/pensei 6nv77rii= de3inesc consecinele care satis3ac sau nu e3ortul orientat spre un scop. cC dat 3iind 3aptul c7 /otivele 6nv77rii depind de nivelul re3lect7rii su;iective 9i de condiiile vieii sociale= sunt re ultatul acestora= ele dau sens 9i valoare activit7ii des379urate de elevii ce tre;uie s7 corespund7 e<igenelor societ7ii 6n care ei tr7iesc dC 6n acela9i ti/p= pentru c7 activitatea de ;a 7 a 9colarilor este 6nv77tura= /otivele ei constituie sursa de energie pentru 6ntreaga lor activitate psihic7 a c7rei 3uncionalitate= apoi= se r7s3r:nge asupra randa/entului 6nv77rii= care poate conduce pe elevi la un verita;il succes. Aceste c:teva 3uncii ale /otivaiei 6nv77rii sunt eseniale pentru a de/onstra necesitatea ei ca 9i condiie a 3or/7rii unei atitudini active la elevi 6n procesul de asi/ilare a cuno9tinelor= a unei 6nv77ri e3iciente. #a ur/are= 6nv77torul va ur/7ri 6n ce /7sur7 6nv7area elevilor s7i este /otivat7= care sunt /otivele ce le susin aceast7 activitate= care este gradul con9tienti 7rii e3icienei lor de la un elev la altul. Utili :nd criteriile de /ai sus s)au evideniat ur/7toarele categorii de /otive ale 6nv77rii la 9colarul /ic! -. &otive sociale unde sunt incluse /otivele care vi ea 7 scopuri cu caracter social 9i /otivul reciprocit7ii 5otivul reciprocit7ii r7spunde tre;uinei pro3unde u/ane de a 3i 6/preun7 cu ali oa/eni 9i de a aciona 6/preun7 cu ei pentru atingerea unor scopuri. "a 9colari acest /otiv se /ani3est7 6n pl7cerea cu care ei se angaAea 7 6n di3erite activit7i co/une de 6ndepliniri a unor sarcini ale 6nv77rii= c:t 9i 6n unele dispute prin care aAung s7)9i co/plete e cuno9tinele 6n /od reciproc. Ase/enea activit7i nu satis3ac at:t prin re ultatul o;inut= c:t /ai ales prin coninutul lor procesual prin care se uni3ic7 e3orturile /e/;rilor grupului 6n vederea elului co/un= se asigur7 aAutorul reciproc= ) *G )

se creea 7 posi;ilitatea de coparticipare la ridicarea co/petenei grupului. Se pare c7 9coala ignor7 de /ulte ori de voltarea acestui /otiv= negliA:nd 6nv7area pe calea aciunii reciproce= a uni3ic7rii e3orturilor /e/;rilor grupului. 1. &otive cognitive unde sunt cuprinse /otive care arat7 dorina elevilor de a cunoa9te= declarat7 ca 3actor dina/ic de ;a 7 al activit7ii de 6nv7are. 8n acela9i ti/p se e<pri/7 9i atracia elevilor pentru unul sau /ai /ulte o;iecte de 6nv77/:nt. *. &otive de ordin afectiv ce 6nglo;ea 7 /otivele cu o predo/inan7 de ;a 7 e/oional7= at:t po itiv7 c:t 9i negativ7! dragostea 9i respectul 3a7 de p7rini= senti/entul datoriei 3a7 de p7rini= dorina de a crea ;ucurie p7rinilor 9i si/patia 3a7 de educatori= respectul 3a7 de ace9tia= tea/a de pedepsele aplicate= senti/entul de regret sau de ru9ine 3a7 de educatori= p7rini= colegi. +oate aceste /otive constituie tr7iri a3ective ale elevilor i vor:te din relaiile cu di3erii 3actori i/plicai 6n procesul 6nv77rii lor 9colare! 6nv77tor= colegi= p7rini. 2. &otive profesionale repre entate de aspiraiile elevilor spre un ideal pro3esional= /ai puin clari3icat 6n aceast7 perioad7 de 9colari are. Aceste /otive sunt tr7ite de elevi ca tendine care 6i deter/in7 s7 6nvee pentru a)9i asigura preg7tirea necesar7 6n vederea alegerii pro3esiunii viitoare. 4. &otive ale autorealizrii ce se /ani3est7 6n n7 uina elevului de >a 3ace ceva care s7 aAute la interaciunea lui e3icient7= co/petent7 cu realitatea 6nconAur7toare. Se poate considera c7 acest /otiv corespunde unei tre;uine intrinsece. Aciunile de satis3acere a acestei tre;uine nu se reali ea 7 6nt:/pl7tor. 5otivul autoreali 7rii presupune organi area activit7ii de 6nv7are a elevului 6n a9a 3el 6nc:t totdeauna sarcina ur/7toare s7)i solicite un nivel /ai ridicat de cuno9tine 9i deprinderi dec:t cele pe care deAa le posed7. 8n acest ca satis3acia elevului re ult7 6ns79i din 6ndeplinirea unor sarcini din ce 6n ce /ai co/ple<e 6n activitate. Satis3acia este cu at:t /ai /are cu c:t 6n procesul respectiv elevul reu9e9te s7 reali e e ase/7narea cu /odelele co/petenei! p7rini= 6nv77tor 9i s7 se identi3ice cu ele. %denti3icarea nu tre;uie 6neleas7 6n sensul de i/itaie= ci ca o tendin7 a copilului de a sta;ili relaii reciproce. Esena acestui dialog este raportarea continu7 a activit7ii proprii a elevului la e<igenele /odelului ur/7rit= proces a c7rui pro3un i/e depinde de v:rsta elevilor= de anu/ite tr7s7turi de personalitate= de 6ncredere 6n 3orele proprii. D. ;uccesul B insuccesul colar. 5otivele incluse 6n aceast7 categorie se grupea 7 6n Aurul dorinei de succes sau de evitarea insuccesului. &oiunea de succes este considerat7 ca re ultat 3avora;il o;inut 6ntr)o aciune care recla/7 e3ort 9i atingerea scopului propus= iar reversul acestei situaii este considerat ca insucces= e9ec. $e ultatele pe care elevii doresc s7 le o;in7 vi ea 7 trei direcii! situaia 9colar7 Bnote= pre/iiC= prestigiul 6n grupul din care 3ace parte 9i aprecierea 3avora;il7 a educatorilor= a p7rinilor. Acelea9i direcii se conturea 7 9i 6n ceea ce prive9te evitarea insuccesului. A9adar aceast7 categorie de /otive cuprinde at:t di3eritele 3or/e pe care le 6/;rac7 dorina de a o;ine

) 2I )

succes= respectiv de a evita un insucces c:t 9i pe cele care e<pri/7 6nsu9i senti/entul de succes sau de insucces. H. <ptitudinile speciale. "a v:rsta 9colar7 /ic7 valoarea /otivaional7 a aptitudinilor este 3oarte puin con9tienti at7 de elevi. Situaia se e<plic7 prin 3aptul c7 aceste 6nsu9iri nu sunt 3or/ate c:t 9i prin posi;ilit7ile li/itate de autocunoa9tere. #u toate acestea s)a inclus categoria aceasta din /otive pentru c7 6nv7area la disciplinele care)i interesea 7 este /otivat7 de c7tre elevi prin pre ena unor 6nsu9iri de pricepere= u9urina e3ectu7rii 6nv77rii. Structurarea /otivaiei 6nv77rii 9colare este 6ntr)o continu7 dina/ic7= at:t de la o v:rst7 la alta= c:t 9i de la copil la copil. Esenial este 9i 3aptul c7 totdeauna /otivele se organi ea 7 6n Aurul unui /otiv do/inant= c7ruia toate celelalte i se su;ordonea 7. "a nivelul individualit7ii elevului= restructurarea /otivaiei 6n dina/ica ei este deter/inat7 6n ;un7 /7sur7 de di/ensiunile acesteia= care devin pregnante. Acest 3apt tre;uie s7 sporeasc7 r7spunderea celor care diriAea 7 9i orientea 7 aciunea de 3or/are 9i de voltare a personalit7ii tinerei generaii= ur/7rind ca /otivele 6nv77rii nou 3or/ate s7 corespund7 necesit7ilor o;iective ale societ7ii 9i s7 asigure co/porta/ente cu o 6nalt7 valoare integrativ7 pentru 9colari.

<remise ale de;voltarii caracterului la 'rescolar si la scoalarul mic <ersonalitatea e darul cel /ai de pre pe care o/ul si)l poate o3eri lui insusi prin autocunoastere si voina de autodepasire= prin e3ort propriu si cu spriAinul 3actorilor educaionali. #a sa poi deveni un ;un specialist si un o/ lu/inat cu preocup7ri /ultiple= receptiv 3ata de schi/;7ri si capa;il sa te adapte i la situaii noi= un o/ cu iniiativa= un inovator sau inventator care sa inteleaga sensurile superioare ale vieii u/ane= tre;uie /ai 6nt:i sa te cuno9ti ;ine. Fa/iliari area cu datele noi despre personalitate= cunoa9terea stiinti3ica de sine prin autoo;servare re3le<iva= prin activitatea si aciunile noastre raportate la /odelul de personalitate o3erit de societatea in care tr7i/ si prin p7rerile altora despre noi= repre int7 /iAloace i/portante de investigare si /odelare a propriei 3iine.

) 2- )

Personalitatea este su;iectul u/an ca unitate dina/ica ;io)psiho)socio)culturala BP.P.&eveanuC= 6n estrat cu 3uncii cognitive= a<iologice= proiectiv) creative= dina/ico)energetice= a3ectiv)e/oionale si volitiv)caracteriale= progra/atice si operaionale= /ani3estate in co/porta/ent. Q. Pieron de3ine9te personalitatea ca 3iind >organi are dina/icU a aspectelor cognitive= a3ective= conative= 3i iologice si /or3ologice ale individului. AceastU organi are dina/icU se /ani3estU prin conduita o/ului 6n societate. Ea se 3or/ea 7 6n procesul de interaciune dintre individ si lu/ea o;iectivU. Ali autori de3inesc personalitatea in lu/ina teoriei invatarii sau a teoriei siste/elor= interpret:nd)o din punct de vedere ci;ernetic B#. Salaceanu= E. &icolauC. #a siste/ suprastructurat deschis= personalitatea este re ultatul de volt7rii unitare prin procesul invatarii a insusirilor 6nn7scute si do;:ndite su; in3luenta /ediului socio)cultural= asigur:nd 3iec7rei individualitati o adaptare= originala si acitva= la /ediul 6nconAur7tor. +r7s7turile de ;a a ale personalitatii sunt! aptitudinile= te/pera/entul si caracterul . Caracterul repre int7 /otivele si scopurile aciunilor o/ului 3ata de /unca si societate sau 3ata de sine insusi. Eti/ologic= ter/enul de caracter provine din greaca veche 9i 6nsea/n7 tipar, pecete 9i cu re3erire la o/= sisteme de trsturi, stil de via. #aracterul de 3apt 6nsea/n7 o structur7 pro3und7 a personalit7ii= care se /ani3est7 prin co/porta/ent= care pot 3i u9or de prev7 ut. %n sens larg= caracterul este un /od de a 3i= un ansa/;lu de particularitati psihoindividuale ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic glo;al . %n sens restr:ns si speci3ic= caracterul reune9te insusiri sau particularitati privind relaiile pe carele intretine su;iectul cu lu/ea si valorile dup7 care el se conduce. %n siste/ul de personalitate= caracterul repre int7 latura relaionala si valorica= este in principal un ansa/;lu de atitudini)valori. %n ti/p ce te/pera/entul este neutral= din punct de vedere al coninutului= socio/oral= al se/ni3icaiei u/aniste= caracterul se de3ine9te= in principal= prin valorile dupa care su;iectul se calau este= prin raporturile pe care le intretine cu lu/ea si cu propria 3iina. #aracterul este o 3or/aiune superioara la structurarea c7ruia contri;uie tre;uinele u/ane= /otivele= senti/entele superioare= convingerile /orale= aspiraiile si idealul= in ulti/a instana= concepia despre lu/e si viata. Pentru a cunoa9te caracterul cuiva tre;uie s7 6ncerc7/ s7 r7spunde/ la 6ntre;area 3unda/ental7 De ce= s7 ne 6ntre;7/ 6n leg7tur7 cu /otivele= 9i valorile ce 3unda/entea 7 co/porta/entul cuiva.

) 21 )

P:n7 acu/ nu a 3ost conturat cu e<actitate 9i acceptat 6n unani/itate un siste/ de tr7s7turi care s7 per/it7 descrierea caracterului. S)au e3ectuat nu/eroase 6ncerc7ri prin care s7 se reduc7 nu/7rul prea /are de ter/eni descriptivi. Dar= pentru a re olva pro;le/a reduciei ter/enilor= ar tre;ui s7 cunoa9te/ /ai 6nt:i legile psihologice care guvernea 7 caracterul 9i s7 e<iste o caracterologie sigur7 pe /etodele sale= ceea ce 6nc7 nu este ca ul B&. Silla/OC. Se cunoa9te /ai ;ine 3aptul c7 aceast7 structur7 psihic7 pe care o nu/i/ caracter are ur/7toarele co/ponente 3unda/entale! co/ponent7 orientativvaloric Bi/pri/at7 de /otivele superioare ale perioadeiC 9i executiv Bdependent7 de aciunile voluntareC@ co/ponenta moral Bcaracterul cuprinde valorile /orale ale individului 9i constituie profilul psihomoral al o/uluiC@ co/ponenta adaptativ= care 6i e<pri/7 valoarea adaptativ7= 3iind acea latur7 a personalit7ii care pune 6n contact individul cu se/enii s7i= sta;ilind relaii cu ace9tia 6n 3uncie de speci3icul tr7s7turilor sale individuale. Se 9tie= de ase/enea= c7 tr7s7turile caracteriale nu sunt 6nt:/pl7toare sau accidentale= ci constante= sta;ili ate= cu/ su;linia "a3on. De ase/enea= caracterul nu este orice ansa/;lu de tr7s7turi ale personalit7ii= ci un siste/ organizat 9i ierarhizat. Allport B-GK-C clasi3ic7 tr7s7turile de personalitate comune Bcare 6i asea/7n7 pe oa/eni 9i pe ;a a c7rora ei pot s7 3ie co/paraiC 9i dispoziii personale Bcare 6i di3erenia 7 pe oa/eni unii de aliiC. Acestea din ur/7 sunt tot tr7s7turi ale personalit7ii= pe care psihologul a/erican le clasi3ic7 6n trei tipuri! cardinale= care sunt do/inante 9i o3er7 posi;ilit7i /a<i/e 6n cunoa9terea 9i a3ir/area o/ului@ centrale, care sunt 9i ele generale 9i constante= acestea controlea 7 un /are nu/7r de situaii o;i9nuite@ secundare= care sunt peri3erice= se re3er7 la aspecte /ai puin i/portante pentru o/ 9i au o e<isten7 /inor7 9i latent7. %erarhi area tr7s7turilor de caracter ar putea 3i repre entat7 printr)o pira/id7 BP. Popescu= &eveanu= -GHKC. S)a presupus c7 a9a cu/ e<ist7 o pira/id7 a conceptelor BV:gotsNiC= o pira/id7 a /otivelor B5asloMC tot a9a ar putea e<ista 9i o pira/id7 a caracterului. %deea de pira/id7 a caracterului a 3ost preluat7 9i de voltat7 de Zlate B-GGGC. 8n v:r3ul pira/idei sunt situate tr7s7turile do/inante= 3unda/entale= cu cel /ai 6nalt grad de generalitate 9i dura;ilitate= iar la ;a a ei sunt cuprinse tr7s7turile care pre int7 o se/ni3icaie /ai /ic7 pentru co/porta/ent. Pe l:ng7 /odelul pira/idei caracteriale= Zlate e<a/inea 7 alte dou7 /odele e<plicativ)interpretative ale caracterului! /odelul ;alanei caracteriale 9i /odelul cercurilor concentrice.

) 2* )

5odelul ;alanei caracteriale porne9te de la pre/isa c7 la na9tere tr7s7turile de caracter po itive= precu/ 9i tr7s7turile de caracter negative se a3l7 6n po iie ero. 5odelul cercurilor concentrice plasea 7 tr7s7turile cardinale= descrise de Allport= 6n cercul din /iAloc= 6n ur/7torul sunt tr7s7turile centrale 9i 6n cercul de la peri3erie tr7s7turile secundare B5. Zlate= -GGGC. +r7s7turile caracteriale se pre int7 6n cupluri polare Bpo itiv)negativC. De ase/enea= dup7 cu/ a/ /ai spus= p:n7 6n pre ent nu s)a c7 ut de acord asupra unui siste/ de tr7s7turi care s7 de3ineasc7 cu preci ie caracterul. 8n 3ine= tr7s7turile caracteriale nu sunt pur cognitive= pur a3ectiv)/otivaionale sau pur voluntare= ci a/alga/ate= o tr7s7tur7 poate 3i 9i cognitiv7 9i a3ectiv) /otivaional7 9i voluntar7 6n acela9i ti/p. De aceea= includerea lor 6ntr)o categorie sau alta este di3icil7 9i apro<i/ativ7. #onsider7/ 6ns7 c7 pentru activitatea educaional7 este util7 9i o pre entare oric:t de apro<i/ativ7 a celor pe care le consider7/ /ai i/portante. @rsturile cognitive sunt! 6ncrederea sau ne6ncrederea 6n capacit7ile personale@ raionalitatea Bst7p:nirea de sineC sau i/pulsivitatea@ spiritul de responsa;ilitate sau iresponsa;ilitatea@ onestitatea sau avariia BrapacitateaC@ spiritul de de/nitate sau o;ediena@ /odestia sau 6ng:/3area Bin3atuareaC. @rsturi afectiv $ motivaionale! sinceritatea ) /inciuna@ politeea ) i/politeea Bo;r7 nicia ) ;7d7r7niaC@ altruis/ul ) individualis/ul Begois/ulC@ tolerana ) intolerana@ socia;ilitatea ) nesocia;ilitatea@ spiritul de sacri3iciu indi3erena@ u/anis/ul ) ura 3a7 de o/@ patriotis/ul ) a;sena ata9a/entului 3a7 de ar7 etc. @rsturi voluntare! iniiativa lipsa de iniiativ7@ cute ana BcuraAulC tea/a@ perseverena del7sarea@ activis/ul pasivitatea@ s:rguina co/oditatea@ 3er/itatea nehot7r:rea@ independena 6n aciuni dependena de alii. #aracterul se 3or/ea 7 9i se de volt7 pe parcursul vieii su; in3luena /odelatoare e<ercitat7 de relaiile sociale 6n care o/ul 9i elevul se integrea 7= prin interiori area valorilor pro/ovate de societate 9i prin asi/ilarea de co/ponente de ira;ile. 8n 9coal7 valorile sociale sunt repre entate de educator 9i grupul de elevi. De personalitatea pro3esorului 9i de ;una organi are 9i conducere a grupului de elevi depinde interiori area de c7tre 3iecare copil 6n parte a valorilor sociale po itive. Poate ar 3i necesar7 o /ai ;un7 e<teriori are a tr7s7turilor po itive de caracter ale pro3esorilor 9i o /ai /are atenie acordat7 ;unei 3uncion7ri a grupului de elevi= prin eli/inarea disensiunilor de grup= pro/ovarea /ai insistent7 a tr7s7turilor po itive de caracter ale /e/;rilor s7i 9i neutrali area tr7s7turilor negative. +r7s7turile cardinale po itive sunt de3initorii pentru co/porta/ent. De aceea= aceste tr7s7turi /erit7 o atenie /ai /are din partea educatorului care= pe parcursul sarcinilor educaionale concrete= le poate identi3ica 9i cultiva. Acela9i lucru 6l poate 6ncerca 9i cu tr7s7turile centrale= ceva /ai nu/eroase= dar 9i ele generale 9i constante. Educaional= este util7 9i ) 22 )

6ntoc/irea unui portret caracterial pentru 3iecare elev 6n parte= 6n care s7 3ie conse/nate cele /ai i/portante tr7s7turi! impoliteea (obrznicia - bdrnia); altruismul - individualismul (egoismul); tolerana - intolerana; sociabilitatea - nesociabilitatea; spiritul de sacrificiu indiferena; umanismul - ura fa de om; patriotismul absena ataamentului fa de ar etc. @rsturi voluntare! iniiativa lipsa de iniiativ7@ cute ana BcuraAulC tea/a@ perseverena del7sarea@ activis/ul pasivitatea@ s:rguina co/oditatea@ 3er/itatea nehot7r:rea@ independena 6n aciuni dependena de alii. #aracterul se 3or/ea 7 9i se de volt7 pe parcursul vieii su; in3luena /odelatoare e<ercitat7 de relaiile sociale 6n care o/ul 9i elevul se integrea 7= prin interiori area valorilor pro/ovate de societate 9i prin asi/ilarea de co/ponente de ira;ile. 8n 9coal7 valorile sociale sunt repre entate de educator 9i grupul de elevi. De personalitatea pro3esorului 9i de ;una organi are 9i conducere a grupului de elevi depinde interiori area de c7tre 3iecare copil 6n parte a valorilor sociale po itive. Poate ar 3i necesar7 o /ai ;un7 e<teriori are a tr7s7turilor po itive de caracter ale pro3esorilor 9i o /ai /are atenie acordat7 ;unei 3uncion7ri a grupului de elevi= prin eli/inarea disensiunilor de grup= pro/ovarea /ai insistent7 a tr7s7turilor po itive de caracter ale /e/;rilor s7i 9i neutrali area tr7s7turilor negative. +r7s7turile cardinale po itive sunt de3initorii pentru co/porta/ent. De aceea= aceste tr7s7turi /erit7 o atenie /ai /are din partea educatorului care= pe parcursul sarcinilor educaionale concrete= le poate identi3ica 9i cultiva. Acela9i lucru 6l poate 6ncerca 9i cu tr7s7turile centrale= ceva /ai nu/eroase= dar 9i ele generale 9i constante. Educaional= este util7 9i 6ntoc/irea unui portret caracterial pentru 3iecare elev 6n parte= 6n care s7 3ie conse/nate cele /ai i/portante tr7s7turi de caracter at:t po itive= pentru a 3i sti/ulate= c:t 9i negative= pentru a 3i contracarate. 8n acest sens= pot 3i utili ate 6nse/n7rile din 3i9a de caracteri are psihopedagogic7= c:t 9i unele tr7s7turi de caracter pre entate 6n acest volu/. +r7s7turile secundare nu necesit7 o atenie deose;it7 pentru c7 ele= chiar dac7 sunt cele /ai nu/eroase= se i/pun /ai puin 6n co/porta/entul elevului. , atenie deose;it7 presupune 6ns7 evaluarea tr7s7turilor de caracter. &u se poate spune despre un elev= de e<e/plu= c7 este inco/od sau del7s7tor doar pe ;a a 3aptului c7 o dat7 sau de dou7 ori nu 9i)a preg7tit te/ele acas7. Este posi;il s7nu 3i putut din /otive 6nte/eiate s7)9i 6ndeplineasc7 aceast7 sarcin7. Educatorul tre;uie s7 cunoasc7 aceste /otive. Pentru c7= 6n realitate= elevul respectiv poate s7 3ie unul s:rguincios= iar s:rguina este o tr7s7tur7 constant7 pentru el. Procesul de 6nv7are)predare= prin 3aptul c7 are o dura;ilitate /are B/7surat7 6n aniC 3acilitea 7 evaluarea= corectea 7 tr7s7turile de caracter po itive 9i a celor negative ale elevilor. 5odelul ;alanei caracteriale arat7 c7= teoretic= de voltarea tr7s7turilor de personalitate este pro;a;il egal7. Practic 6ns7= su;linia 7 autorul citat al acestui /odel= individul= 6n ca ul nostru elevul= va evolua spre polul ) 24 )

po itiv sau spre polulnegativ 6n 3uncie de 3aptul dac7 tr7s7turile respective sunt 6nt7rite sau respinse social. &e pute/ i/agina o ;alan7 cu dou7 talere 6nclin:ndu)se c:nd 6ntr)o parte= c:nd 6ntr)alta 9i= 6n cele din ur/7= sta;ili :ndu)se la unul sau la altul dintre poli= 6n dependena de educaia e<ercitat7 asupra elevului= de valoarea situaiilor de via7= 9i de asi/ilarea tr7s7turilor po itive= precu/ 9i de respingerea celor negative prin 6nv7are. 8n 3or/area tr7s7turilor po itive de caracter ale elevilor un rol esenial 6l au in3luenele e<ercitate de pro3esori 9i de /e/;rii grupului de elevi. Dar pentru de voltarea acestor tr7s7turi i/portante sunt 9i propriile 3ore ale elevului= 6ntruc:t caracterul nu este deter/inat nu/ai de 6/preAur7ri= ci prin 6nsu9i /odul s7u de de voltare este 9i autodeter/inat= 6n sensul autoeducaiei BP. Popescu)&eveanuC. De aceea= prin sarcinile educaionale elevul tre;uie spriAinit 9i deprins s7 contracare e in3luenele negative ale a/;ianei 9i s7 9i le apropie pe cele po itive. #:nd ur/7ri/ s7 /odel7/ caractere puternice 9i constante este necesar s7 nu l7s7/ ca reali area acestui o;iectiv s7 se des379oare la 6nt:/plare= ci s7 o3eri/ un /ediu educaional prielnic 6n care elevul s7 3ie atras de co/porta/ente po itive 9i s7 3ie 3erit de in3luene negative. Pute/ vor;i de un elev de caracter nu/ai atunci c:nd 6n co/porta/entul lui predo/in7 tr7s7turile po itive. 8n psihologia caracterului este cunoscut de /ult ti/p 3aptul c7 o tr7s7tur7 iese 6nving7toare 9i se i/pune 6n co/porta/ent nu/ai 6n ur/a luptei cu tr7s7tura opus7. Dar tr7s7tura 6nvins7 nu se pierde@ ea se p7strea 7 6n stare latent7= av:nd ast3el posi;ilitatea de a 3i reactuali at7 6n anu/ite situaii. De aici i vor79te necesitatea unui spriAin educaional= /ai susinut= acordat elevilor care 6ncearc7 9i lupt7 6/potriva unor tr7s7turi negative cu/ sunt ti/iditatea= co/oditatea= ne6ncrederea 6n capacit7ile personale= /inciuna= lipsa de iniiativ7 etc. %erarhi area atitudinilor si tr7s7turilor in siste/ este principala particularitate a structurii caracteriale. &nitatea caracterului 6nsea/n7 a nu /odi3ica in /od esenial conduita de la o etapa la alta din /otive de circu/stane= contrare principiilor declarate. )x'resivitatea caracterului se re3era la de voltarea precu/p7nitoarea uneia sau a c:torva tr7s7turi= care dau o nota speci3ica 6ntregului. #aracterele e<presive sunt cele clar de3inite= u9or de relevat si do/inate in raport cu situaia in care se a3la@ #ri:inalitatea caracterului presupune autenticitatea in insusirea si reali area anu/itor valori= coerenta l7untrica a acestora= 3orta lor /orala= gradul lor di3erit de de voltare si 6/;inare la 3iecare individ= cu alte cuvinte= nota distinctiva a persoanei in raport cu alte persoane. 0o:atia caracterului re ulta din /ultitudinea relaiilor pe care persoana le sta;ile9te cu viata sociala= cu /unca= cu se/enii etc.

) 2D )

 ,tatornicia caracterului se reali ea 7 daca atitudinile si tr7s7turile caracteriale au o se/ni3icaie de o /are valoare /orala= acesta 3unda/ent:nd constanta /ani3estare in co/porta/ent. <lasticitatea caracterului apare ca o condiie a restructur7ri unor ele/ente ale caracterului in raport cu noile cerine i/puse cu necesitatea sluAirii acelora9i principii. $ria de caracter se e<pri/a in re istenta la aciuni si in3luente contrare scopurilor 3unda/entale= convingerilor= senti/entelor de /are valoare /orala etc.= pe care persoana le)a trans3or/at in linii de orientare 3unda/entala si de perspectiva. Datorita 3orei caracteriale= o/ul atinge nivelul supre/ al erois/ului. +oate aceste particularitati= de ansa/;lu= ale caracterului releva inca odat7 3aptul ca aceasta poate 3i de3init ca siste/ de atitudini sta;ile si speci3ic individuale= av:nd o se/ni3icaie social si /oral= atest:ndu)l pe o/ ca /e/;ru al societatii= ca purt7tor de valori= deci= ca personalitate. <rinci'alele as'ecte ale de;voltrii 'ersonalitii colarului mic: Aptitudinile se exprim mai clar n rezultate! coala 9i activit7ile speci3ice ei= vor 3i cei /ai i/portani 9i /ai e3icieni 3actori pentru de voltarea personalit7ii. Solicit7rile siste/atice= de durat7 9i e<igenele progresive vor structura 9i /ai ;ine 9i vor consolida capacit7ile 9i aptitudinile ap7rute 6n stadiul anterior 9i vor 3or/a altele noi. Vor putea s7 apar7 aptitudini pentru do/enii noi cu/ ar 3i poe ie sau co/po iii 9i pentru /ate/atic7 9i s7 se e<pri/e 6n re ultate nota;ile la nivelul celor de aceea9i v:rst7. 8n ;iogra3iile /ultor oa/eni /ari= cele;ri se pot identi3ica reali 7ri se/ni3icative chiar 6n clasele pri/are. "e dezvolt noi trsturi caracteriale stimulate de nvarea colar! +r7s7turile caracteriale 3or/ate 6n stadiul anterior se pot consolida 6n clasele pri/are dar 9coala de volt7 9i altele noi cu/ ar 3i s:rguina= punctualitatea= con9tiincio itatea= disciplina= etc. 8nsu9irile individuale de personalitate tind s7 se e<pri/e din ce 6n ce /ai /ult 6n co/porta/ente. #oua faz a dezvoltrii contiinei morale Contiina moral a 9colarului /ic parcurge o 3a 7 de trecere c7tre autono/ia /oral7 9i acest proces este puternic susinut de relaiile cu colegii 9i prietenii 6n conte<tul c7rora copilul do;:nde9te e<periena ela;or7rii= 6/preun7= de nor/e= a controlului 6ndeplinirii lor= a reciprocit7ii 6n 3aa e<igenelor etc. #u privire la aceste aspecte= R. Piaget su;linia! senti/entele /orale= legate la 6nceput de o autoritate sacr7= dar care 3iind e<terioar7= nu poate s7 i/pun7 dec:t o o;edien7 relativ7= evoluea 7 6n sensul unui respect natural 9i al unei reciprocit7i= ale c7rei e3ecte de decentrare sunt /ai pro3unde 9i /ai dura;ile BR.Piaget= S. %nhelder= -GHD= p.-IHC. 8n ceea ce prive9te con9tiina de sine= se constat7 apariia 6n acest stadiu= a interesului pentru viaa interioar7 proprie 9i a tendinei copilului de a)9i e<pri/a tr7irile 9i ) 2H )

co/porta/entele. Aceste /o/ente sunt de scurt7 durat7 9i relativ rare= dar ele indic7 deAa o anu/e direcie a de volt7rii viitoare. $maginea de sine se cristalizeaz mai bine. %/aginea de sine are surse noi de clari3icare pe de o parte repre entate de re ultatul 9colar 9i pe de alt7 parte de con3runtarea 9i co/pararea ilnic7 9i 6n diverse situaii cu cei de aceea9i v:rst7. Pot avansa /ai ales eul spiritual care se con3ir/7 6n principal prin prestaia 9colar7 9i cel social care se spriAin7 pe o via7 de grup /ai larg7 9i /ai persistent7 6n ti/p. 8nsu9irile individuale ale personalit7ii tind s7 se relie3e e din ce 6n ce /ai /ult 6n co/porta/entele acestor 9colari. Prin ur/are= con3runt7rile 9i chiar con3lictele cu egalii s7i 6l pot 3ace s7 se oriente e din c:nd 6n c:nd spre sine= s7)9i pun7 6ntre;7ri= s7 3ie uneori 3r7/:ntat 6n leg7tur7 cu 3iina sa. +oate acestea vor contri;ui la de voltarea i/aginii de sine 6n cele trei planuri ale ei! eul 3i ic= cel spiritual 9i cel social. Eul 3i ic al copilului are 6n 3unda/entele sale o sche/7 corporal7 consolidat7= identitatea se<ual7 este deAa relativ clari3icat7= 69i d7 sea/a de ase/7narea sa cu cei din 3a/ilie= dar 9i de ceea ce 6l deose;e9te de ceilali. &u acord7 prea /are atenie eului s7u 3i ic= /ai ales la 6nceputul stadiului. Spre s3:r9itul acestui ciclu 9colar se va orienta /ai 3recvent spre eul 3i ic= va tinde s7 3ie /ai 6ngriAit= s7 poarte haine la 3el ca ceilali= s7)9i dea sea/a de unele calit7i 3i ice. Dar nu reali ea 7 o i/plicare a3ectiv7 prea puternic7 6n acest plan. $maginea de sine poate influena autoaprecierile! %ul spiritual se conturea 7 clar 6n conte<tul con3runt7rilor 9colare= a aprecierilor 9i evalu7rilor curente. Elevul 6ncepe s7 6neleag7 relaia dintre re ultatele lui 9i unele capacit7i pe care le are 9i poate spune! sunt /ai ;un la citire= dar la /ate/atic7 sunt a9a 9i a9a. El este 3oarte sensi;il la evalu7rile 6nv77toarei 9i aprecierile 9i ad/iraia colegilor. Dac7 6n toate aceste situaii copilul a avut se/nale po itive= 69i construie9te o i/agine de sine ;un7 care)l poate susine 9i 6n condiii de insucces trec7tor. Dar dac7 9i)ar 3i 3or/at o i/agine de sine /ai puin ;un7= are tendine de a)9i di/inua ;ucuria chiar c:nd ceva 6i reu9e9te 3oarte ;ine BU.chiopu= E.Ver a= -GG4= p.-KKC. 8ns7 6n cea /ai /are parte calit7ile pe care 9i le percepe au drept surs7 aprecierile 6nv77toarei 9i ale p7rinilor. Cei buni la nvtur sunt alei lideri! %ul social este puternic in3luenat de viaa de grup a 9colarului /ic= aceasta 3iind cu /ult /ai ;ogat7 dec:t a pre9colarului= 9i de noul s7u statut de elev care)i schi/;7 po iia chiar 9i 6n cadrul 3a/iliei Bp7rinii sunt interesai de activitatea lui 9colar7 9i tind s7)i respecte drepturile privind spaiul de 6nv7are= respectarea ti/pului destinat acestei activit7iC. Cei slabi la nvtur sunt marginalizai! colarul /ic are con9tiina apartenenei la grupul clas7 9i a locului s7u 6ntre ceilali= 69i d7 sea/a dac7 este apreciat de colegi sau nu. #el cu re ultate 9colare 3oarte ;une 9i ;une= este pre3erat de toi= este ales lider= este luat drept ) 2K )

/odel. #el cu di3icult7i 9colare este /arginali at= i olat= neluat 6n sea/7. El risc7 s7 acu/ule e /ulte insatis3acii= 9i s7)9i g7seasc7 6n alt7 parte atenia 9i acceptarea de care are nevoie= 9i poate ast3el= s7 cad7 su; in3luene ne3aste. Este vor;a de grupuri care)l 6ndea/n7 spre 3urt= vaga;ondaA= agresivitate ne/7surat7 etc. De aceea= atenia pe care 6nv77toarea tre;uie s7 o acorde de volt7rii unei i/agini se sine po itive= repre int7 o i/portant7 contri;uie a ei la reu9ita 9colar7 din acest stadiu 9i la preg7tirea pentru ciclurile ur/7toare 9i pentru integrarea general7 6n via7 9i 6n societate. 8nainte de intrarea 6n 9coal7 copilul se caracteri ea 7 prin insta;ilitate e/oional7= predo/in:nd a3ectelor. Dina/ica senti/entelor este legat7 de cre9terea gradelor decon9tiin7 a propriei activit7i 9i a relaiei cu ceilali. Se de volt7 propriile dorine 9i aspiraii. 8n aceast7 perioad7 are loc creterea sensului moral 7 afectiv al conduitei :enerale= de voltarea senti/entelor 9i st7rilor a3ective legate de relaiile a3ective i/puse de 9coal7 9i aprecierea social7 a aciunilor lor. +ot 6n aceast7 perioad7 se de volt7 senti/entele intelectuale. #opilul 6nelege 9i resi/te tot ceea ce se 6nt:/pl7 6n 3a/ilie= con3licte= certuri= desp7riri. Sunt se/ni3icative pentru copil relaiile po itive cu p7rinii sau= di/potriv7= atitudinile de renegare= de reAectare a unora din p7rini. $elaiile a3ectuase dintre p7rinte 9i copil= c:t 9i relaiile dintre p7rini conduc la structurarea po itiv7 a personalit7ii. Pentru a alege conduita educaional7 corect7= adecvat7 p7rintele tre;uie s7 69i cunoasc7 3oarte ;ine copilul. Aceast7 cunoa9tere tre;uie s7 in7 cont de p7rerea celorlai= a 6nv77torului= a psihologului 9i /edicului. Utile pentru activitatea educaional7 a p7rintelui sunt 9i cuno9tinele legate de caracteristicile de v:rst7. coala 9i activitatea de 6nv7are= prin cerinele speci3ice deter/in7 /odi3ic7ri 6n toate planurile activit7ii psihice a copilului. 8n aceast7 perioad7= la nivelul personalit7ii se structurea 7 tre;uinele= interesele 9i atitudinile. Evoluia personalit7ii se reali ea 7 conco/itent cu de voltarea interrelaiilor sociale 9i valori3icarea noilor e<periene de via7. De voltarea intereselor sociale sunt deter/inate de viaa social7= 6n general 9i de viaa 9colar7= 6n particular. A/ v7 ut c7 relaiile de3ectuase dintre p7rini 9i copii au e3ecte negative Bagresivitate= hipere/otivitate= insta;ilitate= an<ietate etcC. +oate acestea se r7s3r:ng negativ la nivelul 6ntregii activit7i 9colare. Ar/oni area relaiilor p7rinte)copil= o via7 de 3a/ilie echili;rat7 9i a3ectuas7 de volt7 tr7s7turi de personalitate opuse celor enu/erate /ai sus! copilul are 6ncredere 6n 3orele proprii= se adaptea 7 u9or vieii 9colare 9i do;:nde9te un real echili;ru e/oional. $olul 6nv77torului este 3oarte i/portant. El devine J/odelJ pentru 9colar= este cel care 6l 3ace s7 6neleag7 /ai repede 9i /ai ;ine in3or/aiile trans/ise. 5odul 6n care el aprecia 7 9colarul Bcorectitudinea= lipsa 3avoritis/uluiC de volt7 la copii si/ul propriei valori. De voltarea socia;ilit7ii 9colarului /ic se /ani3est7 evident tot 6n activitatea 9colar7 prin relaiile cu ceilali copii 9i se de volt7 prin =oc. "a acest nivel de v:rst7 Aocul cap7t7 valene noi. #opiilor le plac Aocurile cu su;iect= cu roluri. Rocul devine /ai ;ine organi at= regulile sunt respectate /ai riguros= iar spre 3inalul acestei perioade spore9te caracterul co/petitiv al acestuia.

) 2G )

Perioada 9colarului /ic se caracteri ea 7= din punct de vedere social= prin apariia prieteniilor= copiii devenind /ai puin dependeni de p7rini 9i /ai interesai de colegi= de prieteni. Prietenia se leag7 prin apariia unor interese 9i activit7i co/une. Ei 69i de volt7 co/porta/ente ase/7n7toare= pre3er7 acela9i gen de literatur7= se e<pri/7 ase/7n7tor= au acelea9i p7reri despre anu/ite persoane. De voltarea social7= spre s3:r9itul acestei etape= preg7te9te terenul pentru cea i/ediat ur/7toare pu;ertatea.

) 4I )

Ca'itolul I%

Metodolo:ia cercetrii

Unul dintre /otivele esentiale pentru care oa/enii ur/ea a scoala=este reusita sociala! /erge/ la scoala pentru a reusi 6n viata= pentru a pro/ova 6n societate= pentru a c:stiga un statut social superior. De aceea= coordonatele valorice Bi/plicite sau e<pliciteC ale /odelului do/inat dereusita sociala repre inta ele/ente 3unda/entale ale /otivatiei 6nvatarii= in3luent:ndtotodata dina/ica pietei 3ortei de /unca= 6nvatarea pe durata 6ntregii vieti si din toateactivitatile si situatiile de viata Blifelong learning B life'ide learning C si= 6n ulti/a instanta= calitatea capitalului u/an si tipul societate spre care ne 6ndrepta/. Prin activitate independenta elevul este pus 6n situaia de a se 3olosi de achi iiile 6nsu9ite= 6n /od independent= 3or/:ndu)i pri/ele deprinderi de /unc7 3i ic7 9i intelectual7. Acest tip de activitate 6l o;i9nuie9te pe elev cu responsa;ilitatea 3a7 de anu/ite sarcini 6ncredinate@ solicit7 e3ort propriu 6n re olvare= capacitate de concentrare= un anu/it rit/ de lucru. Elevul 9tie c7= 6n ur/a re olv7rii sarcinilor= este veri3icat 9i apreciat= ceea ce 6i spore9te 6ncrederea 6n 3orele proprii. Sarcinile de /unc7 independent7 au= de /ulte ori= un support creative= ceea ce cultiv7 elevului iniiativa= 3le<i;ilitatea g:ndirii= originalitatea 9i i/aginaia. De ase/enea= de volt7 spiritul de iniiativ7 9i priceperea de organi are a ti/pului. Di3erenierea sarcinilor 6n cadrul activit7ilor independente presupune o ;un7 cunoa9tere a elevilor su; aspectul particularit7ilor de v:rst7 9i psiho) individuale. 8n aceast7 situaie e necesar s7 se cunoasc7 aptitudinile 9i interesele elevului= caracteristicile proceselor lui intelectuale= a3ective 9i voliionale= re istena la e3ort intelectual.E<ista o evolutie a invatarii in pri/ii 2 ani de scoala. Pentru inceput. copiii utili ea a 3or/e de invatare si/ple= ei vor reusi sa invete cu aAutorul i/aginilor= vor opera cu ca/puri restranse de in3or/atii= vor pri/ii in3or/atiile a/enintit si se pune accentual pe antrenarea ver;alitatii. %n pri/ii ani de scoala B /ai ales in clasele % si a %%)aC accentual se pune pe reproducerea active utili ata in special in invatarea de poe ii= dar si in ti/pul lectiilor. $eproducerile /ne ice sunt nu nu/ai ver;ale= ci si de actiuni= si chiar a3ective. %n ti/p= reproducerile /ne ice actionale devin deprinderi si au o /are sta;ilitate."a H ani= copilulu scolar /ic poate /ai usor sa recunoasca decat sa reprouca= pro;a;il si din cau a >pastrarii relative neorgani ate a /aterialului de /e/orat. #opilul in acesta perioada este neantrenat voluntar in /e/orare si reproducere."a varsta de K ani copiii scolari /ici /ani3esta o crestere evidenta a per3or/antelor /ne ice. Din *I de cuvinte copiii recunosc ca/ 1*)12 de ) 4- )

cuvinte si pot reproduce doar 4 dintre ele. "a s3arsitul perioadei /icii scolaritati lista de *I de cuvinte se scontea a cu apro<i/ativ 1K de cuvinte recunoscute si in Aur de -2 reproduse.5e/orarea cunoaste in perioada scolara /ica o i/portanta de voltare= ea se constienti ea a ca activitate intelectuala 3unda/entala in invatare si repetitia devine suportul ei de ;a a. &u se poate negli a 3unctia de incuraAare si /otivare a procesului de invatare din partea parintilor si chiar i/plicarea activ a acestora procesul procesul de invatare al copiilor lor. %nvatarea= capacitate legata de satis3acerea tre;uintelor de de voltarea autono/iei in copilaria ti/purie= devine in perioada scolara /ica antrenata intensiv in planul achi itiei de cunostiinte.#and vor;i/ despre /otivarea scolarilor /ici= pute/ 3ace apel la doua tipuri de /otivatii! /otivatie intrinseca BinternaC si /otivatie e<trinseca B e<ternaC.Scolarul de clasa intai invata su; in3luienta i/pulsurilor adultilor= a dorintei sale de a se supune statutului de scolar care il atrage si su; in3luienta dorintei de a nu supara parintii. +reptat intervine in procesul de invatare invatatorul?invatatoarea= rolul psihologic pe care acestia il au in /otivatia si de voltarea capacitatilor de invatare al scolarilor /ici 3iind 3oarte i/portant. , in3luienta i/portanta o are de ase/enea si relationarea scolarului /ic cu ceilalti copii aici re3erindu)ne la relatii de cooperare= de co/petitie= a/;itie s.a.= care i/pulsionea a invatarea. "a G ani devin active si interesele cognitive= i/pulsionand invatarea si in special invatarea pre3erentiala. Aceasta aAuta 3oarte /ult la de voltarea gandirii= intereselor B/ai co/ple<e si /ai activeC= pe cand invatarea ce este i/pregnata de ele/entele de co/petitie are rol 3or/ative B/ai alesC pe linia de voltarii sinelui= a structurilor operative ale caracterului B ra;dare= perseverenta= harnicie e.t.c.C #erinta de a invata pentru a satis3ace un senti/ent de identitate personala sau a 3a/iliei si de a pastra a3ectiunea parintilor si respect3ul celorlalti ra/ane o structura /otivationala de ;a a. Deose;ita i/portanta in procesul de invatare al scolarilor /ici o au si esecurile si succesele din viata lor. Succesul repetat are re onanta psihologica i/portanta. +otodata= succesul actionea a si asupra raporturilor psihologice /ai pro3unde= creea a satis3actie= incredere= de volta e<pansiunea sinelui= creea a opti/is/= siguranta= e.t.c. Succesul iradia a in structura colectivului scolar= consolidand po itia de elev ;un la invatatura si po itia vocationala pregnanta. Acesta po itie= odata castigate= atrage in /od auto/at o reputatie vocationala= ceea ce 3ace ca /icile greseli ale copilului de acest tip= sa 3ie adesea ignorate= iar succesele capata o 3orta de accepatare /ai /are ca a copiilor care au dat aceleasi re ultate= darn u au reputatia create prin succese repetate. Spre varsta de G)-I ani e<ista copii care devin 3oarte ;uni la e3ectuarea pro;le/elor sau a te/elor de li/;a sau gra/atica= care aAuta alti copii cu succes ) dar nu au o po itie de succes o3iciali ata in 3ata invatatorului ) care si)a 3or/at o parere de apreciere /oderata a copiilor in cau a. Acesti elevi devin adeseori noncon3or/isti ) si dau re ultate /ult su; posi;ilitatile lor in co/petitia din clasa Bin cadrul lucrarilor de control sau al a ascultarii invatatorului= controlarea te/ei pentru acasaC su; in3luienta eronata a opiniei sta;ili<ate a invatatorului?invatatoarei.$olul invatatorului= /ai ales in pro/ele doua clase este= asadar= 3oarte i/portant. Stilul de lucru= atitudinea generala= e<perienta de cunoastere a copilului= cultura invatatoarei?invatatorului au in3luiente 3or/ative puternice. %n clasele /ai /ici= invatatoarea= ;inevoitoare= calda= e/otionala= cu o personalitate puternica= entu iasta= plina de initiative si de creativitate= este ) 41 )

/ai iu;ita si /ai ascultata decat invatatoarea do/inanta= severa= atenta doar la reli area progra/ei. ,co'ul cercetarii Scopul principal al cercetarii este acela de a de/onstra sau de a scoate in evidenta ur/atoarele! #ercetarea /etodelor prin care copilul /ic intelege /ai usor continutul lectiilor@ #e insea/na pentru un copil /ic conceptul de /otivatie 0@ #e intelege un copil /ic prin individuali are si succes scolar0 Prin aceasta cercetare a/ dorit sa cunoa9te/ ce anu/e il deter/ina pe copilul /ic sa adopte o anu/ita atitudine 3ata de 3a/ilie si invatator.

#biectivele cercetarii 8n cadrul leciilor se pot 3olosi /etode variate cu/ ar 3i! problematizarea i descoperirea, /etode clasice participative Bexperimentul, observaia i conversaiaC@ /etode sti/ulative= co/petitive BCocul didactic= concursul etc.C. &etodele active 3olosite pe parcursul leciilor ilustrea 7 3uncia lor instru/ental7! elevul 6nsu9i reali ea 7 o;iectivele= le con9tienti ea 7 ca 3inalit7i proprii. "a aceasta varsta copilul poate sa desprinda trasaturi caracteristici= de3initorii ale o;iectelor= 3eno/enelor= persoanelor sau situatiilor."egat de acesta caracteristica= gandirea copilului scolar capata o noua calitate si anu/e reciprocitatea. Periaoada scolarului /ic se caracteri ea a din punct de vedere social= prin aparitia prieteniilor= copii devenind /ai putin dependenti de parinti si /ai interesati de colegi= de prieteni.Prietenia se leaga prin aparitia unor interese si activitati co/une. %ndividuali area este o;tinuta prin respectarea etapei pre ente de de voltare a copilului si plani3icarea unei serii de activitati care sa asigure o e<perienta de succes pentru 3iecare copil. A;ilitatea de a individuali a i/plica cunostinte re3eritoare la stadiile de de voltare a copilului si legate de! sanatate= crestere 3i ica= e/otionala si cognitiva a acestuia. Este vor;a de un proces al deci iilor in care educatoarea o;serva copilul= evaluea a la ce punct se a3la acesta in onele se/ni3icative ale de voltarii si actionea a ast3el incat sa o;tina un raspuns particular characteristic etapei de de voltare in care se gaseste copilul. %ndividuali area va 3i re3lectata in pri/ul rand prin orar care tre;uie sa asigure 3iecarui copil ti/p pentru activitate si odihna. Ast3el= /o;ilierul= /aterialele si /odul de aranAare a clasei tre;uie sa 3ie in directa concordanta cu un ) 4* )

anu/it stadiu/ de de voltare. 5odul de pre entare a activitatilor tre;uie sa)i sti/ule e si sa)i aAute sa cunoasca gustul succesului. %ndividuali area este un o;iectiv i/portant de care tre;uie sa se tina cont per/anent deoarece in3luentea a calitatea activitatii des3asurate in clasa. Ast3el= pro;le/ele de co/porta/ent vor disparea= iar procesul instructiv)educativ va progresa. I'ote;ele cercetarii 8nv7area de tip 9colar 6ntre H)-1 ani este in3luenat7 de strategiile cognitive 6nsu9ite de elev= precu/ 9i de i/plicarea co/petenelor de co/unicare 6n structurarea g:ndirii 9i /e/oriei elevului. %ntre 3actorii pertur;atori ai per3or/anei de 6nv7are= 6n special 9i ai structur7rii arhitectonicii cognitive= 6n general dis3unciile la nivelul orient7rii 9i concentr7rii activit7ii psihice prin atenie= 6ndeplinesc un rol deter/inant. )x'licitarea i'ote;elor &evoia de a)i iniia pe 9colarii /ici 6n practicarea unui co/porta/ent civic 6ntr)o societate de/ocratic7! un co/porta/ent activ= li;er= responsa;il= tolerant= deschis= co/unicativ= re3le<iv= autoevaluativ@ necesitatea de al3a;eti are a 9colarilor /ici prin 3a/iliari area acestora cu li/;aAul= te/ati 7rile 9i activit7ile de 6nv7are speci3ice 3iecarei noi /aterii@ posi;ilitatea de a valori3ica e<periena speci3ic7 v:rstei prin accentuarea di/ensiunilor a3ectiv)atitudinale asociate celei cognitive= sti/ularea particip7rii 9i a co/unic7rii sociale responsa;ile. Metode si instrumente #ercetarea a 3ost organi at7 pe parcursul anului 9colar 1IIK 1IIG 9i a cuprins dou7 etape! 'rima eta' a constat n stabilirea cadrului n care urma s aib loc cercetarea i a instrumentelor de investigare, iar cea de)a doua eta' a avut ca sarcin realizarea obiectivelor enunate mai sus. #ercetarea 6ntreprins7 s)a e3ectuat la dou clase >clasa a III7a i a I%7a? pentru a avea o populaie c:t /ai se/ni3icativ7 din punct de vedere al /otivaiei 6nv77rii. E9antionul cuprins 6n cercetare a 3ost constituit din 55 elevi din clasele a III7a i a I%7a. #ercetarea des379urat7 s)a reali at pe plan transversal i longitudinal, la nivelul grupului -clasei3 i individual 6n direcia tuturor o;iectivelor ur/7rite. $epre entarea gra3ica pe se<e a elevilor din clasa a %%%)a

) 42 )

baieti fete

$epre entarea gra3ica pe se<e a elevilor din clasa a %V)a

baieti fete

5etodele 3olosite in aceasta cercetare sunt! E<peri/entul Ancheta pe ;a a de chestionar +estele 3olosite in aceasta cercetare! Pro;a - testul +orrense Pro;a 1 ) ti/pul de reactie al elevului Pro;a * repre entarea gra3ica a re ultatelor Metode de investi:atie #hestionar scris pentru elevi! #hestionarul= ca instru/ent al cercetarii= Aoaca du;lul rol de o3erta de sti/uli pentru su;iecti si de suport pentru conse/narea reactiilor acestora. 8n a;senta altor in3or/atii directe privind co/porta/entul su;iectilor= chestionarul tre;uie sa o3ere succesiunea cea /ai ;una de sti/uli si o3erte de oca ii de /ani3estare pentru su;iecti= prin chiar structurarea ite/ilor. C@estionarul a fost 'reluat de la D. %intilescu 9i cuprinde 33 ntrebri principale 9i= 6n cadrul acestora= unele 6ntre;7ri su;ordonate Bve i ane<a -C. ) 44 )

5aAoritatea 6ntre;7rilor au caracter 6nchis= pretin :nd r7spunsuri e<plicative prin alegerea /ultipl7. Din acestea= ) ntrebri, direct sau indirect= 6i deter/in7 pe elevi s7 re3lecte e asupra /ultitudinii de /otive care ar putea s7)i sti/ule e 6n activitatea lor de 6nv7are= aleg:ndu)le sau nu/indu)le pe cele care li se potrivesc! 3. 9i place s mergi la coal" . 4ac da, de ce" aC pentru c7 6/i place s7 6nv7 cu alii@ ;C pentru c7 6nv7 9i de la alii@ cC pentru c7 6/i 3or/e o cultur7 general7@ dC pentru c7 /7 preg7tesc pentru viitor@ eC altele. -. 4ac nu de ce" B6ntre;are deschis7C. 5. Pentru ce nvei" Alege *)2 din /otivele de /ai Aos= care i se potrivesc 9i nu/erotea 7)le 6n ordinea i/portanei lor pentru tine sau adaug7 altele Bur/ea 7 enu/erarea scopurilor spre care s)ar putea orienta 6nv7area elevilor= dup7 care sunt deduse /otiveleC. Alte 6ntre;7ri vi ea 7 6n /od direct unul sau altul dintre /otive Binterese= senti/ente= aspiraii pro3esionaleC! A. ;unt obiecte la care i$e team s rspunzi" Da care" 4e ce"@ 3!. +e simi c=nd primeti un calificativ mic" Btea/7 de p7rini 9i de 6nv77tor= ru9ine de p7rini 9i de 6nv77tor= regret= ni/icC@ 33. +e doreti s devii n via" Bindic7 o pro3esiune sau /ai /ulte= 6n ordinea pre3erinei 9i arat7 de ce o dore9ti. Dac7 nu te)ai decis scrie acest lucruC. 8ntre;7rile sunt alternate 6n a9a 3el= 6nc:t s7 nu 3ie al7turate cele care priveau acela9i /otiv depistat. Pe de alt7 parte a/ c7utat ca aceea9i varia;il7 B/otivC s7 3ie pus7 6n eviden7 prin diverse e<teriori 7ri. Ast3el= pre3erinele pentru o /aterie sau alta au 3ost relie3ate 6n pri/ul r:nd prin r7spunsurile ver;ale directe ale elevului la 6ntre;area! 6. +are sunt obiectele de nvm=nt care i plac cel mai mult" 4e ce" Belevii vor indica cel puin * o;iecte pre3erate= 6n dreptul lor ur/:nd s7 3ie trecute /otiveleC. A/ considerat c7 cel puin parial= sinceritatea rs'unsurilor elevilor poate 3i controlat7 prin! aC e3orturile depuse la /ateria pre3erat7@ ;C activit7ile supli/entare e3ectuate acas7 6n acest sens@ cC preocup7rile e<tra9colare 6n leg7tur7 cu o;iectele pre3erate@ dC cercurile pe o;iecte la care particip7 elevul eC re ultatele Bcali3icativeleC o;inute la o;iectele respective. 8n consecin7 s)au 3or/ulat ur/7toarele 6ntre;7ri! B. +e faci dup ce ai terminat de nvat" F7 se/nul >< 6n dreptul activit7ilor enu/erate /ai Aos= aleg:nd din ele cele care i se potrivesc sau scrie altele Bur/ea 7 grupurile de activit7i! citesc= desene = c:nt 9.a.C@ ". +are din cercurile urmtoare le frecventezi" Bindic7 prin se/nul >< care din cercurile ur/7toare! literar= cor= desen= sportiv= nici unulC. Declaraiile din chestionar le)a/ con3runtat apoi cu situaia real7 a elevilor la 6nv77tur7 Bpentru deter/inarea /otivelor propriu) iseC. +hestionarul cuprinde 9i 6ntre;7ri care pun 6n eviden7 atitudinea negativ7 a elevilor 3a7 de o;iectivele chestionate 9i /otivarea acestei atitudini. 8n ca ul de 3a7= /ateriile de 6nv77/:nt. #a ur/are= a/ 3or/ulat 6ntre;area! C. +are

) 4D )

sunt obiectele care nu te atrag" 4e ce" Punerea 3a7 6n 3a7 a atraciilor pentru unele /aterii 9i repulsiile pentru altele pot s7 devin7 edi3icatoare. >aliditatea chestionarului a 3ost dedus7 din corelaiile po itive ce au reie9it raport:nd re ultatele din chestionar la re ultatele 9colare= datele adunate de la elevi 9i 6nv77torii lor prin convor;ire. <e tot 'arcursul cercetrii am utili;at2 mai ales ca metod de control2 convorbirea at9t cu elevii2 c9t i cu nvtorii. Prin convor;irile cu elevii a/ ur/7rit s7 constat7/ dac7 a3ir/aiile lor 6n leg7tur7 cu di3erite /otive care 6i deter/in7 s7 6nvee Bdorina de autoreali are= senti/entul datoriei= respectul 3a7 de p7rini= aspiraiile pro3esionale= tea/a de insucces= de 6nv77tori sau de p7riniC cu cau ele care le deter/in7 o atitudine sau alta 3a7 de 6nv7are la di3erite o;iecte corespund declaraiilor din chestionar. De cele /ai /ulte ori 6ntre cele dou7 categorii de r7spunsuri a e<istat corespondena necesar7= discuiile cu su;iecii aduc:nd unele clari3ic7ri 9i pentru ei 9i pentru noi. 8n ca ul 6nv77torilor= convor;irile au 6ncercat s7 sta;ileasc7 realitatea declaraiilor elevilor Bdin chestionar 9i convor;iriC cu privire la /odul 6n care ace9tia 6neleg s7)i spriAine pe elevi 6n 3or/area di3eritelor categorii de /otive= a;ord:nd pro;le/a de volt7rii interesului pentru o;iectul predat= a atitudinii 3a7 de acest o;iect 9i 3a7 de elevi= a re ultatelor o;inute 9i a cau elor acestora. Pentru a ntregi datele cu privire la obiectivele urmrite n cercetare am utilizat i metoda analizei psihologice a produselor activitii elevilor= caiete de te/e= lucr7ri e3ectuate 6n cadrul cercurilor 9i a/ ur/7rit 6nsu9i aspectul procesual al reali 7rii unora dintre aceste produse ale activit7ii lor. +oate acestea au 3ost apreciate 6n 3uncie de calitatea e<ecuiei= de con9tiincio itatea cu care ele au 3ost reali ate 9i de preocuparea /ani3estat7 de elevi pentru a le g7si 3or/ele cele /ai corespun 7toare. Datele o;inute pe aceast7 cale au 3ost con3runtate cu declaraiile elevilor privind interesul sau aptitudinile ca /otive ale 6nv77rii la o;iectele respective 9i cu re ultatele 9colare. A/ constatat c7= 6n unele ca uri= elevii se reali ea 7 /ai ;ine prin lucr7rile lor dec:t prin veri3ic7rile orale curente= ceea ce ne)a per/is s7 sesi 7/ /ai u9or dac7 ave/ sau nu de)a 3ace cu /otive intrinseci reale ale activit7ii lor de 6nv7are. 5aterialul o;inut prin c7ile pre entate /ai sus a 3ost supus prelucr7rii 9i interpret7rii statistice= utili :nd ta;ele co/parative= gra3ice. Acestea au 3ost /etodele utili ate 6n cadrul cercet7rii= 'rin care nu am urmrit reali;area unui ex'eriment formativ2 ci numai stabilirea structurii motivaiei nvrii la clasele a III7a i a I%7a i a dinamicii ei 'e 'arcursul acestei 'erioade2 n condiiile activitii instructiv7educative obinuite2 aa cum se reali;ea; ea n coal ;i de ;i. . <R)/)+$AR)A DI I+$)R<R)$AR)A R)/&L$A$)L#R #0EI+&$) Pentru sta;ilirea di3eritelor categorii de /otive ale 6nv77rii 9colarilor a 3ost utili at un chestionar Bane<a -C= prin care a/ c7utat s7 surprind 6n special structura /otivaiei 6nv77rii pentru 3iecare din clasele a %%%)a 9i a %V)a. Pornind de la acelea9i r7spunsuri ale elevilor a 3ost posi;il7 prin corelaiile sta;ilite ) 4H )

at:t ur/7rirea dina/icii /otivaiei de la o clas7 la alta= c:t 9i con9tienti area unor /otive. 8ntre;7rile 6i deter/in7 pe elevi s7 re3lecte e asupra /ultitudinii de /otive care ar putea s7)i sti/ule e 6n activitatea lor de 6nv7are aleg:ndu)le sau nu/indu)le pe cele care li se potrivesc. Alte 6ntre;7ri vi ea 7 6n /od direct unul sau altul din /otive= interese= aspiraii= senti/ente. Dup7 r7spunsurile date= /otivele pot 3i grupate dup7 tipurile de interese ast3el! aC 6nv7area noilor cuno9tine@ ;C tea/a de pedeaps7@ cC aprecierile 6nv77torilor 9i p7rinilor. Espunsurile la ntrebrile chestionarului au fost obinute n trei module de ntrebri.

8n 'rimul modul au r7spuns la pri/ele 2 6ntre;7ri= a9a cu/ a/ ar7tat 6n capitolul anterior. "a pri/a 6ntre;are= dac7 r7spunsul era a3ir/ativ= a su;liniat cuv:ntul >DA. "a a doua 6ntre;are a 6ncercuit unul din /otivele date /ai Aos= pe c:nd la 6ntre;area nr. 2= din cele ece /otive tre;uiai s7 6ncercuiasc7 *)2 /otive care le considerau 6n ordinea i/portanei. Anali a gra3icului conduce la constatarea cu caracter general c7 di3erenele e<istente 6n structura /otivaiei 6nv77rii elevilor sunt nese/ni3icative de la o clas7 la alta= ceea ce ne poate per/ite s7 vor;i/ de o structur7 a /otivaiei 6nv77rii caracteristice v:rstei 9colare /ici Bclasa a %%%)a 9i a %V)aC.

) 4K )

Clasa a III7a
8ntre;7ri
A# 1 AS * AF 2 SA 4 S& D #+ H DP K %A G %S -I "# -"E -1 "% -* 5% -2 ,& -4 P# -D PD -H $& -K $, -G SG 1I S& 1VA 11

-. 8i place s7 /ergi la 9coal70 1. Dac7 da= de ce0 aC pentru ca 6/i place s7 6nv7 cu alii ;C pentru c7 6nv7 de la alii cC pentru c7 6/i 3or/e o cultur7 general7 dC pentru ca /7 preg7tesc pentru viitor eC altele *. Dac7 nu= de ce0 2. Pentru ce 6nvei0 -C pentru a cunoa9te /ai /ult 1C pentru a pri/i note ;une *C pentru a 3i printre pri/ii 2C pentru a do;:ndi preuirea clasei

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

< < < < < <

< < < < <

<

< <

<

< < < < <

< < < < <

< <

<

< < <

< <

<

< <

<

<

<

< <

<

<

<

<

< <

<

<

<

< <

<

<

<

< <

<

<

< <

< <

<

<

< < <

) 4G )

4C pentru c7 6nv7 cu u9urin7 DC pentru c7 /7 6nva7 p7rinii HC tea/a de p7rini KC tea/a de 6nv77tor GC pentru a aAunge ceva 6n via7 -IC altele

< < < < < < <

<

<

< < < < < < < < < <

<

< < < < < < < <

< <

< < < <

< <

< < <

Clasa a I%7a
8ntre;7ri
A# 1 AS * AF 2 SA 4 S& D #+ H DP K %A G %S -I "# -"E -1 "% -* 5% -2 ,& -4 P# -D PD -H $& -K $, -G SG 1I S& 1VA 11

-. 8i place s7 /ergi la 9coal70 1. Dac7 da= de ce0 aC pentru ca 6/i place s7 6nv7 cu alii ;C pentru c7 6nv7 de la alii cC pentru c7 6/i 3or/e o cultur7 general7

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

<

< E < <

< < <

< < < < < < <

<

<

< < < < < <

< < <

< < < <

<

<

) DI )

dC pentru ca /7 preg7tesc pentru viitor eC altele *. Dac7 nu= de ce0 2. Pentru ce 6nvei0 -C pentru a cunoa9te /ai /ult 1C pentru a pri/i note ;une *C pentru a 3i printre pri/ii 2C pentru a do;:ndi preuirea clasei 4C pentru c7 6nv7 cu u9urin7 DC pentru c7 /7 6nva7 p7rinii HC tea/a de p7rini KC tea/a de 6nv77tor GC pentru a aAunge ceva 6n via7 -IC altele

E < <

<

<

< <

<

<

< <

< <

<

<

<

< E

<

<

< E < < < < < <

< < < < < < < E < < < <

< < < <

<

<

< < < < <

<

< <

< < < < < < < < < < < < <

< <

<

< <

< <

< <

<

<

<

< < < < < < < < < < E <

<

<

<

< < < < < <

< <

< < <

< <

E E <

< < < <

< < < < < < <

< E

<

< < <

<

) D- )

-.#lasa a %%%)a ) 8i place s7 /ergi la 9coal70

clasa a III-a

1.#opii carora le place sa /earga la scoala si carora nu le 3ace o deose;ita placere

copii carora le place sa m ear a la scoala copii carora nu le face o deosebita placere

*.#opii care invata din proprie initiativa si copii care sunt o;ligati sa invete

copii care invata din proprie initiativa copii care sunt obli ati sa invete

D1

Dupa o evaluare 3inala clasa a %%%)a se pre inta ast3el!

100! "0! 60! 40! 20! 0! copii m otivati copii care pentru a m er la scoala m er e la pentru ca ##asa scoala trebuie##

$ast

-.#lasa a %V)a ) 8i place s7 /ergi la 9coal70

clasa a IV-a

1.#opii carora le place sa /earga la scoala si carora nu le 3ace o deose;ita placere

D*

copii carora le place sa mear a la scoala copii carora nu le face deosebita placere sa mear a la

*.#opii care invata din proprie initiativa si copii care sunt o;ligati sa invete

copii care invata din propria initiativa copii care sunt obli ati sa invete

Dupa o evaluare 3inala clasa a %V)a se pre inta ast3el!

"0! %0! 60! 50! 40! 30! 20! 10! 0! copii motivati copii care mer pentru a mer e la scoala ca la scoala ##asa trebuie##

$ast

$7spunsurile au 3ost grupate 9i 6n ur/7toarele categorii de /otive! -. /otive sociale@ 1. /otive cognitive@ *. /otive a3ective@

D2

2. /otive ale autoreali 7rii@ 4. succesul?insuccesul 9colar@ D. altele. Aceast7 grupare este /ai /ult sau /ai puin convenional7 deoarece categoriile de /otive /enionate au puncte evidente de 6ntrep7trundere 6nc:t nu le pute/ privi ca ni9te seciuni i olate cu totul. #a de e<e/plu /otivele sociale au 9i co/ponente pro3esionale 9i invers= de unde unii autori le nu/esc /otive socio)pro3esionale. "a 3el /otivele autoreali 7rii au contingena cu succesul?insuccesul 9colar= deoarece prin aceasta din ur/7 elevul do;:nde9te con9tiina autoa3ir/7rii sale. Al doilea ran: 6n structura /otivaiei 6nv77rii la copiii de G)-- ani ocup7 /otivele a3ective= 6n procent de 2FG. Situaia este e<plica;il7 in:nd sea/a de 3aptul c7 /otivele a3ective sunt tr7iri ale elevilor deter/inate de relaiile cu 3actorii i/plicai 6n procesul 6nv77rii 6nv77tor= pro3esori= colegi= p7rini. , alt7 categorie de /otive ar 3i cele sociale. Se pare totu9i c7 ponderea acestor /otive nu ar 3i cea /ai corespun 7toare 6n structura /otivaiei 6nv77rii /ai ales la clasele /ici. Situaia poate 3i e<plicat7 anali :nd lucrurile at:t din perspectiva particularit7ilor de v:rst7 ale elevilor= c:t 9i din perspectiva activit7ii 9colare. 8n pri/ul r:nd tre;uie su;liniat 3aptul c7 /otivele sociale 6n general sunt legate de scopuri /ai 6ndep7rtate 6n ti/p 9i spaiu Be<e/ple! >nv pentru a fi folositor= ori >vreau s fiu c=t mai folosit oamenilorC= ceea ce per/ite o con9tienti are /ai anevoias7 a lor 3a7 de alte /otive care vi ea 7 direct personalitatea elevului. 8n al doilea r9nd= unele categorii de /otive cu/ sunt cele cognitive i vor:nd direct din activitatea de 6nv7are= sunt tr7ite /ai intens de c7tre elevi= con9tienti :ndu)se ast3el /ai u9or= /ai repede. Altele= cu/ ar 3i /otivele a3ective= chiar dac7 depind de 3actori e<teriori ca 9i /otivele sociale= 3actorii respectivi sunt i/plicai 6n procesul 6nv77rii si/indu)l /ai direct. 8n alt7 ordine de idei= indi3erent de ordinea /otivelor ca 3actori dina/ici ai 6nv77rii elevilor= i/portant este ca aceste /otive s7 le deter/ine o atitudine activ7 9i creatoare 6n 6nv7are pentru ca 6n 3inal preg7tirea lor s7 serveasc7= dac7 se poate= 9i interesele co/unit7ii. De alt3el se poate ad/ite c7 /otivele sociale 6n /od i/plicit sunt pre ente 6n celelalte /otive ca ele/ente co/ponente= 6nc:t elevul s7 nu /ai si/t7 nevoia s7 e<plice 6n /od e<pres. 8n structura /otivaiei 6nv77rii la clasele /ici un loc de3init 6l ocup7 succesul ? insuccesul 9colar. %ndi3erent de v:rst7 9i clas7= o;inerea succesului sau evitarea insuccesului sunt senti/ente puternice care deter/in7 9i susin 6nv7area elevilor. Aceast7 categorie de /otive acionea 7 doar 6n ca ul 6n care a 3ost sti/ulat la activitate 9i de celelalte categorii de /otive cognitive= a3ective= sociale care direct sau indirect 3acilitea 7 succesul sau apariia BevitareaC insuccesului. 8n orice ca nu 6ncape 6ndoiala c7 indi3erent de situaia ;un7 ori

D4

sla;7 la 6nv77tur7= 3iecare elev dore9te succesul= /a<i/a reu9it7= precu/ dore9te evitarea e9ecului 6n via7. Dar 6n ca ul datelor o;inute la aceast7 categorie de /otive se 6ntrep7trund /ai /ulte varia;ile a9a c7 nu toi elevii aAung la concordana necesar7 6ntre ceea pot 9i ceea ce doresc s7 reali e e. Se 9tie doar c7 senti/entul succesului este tr7it nu/ai atunci c:nd nivelul de aspiraii este egal 9i chiar dep79it prin per3or/ana ulterioar7 3a7 de cea anterioar7= devenind ast3el unul din 3actorii care generea 7 senti/entul succesului= al siguranei 9i respectului de sine. Din cei 22 elevi chestionai la 6ntre;area >Pentru ce nvei" -- au r7spuns a3ir/ativ 6n clasa a %%%)a 9i -H 6n clasa a %V)a >pentru a aCunge ceva n via ne dovede9te c7 la aceast7 v:rst7 de G)-- ani ocup7 un loc destul de 6nse/nat 6n 6nsu9irea noilor cuno9tine. G:ndul c7 vor aAunge ceea ce 69i doresc ei= un lucru 6n care cred la aceast7 v:rst7 6i 6ncuraAea 7 9i)i sti/ulea 7 6n 6nsu9irea cuno9tinelor. Situaia este u9or e<plica;il7 dac7 ave/ 6n vedere 3aptul c7 /otivele autoreali 7rii sunt legate de autocunoa9tere= de con9tienti area propriilor capacit7i= lucru ce nu este posi;il la aceast7 v:rst7 9i deci ce 69i propun ei s7 devin7 nu se va 6nt:/pla 6n /ulte ca uri. +oate acestea presupun un anu/it nivel al 3or/7rii con9tiinei de sine care se autoclari3ic7 pe parcursul preadolescenei c:t 9i 6n adolescen7. +ea/a de pedeaps7. $7spun :nd un nu/7r restr:ns de elevi c7 6nva7 de >teama de prini cinci la clasa a %%%)a 9i patru la clasa a %V)a 9i de >teama de educator doi la clasa a %%%)a 9i unu la clasa a %V)a este necesar ca 6n procesul de 6nv77/:nt s7 se acione e ca nu/7rul acestora s7 scad7 tot /ai /ult. Succesul o;inut ast3el nu poate 3i de lung7 durat7 iar personalitatea 6n 3or/are a /icului 9colar are de su3erit. +ea/a poate 3i /ai /ult un i/pedi/ent 6n calea succesului deoarece nu d7 voie copilului s7 se /ani3este. #onstelaiile /otivaionale angaAea 7 6n s3era lor de /ani3estare 9i 3actorul 3a/iliei= care contri;uie la opti/i area /uncii elevilor la reali area o;iectivelor 9colii. Este cert c7 /ediul 3a/ilial poate susine 6nv7area sau o poate 3r:na= 3apt ce deter/in7 ca puternice dispo iii /otivaionale s7 se de volte 6n leg7tur7 cu el. Una din caracteristicile 3a/iliei noi o constituie co/porta/entul de/ocratic 6n relaiile educaionale. E vor;a de o structur7 atitudinal7 generatoare de conduite consultative 9i de solicitare a particip7rii copilului la de voltarea propriilor pro;le/e. %denti3ic7/ aici de 3apt ele/ente de trans3er de la p7rini la elev a responsa;ilit7ilor cerute de /o/entele de deci ie 6n 3a/ilie. 8n spriAinul structurii /otivaiei vin 9i re ultatele o;inute din prelucrarea r7spunsurilor elevilor la chestionar 6n ceea ce prive9te pre3erina 3a7 de anu/ite o;iecte de 6nv77/:nt= c:t 9i nepre3erina 3a7 de altele. 8n /odulul doi= r7spun :nd la 6ntre;7rile 4= D 9i H din chestionar Bane<a -C= elevii au putut s7 aleag7 din o;iectele de studiu la clasele /ici *)2 care)l atrag cel /ai /ult= trec:nd 6n dreptul lor 9i un /otiv ce se potrive9te= proced:nd ase/7n7tor 9i 6n ca ul o;iectelor nepre3erate. Anali :nd r7spunsurile elevilor= /otivele s)au putut grupa 6n ur/7toarele categorii! -. interese cognitive@ 1. succesul 9colar@ *. aspiraii pro3esionale@ 2. aptitudini@ 4. DD

altele= 6n ca ul pre3erinelor. 8n ca ul nepre3erinelor au alte categorii de /otive! -. de interes 3a7 de o;iect@ 1. insuccesul 9colar@ *. a;sena aptitudinilor@ 2. altele. Un lucru ce tre;uie e<plicat este c7 sensul noiunii de /otiv 3olosit are du;l7 se/ni3icaie. Atunci c:nd in3or/aia provine de la elevi prin chestionare este vor;a de /otivare= respectiv de o declaraie su;iectiv7 a copilului 6n leg7tur7 cu cele chestionate. #:nd re3erinele ver;ale corelea 7 cu succesul 9colar= cu interesele elevilor= cu aptitudinile= ele se/ni3ic7 /otivele propriu) ise ca surse ale activit7ii de 6nv7are. Deoarece a/ anali at /otivele care susin pre3erinele sau nepre3erinele elevilor 3a7 de di3erite o;iecte de 6nv77/:nt este necesar s7 pre int 9i o;iectele pre3erate de elevi. A/ constatat c7 o;iectele a3late pe pri/ele trei locuri 6n ordinea pre3erinelor sunt! -. /ate/atica@ 1. istoria@ *. li/;a ro/:n7. 8n r7spunsurile la chestionar 9i 6n discuiile cu elevii au /otivat situaii= 3ie prin satis3acia deose;it7 pe care le)o d7 re olvarea pro;le/elor= 3ie prin dorina de a cunoa9te /ate/atica indi3erent de re ultate. Din cei 22 de elevi chestionai= -2 pre3er7 /ate/atica 9i doar 2 care nu o pre3er7 9i tot -2 dintre ei au pus pe locul doi istoria iar cei care nu o pre3er7 sunt 1 dintre elevi. Prin natura ei istoria este /ai apropiat7 de speci3icul v:rstei. "i/;a ro/:n7 ocup7 locul trei 3iind pre3erat7 de -- elevi= iar nu/7rul celor care nu o pre3er7 este *. De9i /ate/atica ocup7 pri/ul loc 6n cadrul o;iectelor pre3erate= elevii cu cali3icativul >Aoarte bine sunt /ai puini. Aceast7 situaie s)ar putea datora 3aptului c7 nu/7rul elevilor cu per3or/ane ridicate la /ate/atic7 este /ai /ic 3a7 de nu/7rul elevilor cu per3or/ane /edii 9i sla;e= 3a7 de re ultatele pe care le o;in 6n general la celelalte discipline 9colare. Anali :nd pre3erinele pentru o;iecte a/ o;servat c7 pe locul 2 se a3l7 geogra3ia= pe 4 desenul= pe D 9tiinele= H lucrul /anual= K educaia 3i ic7= G li/;a 3rance 7 9i -I /u ica. Ast3el= 6n categoria o;iectelor nepre3erate 6n ordine se a3l7 li/;a 3rance 7 9i /u ica. 8n /otivarea nepre3erinei acestor o;iecte apar de interesul= lipsa aptitudinilor adecvate B/ai ales 6n ca ul /u iciiC= insuccesul. #o/par:nd nepre3erinele copiilor cu re ultatele lor la 6nv77tur7 se o;serv7 c7 la aceste o;iecte o parte din elevi au re ultate ;une= chiar 3oarte ;une= ceea ce ne 3ace s7 6nelege/ c7 6nva7 pentru a nu a3ecta /edia general7= ca s7)i /ulu/easc7 pe p7rini. Acest 3apt pe de o parte con3ir/7 ideea c7 succesul este un 3actor /otivaional puternic la cei /ai /uli dintre elevi 6n deter/inarea atitudinii po itive a acestora 3a7 de disciplinele 9colare. Pe de alt7 parte /ai 6nsea/n7 c7 uneori acelea9i o;iecte de 6nv77/:nt 6n acela9i ti/p pentru unii elevi pot 3i pre3erate iar pentru alii nepre3erate= 6n 3uncie de /odul 6n care aprecia 7 re ultatele o;inute= tr7ite ca senti/ent de succes sau insucces. 8n modulul al treilea elevii au r7spuns la 6ntre;7rile K 9i G aleg:nd din opiunile de /ai Aos a 3iec7rei 6ntre;7ri pe cea con3or/7 cu realitatea. Ast3el la 6ntre;area nr. K >+e faci dup ce ai terminat de nvat"= -1 dintre elevi au spus c7 3ac

DH

e<erciii 9i pro;le/e= K citesc= H desenea 7. "a 6ntre;area nr. G /aAoritatea elevilor au a3ir/at c7 3recventea 7 cercurile sportive B-K dintre eleviC= iar cei /ai puini au 3ost cei care 3recventea 7 cercurile corale BH eleviC. Aceste 6ntre;7ri vin s7 o3ere in3or/aii asupra gradului de i/plicare a elevilor 6n activit7ile e<tra9colare. $7spunsurile date 6l aAut7 6n pri/ul r:nd pe 6nv77tor c7ci poate s7 cunoasc7 ast3el preocup7rile elevilor dup7 ce p7r7sesc cadrul 9colii. Participarea elevilor la aceste activit7i indic7 3aptul c7 ei con9tienti ea 7 necesitatea /eninerii active a /inii 9i trupului 9i dup7 ter/inarea orelor.

Ulti/a 6ntre;are a chestionarului! >+e doreti s devii n via" are /enirea de a sta;ili nivelul de aspiraie al elevilor. $7spunsul la aceast7 6ntre;are este e<tre/ de variat! de la dorina de a deveni doctor= p:n7 la cea de a 3i astronaut. Pro3esiunile alese de elevi indic7 3aptul c7 aspiraiile lor sunt la un nivel 3oarte ridica 6n co/paraie cu v:rsta pe care o au. De cele /ai /ulte opri= 6ns7= acestea nu reu9esc s7 se 6ndeplineasc7= r7/:n:nd doar la stadiul de vis= dorin7. &u se poate vor;i= la 9colarul /ic= de o con9tienti are real7 a posi;ilit7ilor sale intelectuale 9i 3i ice= pentru a putea lua 6n considerare cei din Aur ca 3iind de3initorii r7spunsurile date. $7spunsul elevilor este dat 6n 3uncie de /odelul pe care)l ad/ir7 ei cel /ai /ult. Pe parcurs ce 6naintea 7 6n v:rst7 se schi/;7 rapid pro3esiile pe care doresc s7 le ur/e e= aAung:nd s7 pro3ese e 6n cu tot alt do/eniu 3a7 de ceea ce a indicat 6n pri/ii ani de 9coal7. Siste/ul de /otive care deter/in7 9i susine activitatea elevilor pre int7 caracter dina/ic= 6n sensul c7 /otivele se de volt7= se 6/;og7esc 9i se ierarhi ea 7 di3erit de la o v:rst7 la alta. Aceasta nu 6nsea/n7 c7 salturile calitative eseniale tre;uie s7 intervin7 neap7rat odat7 cu trecerea la clasa ur/7toare 9i 6n ca ul tuturor categoriilor de /otive. #onstruirea di3eritelor varia;ile psihice= senti/ente= interese= convingeri= aspiraii= ca /otive= este un proces de durat7 9i destul de anevoios.

R)/&L$A$) C#M<ARA$I%) 8+ <R)$),$

6 5 5 4 &r' elevi 3 2 2 1 1 0 I S B DK FB (alificative 2 1.5 2 2 clasa a III-a clasa a IV-a 4.5

Anali;a re;ultatelor -. $e ultate o;inute la chestionar de elevii clasei a %V)a 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area * 8ntre;area 2 8ntre;area 4 8ntre;area D 1 inc co incore clasa a %V)acorect ore rec incorect corect incorect corect corect incorect corect incorect ct ct t &U5E #.5. $.#. &.A. S.P. G.S. Q.A. S.$. A.P. D.%. V.A. 5.$. D.V. P.Q. S.A. D.#. #.A. 5.G. V.A.5. S.#. S.A.#. $.$. Q.S.F $.5. E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E DG E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E B*C B*C B*C B*C B*C B1C B1C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B1C B*C B*C B*C B4C BDC BDC BDC BHC B4C BDC BKC BHC B2C BDC B4C BKC BKC BHC BKC B4C BKC BDC BDC BHC BDC BDC B*C B1C B1C B1C B-C B*C B1C B-C B2C B1C B*C 8ntre;area H corect incor ect

E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E

B-C B-C

B-C B*C B1C B1C B-C B1C B1C

B-C

$.#.+. 5.S.

E E

E E

E E

E E

B*C B*C

B4C BHC

B*C B-C

E E

+a;elul r7spunsurilor ilustrea 7= di3icult7ile individuale ale elevilor chestionai= pre/i:nd o diagno 7 a acestora. Se re3lect7 6n 3uncie de operaiile cognitive i/plicate 6n strategia re olutiv7 a 3iec7rui ite/= 6nt:r ieri 6n de voltare= di3icult7i de 6nelegere a sarcinii= corelaia 6ntre ;locurile 3uncionale ale /e/oriei= interaciunea de inter3eren7 6ntre cuno9tine= lipsa e<erciiului de concentrare 9i distri;utivitate a ateniei. Pe l:ng7 3actorii enunai tre;uie luate 6n considerare 9i e3ectele unui siste/ evaluativ pentru care elevii nu au e<erciiu anterior. 8ntre;ar 8ntre;ar 8ntre;area K 8ntre;area G 8ntre;area -I 8ntre;area -- 8ntre;area -1 8ntre;area -* ea -2 ea -4 inc incor core cor incor corect corect incorect corect incorect corect incorect corect incorect corect incorect ore ect ct ect ect ct B*C B1C B*C B-C B1C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B-C B*C B*C B*C B*C B*C B1C B*C B*C B*C B*C B*C B*C E E E E E E E E E E B1C E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E B*C B*C B*C B*C B*C E B1C B-C B1C B-C B1C B-C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B*C B1C B-C B*C B*C B*C B*C B1C B-C

B-C B1C B-C B*C B*C

B*C B-C B1C B1C B*C B*C B*C B*C B-C B1C B*C B-C B*C B*C B-C B-C B1C

B1C B-C B-C

B1C B-C B1C

B-C

B1C B1C B-C

B*C

Elevul V.A. are o rat7 destul de /are a r7spunsurilor incorecte la ite/ii 1= 2= D= H= K= -I= --= -1= -4. E<plicaia vi ea 7 3ie di3icult7i de 6nv7are 3ie ne6nelegerea sarcinii propuse de

HI

chestionar. 8n aceea9i situaie se a3l7 9i elevii S.A.#. 9i D.V. cu r7spunsuri incorecte la ite/ii 1= 4= D= K= G= H= --. Aceste gre9eli apar 6n ur/a o;oselii= neateniei 9i trat7rii cu super3icialitate a 6ntre;7rilor.

Anali;a re;ultatelor

raspunsuri corecte %0! raspunsuri incorecte 30!

1. $e ultate o;inute la chestionar de elevii clasei a %%)a #lasa a 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area D 8ntre;area H %%) a 1 * 2 4 core incor core incor corec incor corec incor corec incor corec incorec incorec &u/e corect ct ect ct ect t ect t ect t ect t t t D.%. E E E E * 4 * E P.D. E E E E 1 4 * E #.P. E E E E * H E F.$. E E E E * H E ,.#. E E E E 1 2 2 E V.V. E E E E * H E D.V. E E E E 1 H E S.F. E E E E * H E D.A. E E E E * K E 5.5.A. E E E E 1 D 1 E %.5. E E E E 1 4 * E S.D. E E E E * H E

H-

V.S. P.A. A.#. D.$. F.E. A.G A.S. S.S. S.A. +.V. F.#. A." G.$.

E E E E E E E E E E E E E

E E E E E E E E E E E E E

E E E E E E E E E E E E E

E E E E E E E E E E E E E

* * * * * * * * * * *

1 1

H H K 4 H K 4 2 H H 4 H K

* * 2 * E E E

E E

E E E E E E E E

+a;elul r7spunsurilor ilustrea 7= di3icult7ile individuale ale elevilor chestionai= pre/i:nd o diagno 7 a acestora. Se re3lect7 6n 3uncie de operaiile cognitive i/plicate 6n strategia re olutiv7 a 3iec7rui ite/= 6nt:r ieri 6n de voltare= di3icult7i de 6nelegere a sarcinii= corelaia 6ntre ;locurile 3uncionale ale /e/oriei= interaciunea de inter3eren7 6ntre cuno9tine= lipsa e<erciiului de concentrare 9i distri;utivitate a ateniei. Pe l:ng7 3actorii enunai tre;uie luate 6n considerare 9i e3ectele unui siste/ evaluativ pentru care elevii nu au e<erciiu anterior. Elevul %.5. are o rat7 destul de /are a r7spunsurilor eronate la ite/ii 4= D= H= G= --= -1= -*. e<plicaia vi ea 7 3ie di3icult7i de 6nv7are= 3ie ne6nelegerea sarcinii propuse de chestionar. "a clasa a %%)a de voltarea para/etrilor psihologici per/ite anticiparea apariiei unor ast3el de gre9eli. 8n aceea9i situaie se a3l7 9i elevii D.V = A.S.= S.S.. #onstat7/ c7 9i 6n distri;uia individual7 a erorilor e<erciiile ce presupun operaii analitico)sintetice 9i de voltarea li/;aAului oral)scris sunt cele /ai des a3ectate. Este 3iresc 6ntruc:t para/etrii psihologici ai v:rstei propun pentru clasa a %%)a ast3el de o;iective de re3erin7.

8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area 8ntre;area -* G -I --1 -2 -4 incor corec incor corec incor corec incor corec incor corec incorec corec incor corec incor corect ect t ect t ect t ect t ect t t t ect t ect 1 * E E E E E 1 1 * E E E E E 1 * * E E E E E 1 * * E E E E E 1 * * E E E E E 1 * * E E E E E * * * E E E E E * * * E E E E E 1 * * E E E E E * * * E E E E E * * 1 E E E E E 1 1 * E E E E E 1 1 * E E E E E 1 8ntre;area K H1

* * * 1 * 1 * * * * *

* * * * * * * * * * * *

1 -

E E E E E E E E E E E E

E E E E E E E E E E E E

E E E E E E E E E E E E

E E E E E E E E E E E E

E E E E E E E E E E E E

1 * 1 1 1 1 1 * 1 1 *

1 -

$EZU"+A+E #,5PA$A+%VE 8& P$E+ES+

()*+* * III-*

I -! ., 32! + 1"! , 41!

()*+* * IV-*

1 20! 3 45! 2 15! 4 20!

H*

A+)1A 3

R)/&L$A$) C#M<ARA$I%) 8+ <#,$$),$

()*+* * III-*

I 10! ., 50!

+ 20! , 20!

., 45!

()*+* * IV-*

I 20!

+ 15! , H2 20!

Anexe
CF),$I#+AR

&u/ele 9i prenu/ele coala V:rsta .

. .

,cupaia p7rinilor

-. 8i 'lace s mer:i la coal4 DA &U

1. Dac da2 de ce4 aC pentru c7 6/i place s7 6nv7 cu alii@ ;C pentru c7 6nv7 9i de la alii cC pentru c7 6/i 3or/e o cultur7 general7@ dC pentru c7 /7 preg7tesc pentru viitor@ eC altele. *. Dac nu de ce4 2. <entru ce nvei4 ) pentru a cunoa9te /ai /ult ) pentru a pri/i note ;une ) pentru a 3i printre pri/ii ) pentru a do;:ndi preuirea clasei

H4

) pentru c7 6nv7 cu u9urin7 ) pentru c7 /7 6nva7 p7rinii ) tea/a de p7rini ) tea/a de 6nv77tor ) pentru a alege ceva 6n via7 ) altele 6. Care sunt obiectele de nvm9nt care i 'lac cel mai mult4 De ce4 C. Care sunt obiectele care nu te atra:4 De ce4 A. ,unt obiecte la care i7e team s rs'un;i4 De ce4 Care4 B. Ce faci du' ce ai terminat de nvat4 ) citesc ) co/pun poe ii ) desene ) c:nt ) 3ac e<erciii 9i pro;le/e ) 3ac sport ) altele ". Care din cercurile urmtoare le frecvente;i4 ) literar ) cor ) desen ) sportiv ) nici unul 3!. Ce simi c9nd 'rimeti un calificativ mic4 ) tea/7 de p7rini ) tea/7 de 6nv77tor ) ru9ine de p7rini 9i de 6nv77tor

HD

) regret ) ni/ic 33. Ce doreti s devii n via4

3. CF),$I#+AR <)+$R& )L)%I %nstruciuni ! #itii cu /are atenie te<tele pre entate /ai Aos 9i apoi r7spundei cerinelor [ V7 /ulu/esc [ Enu/er7 corect lunile anului \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. &u/7r7 de la I la -I din 1 6n 1 \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. #o/pletea 7 9irul de nu/ere de la H la -2 \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. #:te Au/7t7i sunt 6ntr)un /7r0 $ !\\\\\\\\\\\\.. ,rdonea 7 corect cuvintele din propo iiile ur/7toare! gr7dina oologic7 5ihai tigri a v7 ut la \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. /a/a de a cu/p7rat la pia7 ro9ii \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. rugat te/a s7)/i eu pro3esorul corecte e a/ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. Scrie corect cuvintele! ureche ghiete

HH

9col7 un copii poarta

3utura9 3loar hergelie

Scrie care este gre9eala 6n ur/7toarele propo iii! >A/ trei 3rai= %on= Sandu 9i eu. $! \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\... Su;linia 7 gre9elile din ur/7roarele propo iii 5ihai sa sp7lat pe /:ini 6n r:u. $7/:i la 9coal7 s)au pleci acas7. A/ cules /erele 6ntrun co9. #u/ se chea/7 puiul! vacii ursului c:inelui #onstruie9te o propo iie B3ra 7C care s7 cuprind7 cuvintele! 3ar3urie= pisic7= carne. \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. #o/pletea 7 spaiile li;ere cu cuvintele care lipsesc! A/ pierdut o \\\\\\\\\\\\= \\\\\\\\\\\\\\\./7/ica= #ine)o \\\\\\.s7 \\\\\.deie= \\\\\\\\\\\\\s7rut guria. %ndic7 ase/7n7rile 6ntre! #reion stilou pi< cret7 \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\.

HK

Dac7 la Sighi9oara este ora -I= ce or7 este la Saia 5are 0 aceea9i or7 ora G ora -Distana de la Saia 5are la Sighi9oara este aceea9i cu distana de la Sighi9oara la Saia 5are0 nu #e tre;uie s7 3ace/ dac7 ! ne pierde/0\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. plou70\\\\\\.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. arde casa0\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. ;. da

HG

Conclu;ii
8nelegerea pro;le/elor /otivaiei 6nv77rii 9colare presupune 6nainte de toate deli/itarea tr7s7turilor eseniale ale acestora= ca proces co/ple< care se integrea 7 tendinei generale a organis/ului u/an de a r7spunde c:t /ai corespun 7tor solicit7rilor /ediului social 6n care tr7ie9te. Aceasta 6nsea/n7 de 3apt preci area naturii ei= a 3unciilor pe care le deine 9i a co/porta/entelor ce o caracteri ea 7. Sine6neles toate aceste aspecte ale /otivaiei 6nv77rii 9colare pot 3i deter/inate nu/ai pornind de la /otivaia co/porta/entului u/an 6n general. Datorit7 co/ple<it7ii ei= natura /otivaiei u/ane a 3ost pre entat7 di3erit de la un curent psihologic la altul= de la o etap7 la alta. #onsideraia 3ie nu/ai de natur7 e<tern7 B;ehavioris/ul 9i adepii s7iC= 3ie e<clusiv de natur7 intern7= 6nn7scut7 Bpsihanali aC= /otivaia= dina/ica co/porta/entului a 3ost e<plicat7 pe ;a a unor /odele care s)au co/pletat pe /7sur7 ce cunoa9terea a reu9it s7 p7trund7 /ai ad:nc 6n tainele 3iinei u/ane. Sinteti :nd ceea ce a/ de voltat 6n aceast7 lucrare= reiese c7 din studiul 6ntreprins asupra structurii= dina/icii 9i con9tienti 7rii /otivelor 6nv77rii la 9colarii /ici se desprind c:teva conclu ii cu caracter general= ce su;linia 7 tr7s7turile speci3ice acestei perioade 9colare. -C 5otivaia 6nv77rii 9colare la clasele % %V pre int7 6n general o structur7 relativ constant7 pe toat7 perioada= ceea ce ne 6ndrept7e9te s7 susine/ e<istena unei structuri caracteristice pentru v:rsta 9colar7 /ic7. 1C 8n interiorul acestei structuri= di3eritele categorii de /otive ocup7 o anu/it7 pondere= ceea ce deter/in7 9i o ierarhi are a lor! /otive cognitive= /otive a3ective= /otive pro3esionale= /otive sociale= succes?insucces 9colar= /otivul autoreali 7rii= altele. *C #aracterul relativ constant al structurii /otivaiei 6nv77rii 9colare tre;uie 6neles 6n sensul c7 de la o clas7 la alta 9i chiar de la un elev la altul= di3eritele categorii de /otive cap7t7 se/ni3icaii noi= ceea ce 6nsea/n7 de 3apt c7 3iecare are o dina/ic7 a sa. Aceast7 dina/ic7 este re ultatul acu/ul7rilor care au loc la nivelul 3iec7rei categorii= 6n sensul de volt7rii 9i con9tienti 7rii /otivelor. 2C "a v:rsta 9colar7 /ic7 are lor o intensi3icare a procesului de con9tienti are a /otivelor= deter/inat7 6n ;un7 /7sur7 9i de dorina de autocunoa9tere 9i autoreali are a elevilor la aceast7 v:rst7.

KI

A/ 6ncercat 6n lucrarea de 3a7 ca= pornind de la unele deli/it7ri de ordin teoretic= s7 pre int o situaie de 3apt 6n leg7tur7 cu /otivaia 6nv77rii la 9colarul /ic. $e ultatul la care a/ aAuns 9i conclu iile s)au desprins din interpretarea lor. 8n esen7 se poate considera c7 este decisiv7 6nelegerea 3aptului c7 6nv7area 9colar7 este totdeauna o activitate /otivat7= orientat7 spre anu/ite scopuri B3i<ate de elevi 6n9i9i sau preluate de la alii= intrinsece 6nv77rii sau e<terioare acesteiaC= scopuri ali/entate de variate /otive ce deter/in7 9i susin la un /o/ent dat activitatea respectiv7. #u c:t elevii sunt /ai /ult aAutai 6n sta;ilirea 9i reali area scopurilor prin situaiile create de 6nv77tor 6n procesul de 6nv77/:nt= cu at:t /otivele activit7ilor se consolidea 7 /ai u9or= devin /ai e3iciente. DiriAarea 9tiini3ic7 a 6nv77rii elevilor 6nsea/n7 diriAarea procesului de de voltare a /otivelor acestei activit7i. Ea este posi;il7 6ns7 nu/ai cunosc:nd 6n 3iecare /o/ent dat nivelul evolutiv al di3eritelor varia;ile psihice ce caracteri ea 7 clasa de elevi cu care se lucrea 7 9i valoarea dina/ogen7 pe care o pre int7 3iecare dintre ele. Datorit7 interdependenei dintre di3eritele categorii de /otive= la nivel de grup 9i /ai ales la nivel de individ= este posi;il ca pornind de la /otivele e<istente= /ai ;ine con9tienti ate= s7 se oriente e activitatea de 6nv7are a elevilor 6n a9a 3el 6nc:t= treptat= s7 3ie aAutai s7)9i con9tienti e e 9i alte /otive sau s7)9i 3or/e e unele /otive noi. %/portant este 6n acest sens ca 6n activitatea de 6nv7are 9colar7 s7 se cree e ast3el de condiii care s7 pre inte o valoare sti/ulatorie /ultipl7 corespun :nd at:t cerinelor vieii sociale c:t 9i tre;uinelor spirituale 9i sociale ale elevilor. Aceasta cu at:t /ai /ult cu c:t 6n condiiile dina/icii socio)pro3esionale de ast7 i este necesar ca individul s7)9i restructure e continuu /iAloacele prin care tinde s7 se adapte e la schi/;7rile rapide 9i la noutatea per/anent7 a vieii 6n care tr7ie9te= g:nde9te= si/te 9i acionea 7.

K-

0iblio:rafie

Al;u= E/ilia Psihologia ?ducationala. Allport= Gordon P ;tructura i dezvoltarea personalitatii= -GG-= Editura didactica 9i pedagogica= Sucure9ti #hircev= A. Hazele psihologice ale formrii contiinei i conduitei morale a elevilor, A. #hircev= &. Parelcu= Al. $o9ca= S Z]rg]= Psihologia pedagocic7= E.D.P. Sucure9ti= -GDH #os/ovici= Andrei) Psihologie generala= -GGD= Ed. Poliro/= #luA)&apoca #os/ovici= Andrei 9i "u/inita %aco; -GGG= Psihologie scolara= Ed.Poliro/= %asi. #os/ovici= Andrei 9nvarea colar= -GG4= 6n volu/ul Psihopedagogie coordonat7 de A. &eculau 9i +. #o /a= Ed. Spiru Qaret= %a9i #retu= +anca) Psihologia copilului= Ed. Poliro/= 1II4 Dr7gan= %. 9i Anicua Partenie Psihologia nvrii= -GHH= Ed. E<celsior= +i/i9oara Gaisteanu= 5ihaela) Psihologia copilui= 1II2= Ed. Poliro/ -I.Golu= Panteli/on) Invatare i dezvoltare= =-GK4= Editura tiintica 9i Enciclopetica. --.Golu= P. &otivaia, un concept de baz n psihologie= $evista de psihologie= -GK4 -1 Golu= P.= Zlate= 5.= Ver ea= E. Psihologia copilului= -GKK= E.D.P. $.A.= Sucure9ti -* %chi/= A. 5. &otivele nvrii= $evista de pedagogie= -GH2 -2.&eac9u= %. &otivaie i nvare= -GHG= E.D.P.

K1

-4.Popescu &eveanu P.= Zlate 5. 9i #reu +. Psihologie= -GGI= E.D.P. Sucure9ti -D.$o9ca Al. Eolul motivaiei n coal= $evista de psihologie= -G2I= vol V%%%= #luA -H.Vintilescu= D. &otivaia nvrii colare= -GHH= Ed. Facla -K.MMM.3Md.aiesec.ro -G. MMM.scri;d.co/?doc?DDG21D1?#arte)I-K)5aria)#arcea)Psihologia)Educatiei)-K*pag 1I. MMM.scri;d.co/?doc?124*-4G?Pro;le/e)psihopatologice)legate)de)scolari are 1-. MMM.scri;d.co/?doc?-1DH*KG4?Psihologia)invatarii A;ric= R.#l.= 1II1= Psihologia co/unic7rii= Ed. Poliro/= %a9i. Andrei= P.=-GGH= Sociologie General7= Ed. Poliro/= %a9i A/a;ile= +.= -GK*= A. +he social psOchologO o3 creativitO= &eM ^orN= Springer Verlag@ S. -GGH= #reativitatea ca /od de via7. Ghid pentru p7rini 9i pro3esori= Editura 9tiin7 9i +ehnic7= Sucure9ti Ausu;el= D.= $o;inson= F.= -GK-= 8nv7area 6n 9coal7. , introducere 6n psihologia pedagogic7= EDP= Sucure9ti Sandura= A.=-GKD= Social 3oundations o3 thought and action! A social cognitive theorO= EnglMood #"%FFS= Prentice)Qall= &eM RerseO Sirch= A.= 1III= Psihologia de volt7rii= Ed. +ehnic7= Sucur9ti Sogdan) +ucicov= A.= -GH*= Psihologie general7 9i psihologie social7= EDP= Sucure9ti Sruner= R.S.=-GHI= Procesul educaiei intelectuale= Ed. tiini3ic7= Sucure9ti #lausse= A= -GDH= %nitiation au< sciences de leducation= "iege= +hone. #oa9an= A.= Vasilescu= A.= -GKK= Adaptarea 9colar7= Ed. tiini3ic7 9i enciclopedic7= Sucure9ti #os/ovici= A.= %aco;= ".=-GGG= Psihologie 9colar7= Ed. Poliro/= %a9i. #uco9= #.= -GGD= Pedagogie= Ed. Poliro/= %a9i. -*.Davit = R.$.= Sall= S.= -GHK= Psihologia procesului educaional= EDP= Sucure9ti Deci= E.".=-GH4= %ntrinsec /otivation= Plenu/= &eM ^orN. Dinu= 5.= -GGH= #o/unicarea= Ed. tiini3ic7= Sucure9ti EOsencN= Q.= EOsencN= 5.= -GKK= Desci3rarea co/porta/entului u/an= Ed. +eora= Sucure9ti. Festinger= ".=-G4H= A +heorO o3 cognitive Dissonance= Stan3ord UniversitO Press= Stan3ord

K*

Gagne= $.= -GH4= #ondiiile 6nv77rii= EDP= Sucure9ti Gardner= Q.=-GD1= #reating 5inds. An creativitO and intelligence= Vilei Sons= &eM ^orN Geissler= E.= 5iAloacele de educaie= EDP= Sucure9ti. Golu= 5.= 1III= Funda/entele psihologiei= Ed. Fundaiei $o/:nia de 5:ine= Sucure9ti. Guil3ord= R.P.=-GHG= +he nature o3 Qu/an %ntelligence= SearlO "i/ited= &eM ^orN. Qilgard= E.= SoMer= G.= -GH2= +eorii ale 6nv77rii= EDP= Sucure9ti. 12. Rig7u= 5.= -GGK= Factorii reu9itei 9colare= Ed. Gra3oart= Sucure9ti. 14. "andau= E.= -GHG= Psihologia #reativit7ii= EDP= Sucure9ti. 1D. "eMin= L.= -GD2= PsOchologie dOna/iTuie! les relations hu/aines= PUF= Paris. 1H. 5arcus= S.= Bcoord.C= E/patia 9i relaia pro3esor) elev= Ed. Acade/iei= Sucure9ti 1K. 5asloM= A.=-GHI= 5otivation and PersonalitO= Qarper $oM= &eM ^orN 1G. 5c#lelland= D.#.=-G4-= PersonalitO= DrOden Press= &eM ^orN. *I. 5ichaud= ^.A.= -GKD= "a violence= PUF= Paris. *-. 5itro3an= &.= -GKK= Aptitudinea pedagogic7= Ed. Acade/iei= Sucure9ti.

K2