Eneida -povestire-

Cartea intai Inainte de a ajunge pe tarmurile Latiului, acolo unde va intemeia cetatea Laviniu, troianul Enea a indurat timp de multi ani mania zeilor, in special pe cea a Iunonei, sora si sotia lui Iupiter, tatal zeilor. Zeitei ii placea foarte mult cetatea intemeiata de tirieni, Cartagina (puternica prin bogatii si curajoasa in razboaie), acolo avand carul si armele. Auzind insa ca un descendent al troienilor va distruge cetatea tiriana este otarata sa!l tina pe Enea departe de malurile Latiului, folosind orice mijloace posibile. Astfel Iunona ajunge in Eolia, tara furtunilor, acolo unde domneste Eol, cel care controleaza vanturile razvratite si furtunile zgomotoase. Zeita ii cere lui Eol sa dezlantuie furtunile pentru a distruge corabiile troienilor si in sc imb ii promite sa i!o dea de sotie pe "eiopeea , cea mai frumoasa si cea mai mandra dintre nimfe. Eol se invoieste si trimite pe mare Eurus si #otus si vantul Africus. $nele din corabiile lui Enea au fost aruncate pe niste stanci ascunse, altele s!au sfaramat si impotmolit in nisip. Intre timp, #eptun simtind furtunile de pe mare isi da seama ca la mijloc este mana Iunonei si furios trimite vanturile inapoi in Eolia. "omoleste apoi apele si ajuta la eliberarea corabiilor din nisipuri. %ranti de oboseala, eneazii se indreapta spre cel mai apropiat loc de odi na, malul Libiei. Ajunsi la mal, Enea constata ca a mai ramas doar cu sapte corabii din flota sa, iar ceilalti incep sa faca un foc si sa aduca graul umed din provizii. $rcand pe o stanca, Enea vede o turma de cerbi pe care o vaneaza alaturi de prietenul sau credincios A ate. La intoarcere, Enea isi imparte prada cu tovarasii sai si in timpul mesei incearca sa!i imbarbateze, desi in sinea sa nu era foarte optimist in legatura cu situatia lor. In acelasi timp, &enera, mama lui Enea, se infatiseaza inaintea lui Iupiter, tatal sau si deplange soarta fiului ei. Iupiter o linisteste pe &enera spunandu!I ca Enea va ajunge in Latiu si ca acolo va intemeia o mare cetate, prevestindu!I lui si urmasilor sai un viitor si destin glorios. Zeul il trimite pe 'ercur in Cartagina pentru a o vesti pe "idona de venirea troienilor si pentru a!I spune sa nu le faca nici un rau acestora. In vremea aceasta, Enea se duce sa cerceteze locul in care au ajuns, dar in mijlocul padurii o intalneste pe mama sa deg izata intr!o fecioara spartana. Aceasta ii povesteste lui Enea despre "idona, cea care domneste peste tinuturile in care se aflau. "idona fuge din (ir dupa ce barbatul pe care il iubea, )i eu, este ucis de fratele ei *igmalion. )i eu i se arata in somn "idonei si o sfatuieste sa paraseasca (irul si ii dezvaluie unde a ascuns o comoara insemnata. Aceasta pleaca insotita de cei care nu puteau suporta tirania lui *igmalion si se stabilescin aceasta zona intemeind Cartagina. &azand durerea lui Enea, &enera ii dezvaluie ca tovarasii pe care ii credea morti au ajuns si ei in Cartagina si ii invaluie pe Enea si pe A ate intr!

o mantie deasa de negura pentru a nu fi vazuti. Ajunsi in cetate, Enea sa minuna vazand toti locuitorii muncind pentru a cladi cetatuia si vede zugravite luptele troiene, priveliste care il intristeaza profund. "upa ce o vede pe "idona, Enea ii observa si pe tovarasii lui, Anteu si )ergestus. Acestia din urma ii se adreseaza "idonei si o roaga sa!i crute deoarece nu aveau ganduri rele si doreau doar sa ajunga in Latiu. "idona ii asigura ca nimeni nu le va face nici un rau in timpul sederii lor in Cartagina. Incurajat de raspunsul "idonei, Enea se dezvaluie si ii multumeste acesteia, care in semn de admiratie si empatie ordona un ospat fastuos in cinstea troienilor. Enea il trimite pe A ate la corabii pentru a aduce bogatiile scapate din incendiul (roiei si il roaga sa!l aduca pe Ascaniu, fiul sau, in cetate. Intre timp, &enera, fiind suspicioasa pe Iunona, ii cere lui Amor sa se substituie lui Ascaniu pentru a o face pe "idona sa se indragosteasca de el, spunandu!i ca ea il va aduce pe nepotul sau in muntii Idaliei. La intoarcerea lui A ate toata adunarea se minuneaza la vederea tuturor bogatiilor iar "idona este prinsa sub vraja lui Amor, deg izat in Ascaniu. "upa ce rosteste un discurs in cinstea oaspetilor sai, "idona il roaga pe Enea sa le povesteasca toate incercarile prin care au trecut.

Cartea a doua Cu durere in suflet, Enea accepta sa povesteasca audientei prin ce a trecut in (roia in momentul decaderii cetatii. )fatuiti de 'inerva, capeteniile grecilor otarasc construirea unui cal urias din scanduri de brad, ce ar fi trebuit sa reprezinte un dar pentru intoarecerea lor acasa. In interiorul calului s!au ascuns cei mai viteji luptatori greci, celelalte trupe grecesti fiind stationate pe tarmul insulei (enedos. Crezand ca grecii se indreapta spre casa, troienii desc id portile cetatii pentru a vedea taberele inamicilor lor, si raman uimiti atunci cand vad uriasul cal din lemn. $nii troienii, printre care se numara si (imete doreau aducerea calului la zidurile cetatii in timp ce altii in frunte cu preotul lui #eptun, Laocoon, cred ca acest dar e doar un viclesug din partea grecilor menit sa!I distraga pe troieni. *entru a!si demonstra punctul de vedere Laocoon infige o sulita in coastele calului, dar de acolo se aude doar ecoul golurilor. Intre timp in fata multimii este adus )inon, un grec trimis sa duca la bun sfarsit planul compatriotilor sai. Intrebat despre viata sa, )inon isi indupleca audienta cu o voce afectata, deznadajduita. Le spune troienilor ca urma sa fie jerfit Iunonei, dupa ce $lise fura statuia zeitei si o pangareste. In timp ce se efectuau pregatirile pentru sacrificiu, )inon decise sa fuga. "upa aceasta povestire, grecul isi leapada credinta si loialitatea fata de neamul sau, fapt ce ii aduce eliberarea si totodata respectul troienilor. Le mai spune troienilor ca cei care urmau sa aduca in cetatea calul vor fi ajutati de Iunona, care va ridica intreaga Asie impotriva +reciei. Ceea ce ii inspaimanta cu adevarat pe troieni este atacul a doi serpi asupra lui Laocoon, atac pe care ei il pun pe seama ofensei preotului adusa zeitei 'inerva. In fata acestor dovezi, troienii otarasc sa aduca calul in cetate, increzatori in norocul lor. "upa ce troienii osteniti adorm, )inon da drumul grecilor din pantecele calului, lasand si celelalte trupe sa patrunda in cetate. In acest timp, Enea il viseaza pe ,ector, care ii spune ca (roia a incaput pe

mainile dusmanilor si il sfatuieste pe acesta sa fuga, luand cu el si o parte din comorile (roiei. "upa ce arunca o privire de ansamblu asupra orasului, Enea impreuna cu alti tovarasi luptatori, se avanta in focul luptei neavand nimic de pierdut. Acestia se imbraca in uniformele grecilor pentru a le patrunde apararea, insa, din nefericire, confundati cu dusmanul sunt atacati de proprii lor frati de arme. +recii, doritori de varsare de sange au patruns si in locuintele regale si i!au macelarit pe toti cei care le!au stat in cale. In acest timp, regele *riam vazandu!si cetatea asediata, se inarmeaza pentru razboi, dar vazandu! l, sotia sa, ,ecuba, il implora sa nu o paraseasca si sa ramana cu ea si fiicele ei in jurul dafinului stravec i, crezand ca acolo vor fi protejati. $nul dintre fii lui *riam, *olites scapat de sagetile dusmanilor, moare secerat in fata parintilor sai. 'anios, *riam il acuza pe *irus, ucigasul fiului sau si totodata urmasul lui A ile, ca nu este demn de amintirea tatalui sau. "rept raspuns acesta din urma ii infige lui *riam sabia in piept. &azand moartea regelui, Enea incepe sa se gandeasca disperat la tatal sau Anc ise si la restul familiei. "eodata, el o vede ascunsa pe Elena, pe care o considera vonovata pentru toate relele care au avut loc si intr!un acces de manie vrea sa o omoare. Este oprit insa de mama sa, zeita &enus, care il indeamna sa se duca sa!si intalneasca familia si ii spune apoi ca nemilostivirea zeilor a facut (roia sa cada si nicidecum vina nu a apartinut Elenei sau lui *aris. Intors acasa, Enea afla cu stupoare ca tatal sau nu vrea sa se salveze, afirmand ca vrea sa moara o data cu cetatea. La auzul acestui refuz, Enea vrea sa se intoarca pe campul de lupta dar este implorat de sotia sa, Creusa, sa se gandeasca in primul rand la familia sa. Ei raman inmarmuriti vazand cum o flacara brusc aparuta mangaia fruntea lui Iulus fara a!l rani. Considerand ca acesta este un semn din partea zeilor, Anc ise decide sa plece cu familia sa si sa incerce sa se salveze. Astfel Enea, familia sa, precum si slujitorii lor se indreapta spre templul parasit al Cererei situat in afara orasului. Ajungand la templu, Anc ise ii spune lui Enea ca au pierdut!o pe drum pe Creusa. Enea se intoarce in cetate acolo unde o cauta disperat pe sotia sa. Ii apare in fata naluca Creusei, care resemnata cu soarta ei, ii prevesteste acestuia o lunga pribegie urmata de un trai fericit alaturi de o sotie de neam regesc. "upa ce naluca sotiei sale dispare, Enea se intoarce la templul Cererei, unde gaseste mult mai multi oameni adunati.

Cartea a treia "upa ce (roia a fost arsa din temelii, Enea si tovarasii sai sunt siliti sa porneasca in pribegie. Acestia isi construiesc corabii la poalele Antandrului si la inceputul primaverii parasesc meleagurile pe care a fost intemeiata (roia. Ajung in tara stapanita odinioara de Licurg acolo unde Enea infiinteaza un oras care ii purta numele. (roianul doreste sa jertfeasca un taur lui Iupiter si pentru a!si acoperi altarul incearca sa smulga cateva mladite de pe o colina alaturata. "in radacinile copaceilor incepe sa se scurga sange negru care pata pamantul. )periat, Enea incepe sa se roage nimfelor campului si lui 'arte, ocrotitorul campiilor. "eodata un geamat

puternic ii ajunge la urec i lui Enea. Acesta ii apartinea lui *olidor, fiul lui *riam. -egele troian isi incredintase mai inainte, in secret, fiul impreuna cu mai multe bogatii, regelui (raciei. "upa caderea (roiei, *olimnestor, il ucise pe *olidor si ii lua averile. Enea ii oranduieste lui *olidor o inmormantare dupa toate traditiile si porni din nou in larg cu corabiile sale. Ajung apoi pe insula 'elos, o insula placuta lui #eptun, unde domnea regele Anius, un vec i prieten al lui Anc ise. Enea se roaga la templul lui Apolo si ii cere zeului indrumare. Zeul ii raspunde sfatuindu!l sa caute urmele stravec ii lor mame. Enea ii povesteste toate acestea tatalui sau, care este de parere ca ar trebui sa se indrepte spre insula Creta. Ajunsi in sfarsit pe aceasta insula, Enea intemeiaza orasul *ergam, si!I indeamna pe ceilalti sa!si faca un rost aici. Astfel tinerii incep sa se casatoreasca si sa lucreze pamantul. "in nefericire o molima groaznica se abate peste troieni, ucigand multi dintre ei. Anc ise il sfatuieste pe Enea sa consulte oracolul din .rtigia, dar intr!o noapte acestuia din urma I se arata c ipurile sfinte ale zeilor si penatilor pe care i!a salvat din focul (roiei. Acestia ii spun lui Enea sa se indrepte spre ,esperia sau Italia, fiind nedoriti de Iupiter pe tarmurile Cretei. Anc ise isi aminteste ca despre aceasta insula ii vorbise Casandra, fiica lui *riam, cea care prevestise si decaderea (roiei. Insufletiti de noile vesti, troienii pornesc spre ,esperia. In larg, nori intunecati se abat asupra corabiilor pribegilor care sunt nevoiti sa pluteasca in deriva timp de trei zile. In cea de!a patra zi, ei ajung pe malurile )trofadelor, insule stapanite de Celeno si celelalte arpii. (roienii fac greseala de a vana o cireada de boi si o turma de capre. "e fiecare data cand erau pe punctul de a se infrupta din carnea lor, ei erau atacati de arpii iar mancarea era alterata doar la atingerea lor. Celeno ii acuza ca au vanat pe teritoriul lor si le prooroceste ca in drumul spre Italia vanturi neprielnice se vor napusti asupra lor si ca vor suferi de o foame crancena, pedeapsa pentru faptul ca au incercat sa le ucida. "upa o rugaciune de indurare adresata zeilor, troienii pornesc din nou la drum. Acestia ocolesc stancile Itacei si ajung pe tarmurile Epirului, unde un zvon nemaipomenit ii ajunge la urec i lui Enea. )e pare ca peste aceste meleaguri domnea ,elenus, fiul lui *riam, care se casatorise cu vaduva lui *rius. Aflase totodata ca aici se afla si Andromaca, vaduva lui ,ector care se maritase cu un barbat din tara ei. La vederea lui Enea, Andromaca lesina de emotie si ii relateaza acestuia ce I s!a intamplat. "upa caderea (roiei, a fost silita sa se casatoreasca cu *rius caruia i!a nascut si un fiu. *e urma acesta a plecat in )parta pentru a o lua de nevasta pe ,ermiona, fiica Elenei, iar Andromaca a fost data slujitorului lui *irus, ,elenus. %iul lui A ile este ucis de .reste care era indragostit nebuneste de ,ermiona. "upa moartea lui *irus o parte din imparatia sa ii revine lui ,elenus care doreste sa invie gloria de altadata a (roiei. -egele este foarte emotionat de intalnirea cu fratii sai troieni si abordat de Enea ii prevesteste acestuia o parte din drumul sau. Ii spune ca pentru a se stabili intr!o tara linistita trebuie mai intai sa strabata marile siciliene, tireniene si lacurile infernului. Atunci cand in stramtoare va vedea o scroafa uriasa culcata de treizeci de godaci sa stie ca acolo este capatul necazurilor sale. Il sfatuieste sa nu se apropie de grecii vicleni, sa se fereasca de tarmurile )cilei si ale Caribdei, sa se inc ine intotdeauna Iunonei si ajuns in Italia sa o caute pe )ibila, cea care ii va arata viitorul. ,elenus ii

daruieste lui Enea bani de argint, vase de la "odona si armele lui *irus. Andromaca ii face cadou lui Ascaniu aine brodate cu fir de aur, acesta amintindu!I de fiul sau, Astiana/. (roienii pornesc din nou in larg si asculta de sfatul lui ,elenus inc inandu!I Iunonei jertfele cuvenite. 'ai tarziu ajung pe tarmurile ciclopilor acolo unde il intalnesc pe A emenide, un grec parasit de tovarasii sai in pestera Ciclopului. +recul le povesteste troienilor cat de infricosatori sunt ciclopii si ii implora sa!l ia cu ei sau cel putin sa!l omoare. La vederea ciclopului *olifem, pribegii se inspaimanta si incep sa fuga la corabii. Acestia trec in drumul lor de golful 'egarei, insula .rtigia de departe aratandu!li!se Camarina, teritoriu despre care se spunea ca nu fusese niciodata atins. Ajuns pe tarmurile portului "repan, Anc ise isi da ultima rasuflare. Cartea a patra "upa ce Enea isi ispravi povestirile, "idona (Elissa) fu cuprinsa de o tainica vapaie, dragostea pe care i!o purta troianului. #elinistita, regina isi incredinta toate secretele surorii sale credincioase, Anna. "idona recunoaste in fata Annei ca il iubeste pe Enea dar nu vrea sa!si incalce juramintele fata de sotul sau )i eu. Anna ii spune "idonei ca nu!si poate risipi tineretea si viata plangandu!l pe )i eu si ca are nevoie de un sot, fiind inconjurata din toate partile de popoare razboinice si neinfrante. &orbele surorii sale o incurajeaza pe "idona care incepe sa se roage zeilor si sa le aduca ofrande pentru a!I incuviinta dragostea. Amorul inflacarat o facea pe "idona sa cutreiere orasul de una singura, sa faca dese plimbari alaturi de Enea si sa!si neglijeze responsabilitatile fata de supusii sai, orasul avand si el de suferit. )imtind dragostea "idonei, Iunona ii propune &enerei ca cei doi sa se uneasca si sa formeze un singur popor. &enus se invoieste cu conditia ca Iunona sa!l convinga si pe Iupiter de acest lucru. Zeita ii dezvaluie &enerei planul sau in ceea ce ii priveste pe cei doi indragostiti0 in timpul unei partide de vanatoare, va aduce pe cer nori de furtuna si tunete pentru a!I alunga pe ceilalti si pentru a!I aduce impreuna pe "idona si pe Enea intr!o pestera in care urma sa se savarseasca uniunea dintre cei doi. Inainte de inceperea vanatorii, "idona si Enea se arata in fata celorlalti foarte eleganti iar ziua decurge e/act cum planuise 'inerva. In aceasta vreme, %aima, incepe sa imprastie zvonuri in intreaga Libie despre dragostea reginei cartagineze pentru troianul Enea. Aceste barfe ajung si la urec ea regelui Iarbas, care intr!o rugaciune spre Iupiter se plange acestuia ca a fost refuzat de "idona, care acum il primeste pe Enea drept domn al pamanturilor sale. La auzul acestor vesti, Iupiter il c eama pe 'ercur, pe care il roaga sa!I reaminteasca lui Enea despre misiunea sa, despre destinul pe care trebuie sa!l implineasca. Auzind aceste lucruri, Enea se cutremura si comanda unor oameni de nadejde sa pregateasca corabiile de plecare in taina. (ot datorita %aimei, "idona afla despre planurile lui Enea si il confrunta pe acesta acuzandu!l ca de fapt fuge de ea si ca i!a inselat increderea. -os de remuscari, Enea ii e/plica "idonei ca este de datoria sa sa!si infaptuiasca destinul si ca ii datoreaza fiului sau acest lucru. "idona refuza sa!l mai asculte si o roaga mai tarziu pe sora sa sa!l induplece pe Enea si sa!l faca sa se razgandeasca in privinta otararii sale, dar fara noroc.

"isperata si satula de aceasta viata, "idona se gandeste din ce in ce mai mult sa se sinucida si ascunde acest lucru fata de toata lumea, inclusiv de sora sa. Annei ii spune ca va apela la ajutorul unei vrajitoare pentru a!l recuceri pe Enea avand nevoie de ajutorul ei pentru anumite aranjamente. 'ercur I se arata in vis lui Enea si ii spune ca trebuie sa plece c iar in noaptea aceea pana ca tarmurile sa fie cuprinse de flacari. (roianul se supune fara ezitare acestui sfat. "e dimineata, vazand ca vasele lui Enea au plecat, "idona il blestema pe acesta dorindu!I sa nu!si gaseasca locul si daca acest lucru s!ar intampla sa nu aiba pace cu vecinii sai, adaugand ca popoarele lor sa nu se inteleaga niciodata si sa fie intr!un permanent conflict. Asezandu!se in pat, "idona se sinucide cu sabia lui Enea. "upa savarsirea faptei, Anna isi da seama de viclesugul surorii sale si cere apa pentru a spala ranile "idonei. Induiosata de suferinta reginei, Iunona o trimite pe Iris s!o dezlege pe aceasta de catusele trupului. 'urind inainte de vreme, *roserpina intarzie in a!I smulge suvita de par "idonei, actiune menita sa o elibereze pe aceasta.

Cartea a cincea In vremea aceasta, Enea strabatea cu corabiile sale valurile Acvilonului, cand deodata un nor intunecat se abate deasupra lor. &azand furtuna ce se apropia, *alinurus, carmaciul lui Enea ii propune acestuia sa se indrepte spre tarmurile lui Eri/ si spre porturile sicanilor. Enea se increde in carmaci si iata ca ajung teferi pe un tarm cunoscut. (roienii sunt zariti de departe de Aceste, un barbat ce avea in vene sange troian. A doua zi, Enea le tine un discurs tovarasilor sai prin care le aminteste acestora ca se implineste un an de la moartea tatalui sau si ii anunta ca in cinstea lui va organiza niste intreceri sportive. 'ultimea ramane uimita atunci cand un sarpe urias, venit din fundul mormantului lui Anc ise se infrupteaza din ofrandele aduse de troieni. *rima proba sportiva consta intr!o intrecere intre nave care trebuiau sa inconjoare o stanca aflata in larg si apoi sa se intoarca la tarm. #avele participante erau0 Balena ,condusa de 'nesteu din care isi va trage numele familia 'emia, Himera, condusa de +ias, Centaur, condusa de )ergestus care va da numele familiei )ergia si Scila, manuita de Cloantus, de unde ii se trage numele familiei Cluentius. La inceput navele sunt destul de aproape unele de celelalte, dar in sfarsit castigator iese Cloantus, care a inc inat o rugaciune de ajutor zeilor. Enea dadu participantilor cate trei junei, vin din belsug si un talant mare din aur. Cloantus a mai primit drept premiu o mantie de aur, 'nesteu care iese pe locul doi, primeste o platosa care i!a apartinut odinioara lui "emoleu, +ias, ocupant al locului trei primeste doua lig eane de arama si doua cupe de argint iar lui )ergestus I se da roaba %oloe, o cretana iscusita in mestesugurile casnice. "upa intrecerea navelor, Enea porneste spre un amfiteatru, unde se organiza proba de alergare. La aceasta proba se anunta Eurial, #isus, "iores, )alius, *atron, ,elimus si *anopes, castigatorul fiind Eurial ajutat de prietenul sau #isus.

$rmatoarea proba a constat intr!un meci de bo/ intre "ares, un troian cu o putere naprasnica si Entellus, un batran sicilian caruia i!au apus de mult vremurile de glorie. "esi mai slab, Entellus il invinge pe "ares si ii inc ina fratelui sau Eri/ ofranda taurul primit drept premiu. $rmeaza apoi intrecerea cu arcul la care participa ,ipocoon, 'nesteu, Eurition si Aceste. Castigator iese Aceste, nu datorita talentului sau ci datorita faptului ca sageata sa se aprinse deodata in cer, acesta fiind considerat un semn de la zei. $ltima proba a fost intrecerea cu cai la care au participat copii troieni, despartiti in cete si apoi in siruri. Conducatorii cetelor erau *riam, fiul lui *olites, Atis si Iulus, fiul lui Enea. Ajuns in sfarsit in Italia, Ascaniu va pastra aceste intreceri pe care le va numi jocul (roiei.

Cartea a sasea In timp ce troieni participau la intreceri, Iunona o trimite pe Iris pe pamant, la flota troiana, unde aceasta se strecoara printre femeile troiene sub c ipul 1eroei, o femeie respectata de celelalte. %emeile se plangeau de pribegia pe care trebuiau sa o indure si Iris, deg izata, le spune ca ar trebui sa construiasca un oras pe aceasta insula si ca ar trebui sa dea foc corabiilor blestemate ce le!au purtat pe mare atata timp. "upa aceasta, Iris arunca un carbune spre nave, ceea ce o face pe *irgo, doica copiilor lui *riam, sa!si dea seama de viclenia zeitei. %ocul se e/tinde si la celelalte corabii si doar patru dintre ele sunt salvate dupa rugaciunea lui Enea catre Iupiter. Enea este foarte tulburat, nestiind daca ar trebui sa se stabileasca in )icilia sau daca ar trebui sa! si continue drumul. La aceasta intrebare ii raspunse batranul #autes, care il sfatuieste sa lase in urma pe cei batrani sau pe cei care nu mai doreau sa mearga mai departe. Lui Enea ii se arata in vis tatal sau, Anc ise, care il sfatuieste sa il asculte pe #autes si ii spune ca el se afla in Eliseu. Incurajat de spusele lui #autes si ale tatalui sau, Enea intocmeste liste cu cei care doreau sa ramana si apoi ii organizeaza statal. Intre timp, &enera I se plange lui #eptun despre viclesugurile Iunonei, dar acesta o linisteste spunandu!I ca fiul ei va ajunge in Italia si ca el a avut intotdeauna grija de Enea. Ajunsi pe tarmurile Cumei, troienii incep sa cerceteze locurile iar Enea cauta pestera )ibilei. "upa ce jertfeste lui Apolo sapte junici, lui Enea ii se prevesteste viitorul. )ibila ii promite ca va ajunge in Italia, dar ii spune ca nu va avea liniste, fiind intr!un permanent conflict cu vecinii sai. (roianul nu se arata surprins de ceea ce I se prevede si o roaga pe )ibila sa!I spuna cum sa ajunga in Avern pentru a!si intalni tatal. )ibila ii spune ca pentru a ajunge in Infern trebuie sa desprinda dintr!un copac stufos o ramura inc inata *roserpinei, ale carei frunze si nuielusa sunt din aur. In afara de aceasta ramura mai era nevoie si de sacrificiul unuia dintre oamenii sai.

Iesind din pestera, Enea il vede mort pe 'isenus, iar in timp ce acesta este plans de ceilalti tovarasi, se grabeste sa implineasca poruncile )ibilei, ajutat de doua porumbite trimise de mama sa. "upa un alt sacrificiu, )ibila si Enea pornesc spre lacasul lui *luton. *e drum, el vede umbrele #ecazurilor, +rijilor, 1olilor, 1atranetii si se sperie ingrozitor. Ajunsi la apele A eronului, Enea il vede pe Caron, vaslasul acestor ape. Acesta otara cine va merge in Infern si cine nu. Aici Enea il intalneste si pe *alinurus, care moare dupa ce cade in apa si ajunge pe tarmurile Italiei, acolo unde este ucis de triburile locuitoare. *alinurus il roaga pe Enea sa!l ia si pe el peste ape dar )ibila ii spune ca acest lucru nu este posibil, promitindu!I sa numeasca locul in care acesta a murit *alinurus. "upa ce )ibila ii inmaneaza lui Caron ramura de aur, acestia sunt trecuti peste fluviu si ajung in Infern. Aici, Enea vede multi oameni pe care i!a cunoscut si o intalneste si pe "idona, careia cu lacrimi in oc ii ii spune ca nu a vrut sa o paraseasca. Aceasta il asculta fara a!I raspunde si apoi se refugiaza in bratele primului sau sot, )i eu. Enea il intalneste si pe "eifob, un fiu al lui *riam, care ii spune ca a murit ca urmare a tradarii Elenei. Ajunsi in sfarsit in Eliseu, Enea este fermecat de frumusetea locului si de seninatatea locuitorilor sai. )e arata foarte emotionat la intalnirea cu tatal sau, care ii enumera nume ilustre ale poporului pe care il va intemeia si ii prezice razboaiele pe care le va duce cu dusmanii sai. Anc ise il sfatuieste sa carmuiasca poporul cu putere, sa promoveze pacea, zdrobindu!I pe trufasi. "upa despartirea de tatal sau, Enea indruma corabiile spre portul Caieta.

Cartea a saptea "upa ce Enea isi ingroapa cum se cuvine doica, parasesc portul si ajutati de #eptun ajung in sfarsit in Italia. Aici domnea batranul rege Latinus, fiul lui %aunus si al nimfei 'arica. Latinus avea ca mostenitor o fata, pe Lavinia care era petita de tineri din toata Italia, inclusiv de (urnus, cel mai c ipes dintre toti. Latinus i!ar fi dat!o bucuros pe Lavinia lui (urnus, daca niste semne de la zei nu ar fi aparut. *entru a talmaci aceste semne, Latinus se duse la oracolul tatalui sau si in urma unei ofrande ce consta in o suta de oi, vocea tatalui sau ii spuse sa nu!si casatoreasca fata cu un barbat din acelasi neam, ci sa astepte venirea unuia strain, care le va inalta numele pentru secole ce vor veni. In timpul unui ospat, Enea isi aduce aminte de profetia lui Anc ise si isi da seama ca au ajuns in ,esperia, noua lor casa. (rimite un grup de troieni sa vesteasca regelui sosirea lor, ducandu!I si mai multe bogatii. Ilioneu, un reprezentat al lui Enea, ii povesteste lui Latinus toate aventurile prin care au trecut si il roaga sa le ingaduie sa ramana pe aceste pamanturi. -egele, gandindu!se

la vorbele tatalui sau si la casatoria fiicei sale, accepta bucuros cererea si bogatiile troienilor, oferindu!le in sc imb niste cai minunati. In aceasta vreme, Iunona, vazand ca Enea a ajuns cu bine in Italia, o c eama pe cea mai periculoasa dintre %urii, pe Allecto, pentru a!I intoarce pe locuitorii Italiei impotriva troienilor si pentru a face tot posibilul ca Enea sa plece. Allecto zboara catre curtea regelui si acolo ii strecoara in suflet reginei Amata, ura impotriva lui Enea. Amata se infatiseaza apoi in fata sotului sau pe care il roaga sa nu ingaduie casatoria Laviniei cu Enea, dar barbatul este de neclintit. &azand acestea, Amata isi duce fiica in fundul padurii si o ofera lui 1ac us, numai pentru a nu o da troienilor. Allecto I se arata apoi in vis lui (urnus sub forma unei batrane preotese si ii spune ce se intampla in Italia in lipsa sa, dar acesta o ia peste picior spunandu!I ca treaba preoteselor e de a sta in temple si treaba barbatilor e de a porni la razboi. 2ignita de afrontul adus, Allecto I se arata lui (urnus sub adevarata ei forma, reusind sa!l determine pe acesta sa porneasca cu armata spre Laurentiu. "upa aceasta fapta, Allecto face asa incat Ascaniu sa ucida un cerb mult iubit de fiica ingrijitorului turmelor regelui, ceea ce i!a facut pe toti taranii sa se revolte impotriva troienilor. (erminandu!si misiunea, Allecto se intoarce la Iunona si apoi in pestera sa. Amintindu!si profetia tatalui sau, Latinus refuza sa porneasca la razboi impotriva lui Enea, dar Iunona intervine si desc ide portile cetatii, dand astfel semnalul necesar pentru inceperea luptei. (inerii se pregatesc pentru razboi, lustruindu!si armele si iata ca si alte popoare vin in sprijinul Laurentului0 veni 'ezentiu de pe tarmurile etrusce, Aventin, fiul lui ,ercule, Catillus si Coras, doi argonauti, Clausus, din neamul sabinilor, ,aiesus, fiul lui Agamemnon, Efal, $fens, &irbius, fiul lui ,ipolit, iar in fruntea lor se afla (urnus insusi. In urma barbatilor sosi si Camila, din neamul volscilor, cea care ii lasa pe toti uimiti la vederea vestmintelor sale.

Cartea a opta "upa ce (urnus inalta steagul razboiului pe cetatea Laurentului, cele mai insemnate capetenii pornesc sa c eme ajutor impotriva troienilor. In vremea aceasta, Enea este macinat de tot felul de ganduri, dar cand in sfarsit reuseste sa adoarma pe tarm, in vis I se arata c iar zeul (ibrului. Zeul ii potoleste indoielile lui Enea spunandu!I ca sub un stejar de pe tarm va gasi scroafa cu cei treizeci de godaci, loc care va reprezenta vatra orasului intemeiat. Il sfatuieste sa ceara ajutorul regelui arcadienilor, Evandru, ce domneste peste orasul *allanteu.

A doua zi, inaintand pe fluviu, Enea gaseste intr!adevar scroafa pe care o jertfeste Iunonei. (roienii ajung in tara saraca a regelui Evandru tocmai cand acesta se intoarce alaturi de fiul sau *allas, de la un sacrificiu. *allas le iese inainte troienilor si ii intreaba cine sunt. Auzindu!le povestea, *allas il conduce pe Enea la tatal sau. Evandru accepta sa!l ajute pe Enea, dupa ce ii spune acestuia ca in tinerete l!a cunoscut pe tatal sau, Anc ise. -egele ii invita apoi pe troieni la sarbatoarea lor anuala. )arbatoarea era tinuta in cinstea lui ,ercule, care il ucide pe Cacus, fiul lui &ulcan, dupa ce di ania ii fura celui dintai patru boi din cireada. La sfarsitul sarbatorii, Evandru se intoarce in oras, insotit de fiul sau si de Enea caruia ii povesteste despre obiceiurile locului si despre cum a fost adus pe aceste meleaguri la indemnul mamei sale, nimfa Carmenta. Indreptandu!se spre locuinta sa modesta, Evandru ii ofera lui Enea un loc de dormit. In acest timp, &enera, ingrijorata de soarta fiului ei, il roaga pe sotul sau, &ulcan, sa!I faureasca lui Enea arme si acesta se invoieste. Intors in &ulcania, zeul, ajutat de ciclopii 1rontes, )teropes si *iracmon, faureste un scut urias si alte unelte pentru troieni. "e dimineata, Evandru ii marturiseste lui Enea ca s!a pripit cand I!a oferit ajutorul, sfatuindu!l sa!si indrepte atentia mai degraba spre etrusci, care au indurat stapanirea trufasa a lui 'ezentiu. )e spunea ca urmatorul conducatorul al ostirilor etrusce va fi de neam strain. "upa o alta ofranda adusa zeilor, Enea insotit de o parte din troieni si de *allas, se indreapta calare spre zidurile etrusce. #u departe de raul Ceritului, se afla o padure in care &enera i!a aratat lui Enea toate armele faurite pentru el. Acesta este uimit de frumusetea lor dar si de scenele inscriptionate de &ulcan, care avea puterea de a vedea viitorul. Zeul a infatisat pe coifuri pe -omulus si pe fratele sau, pe Cezar, pe Antonius si Cleopatra si alte nume marete din istoria ce trebuia sa fie scrisa.

Cartea a noua Intre timp, Iunona o trimite pe Iris la (urnus, care ii spune acestuia sa profite de faptul ca Enea isi parasise tabara si sa!I atace pe troieni. (urnus asculta acest sfat si se pregateste de lupta. (roienii ii vad pe dusmani apropiindu!se si decid se sa retraga in siguranta zidurilor lor, tocmai cum Enea le!a spus sa faca inainte sa plece. (urnus se maniaza pe ceea ce crede el ca inseamna lasitatea troienilor si se otaraste sa dea foc corabiilor dusmane. )e spune ca atunci cand Enea isi cioplea corabiile, Cibele, mama zeilor l!ar fi rugat pe fiul sau sa protejeze corabiile facute din lemn din padurea sa, dar Iupiter ii promite in sc imb ca, atunci cand Enea va ajunge in sfarsit in Italia, va preface corabiile in nimfe ale marii. Iata asadar ce se intampla atunci cand (urnus vrea sa incendieze corabiile troiene.

&azand (urnus acestea, ii porunceste lui 'esap sa puna paznici la porti si sa supraveg eze zidurile. In acest timp, unul dintre troieni, #isus, dornic de glorie, ii impartaseste prietenului sau, Eurial, planul sau. &azand ca latinii dorm, el vrea sa se strecoare printre ei si sa se duca sa!l caute pe Enea, pe care sa!l avertizeze de noul pericol. In ciuda refuzului prietenului sau, Eurial insista sa!l insoteasca. Impartasind acest plan cu Iulus si batranii mai intelepti, cei doi primesc incuviintarea de a pleca, nu inainte ca Eurial sa!l roage pe Ascaniu ca acesta sa aiba grija de mama sa. Cei doi ies din zidurile cetatii si ii ucid pe multi dintre latini. )unt vazuti insa de niste trimisi ai lui (urnus, care incep sa!I urmareasca. In fuga sa, #isus se desparte de Eurial, pe care mai tarziu il vede in mainile dusmanilor. "upa o rugaciune adresata zeilor, #isus trimite sageti spre rutuli, dar amenintat ca Eurial va plati pentru cei ucisi, #isus iese din ascunzatoare si moare impreuna cu prietenul sau ca niste eroi. "imineata, vazand capetele prietenilor lor infipte in doua sulite, troienii inlemnesc de spaima, iar mama lui Eurial este sfasiata de durere, plangand amarnic. La vederea rutulilor care cautau un punct mai slab in zidurile de aparare, troienii incep sa le arunce acestora bolovanii si arme in cap. Incepe astfel o lupta crancena intre troieni si latini cu pierderi inseminate de ambele parti. 'aniat la auzul vorbelor lui #umanus, Iulus pune mana pe arcul sau si dupa o rugaciune adresata lui Iupiter, sageata isi atinge tinta. Apolo, mandru de fapta lui Ascanius, se coboara pe pamant si luand infatisarea lui 1utes, il sfatuieste pe tanar sa stea departe de lupta. (roienii inc id portile cetatii, prinzandu!l pe (urnus inauntru. Acesta nu se lasa intimidat de faptul ca este depasit numeric ci incepe sa treaca cu sabia prin troieni, fiind ajutat si de Iunona. In momentul in care (urnus este inconjurat din toate partile de troienii furiosi, zeita nu!l mai poate ajuta, dar acesta scapa aruncandu!se in apele (ibrului.

Cartea a zecea In vremea aceasta, Iupiter, convoca sfatul zeilor si le cere socoteala pentru ce sunt atat porniti pentru razboi. &enera isi apara fiul si ii aminteste tatalui sau, de cate ori Iunona si!a pus in aplicare viclesugurile, nesocotindu!I cuvantul. Aceasta din urma se apara, spunand ca nu ea l!a silit pe Enea sa!si paraseasca tinuturile in cautarea unora mai bune, ca nu e vinovata de caderea (roiei. La auzul acestora, Iupiter le spune tuturor ca de acum inainte el nu se va mai implica in razboi, ca nu va mai lua nici o parte. In acest timp, troienii incercau sa se apere cum puteau, intarindu!si zidurile. *e cand acestea se intamplau, Enea se intorcea in ,esperia dupa ce a obtinut ajutorul etruscilor, oferit de (arc on. *rintre vitejii care il insoteau pe Enea se numarau0 'assicus, Abas, Astur, .cnus, 'incius, Auleste. *e la jumatatea drumului, Enea vede nimfele de apa, odinioara corabiile sale. Acestea ii povestesc ce s!a intamplat in lipsa lui si il sfatuiesc sa se inapoieze cat mai repede posibil.

Ajunsi la tarm, Enea si tovarasii sai se angreneaza intr!o lupta crancena cu dusmanii lor si se inregistreaza pierderi de ambele parti. *allas se lupta vitejeste pana in momentul in care il intalneste pe (urnus, care il ucide si ii pangareste trupul. Auzind de moartea lui *alllas, Enea se avanta cu mai mult putere in lupta si!si ucide nemilos inamicii. In acest timp, in .limp, Iupiter recunoaste in fata Iunonei ca &enera ii ajuta pe troieni, dar rugat de sotia sa sa!l salveze pe (urnus, acesta refuza. Acest lucru o face pe Iunona sa ia c ipul lui Enea si sa!l atraga pe (urnus pe o corabie, careia ii da drumul in larg cu scopul de!al trimite pe rutul acasa la tatal sau. (urnus nu intelege ce se intampla si de mai multe ori vrea sa se arunce in mare, dar nu este lasat de Iunona. In lipsa lui (urnus, 'ezentiu ii ia locul si la un moment dat ajunge fata in fata cu Enea. In lupta dintre cei doi intervine fiul lui 'ezentiu, Lausus, care primeste lovitura fatala in locul tatalui sau, care se retrage. Enea e impresionat de dragostea lui Lausus si permite tovarasilor sai sa ia trupul acestuia. &azandu!si copilul mort, 'ezentiu turbat de durere il cauta pe Enea si in sfarsit este ucis de acesta.

Cartea a unsprezecea "upa terminarea luptei, Enea duce la bun sfarsit promisiunea pe care o facuse zeilor si le spune luptatorilor sai ca cea mai mare parte a sarcinii lor s!a inc eiat si i!a indemnat sa!si ingroape fratii cazuti pe campul de lupta. Enea se ocupa si de pregatirea trupului lui *allas, pe care il imbraca cu un vestment de purpura brodat cu aur, inainte de aducerea lui in fata lui Evandru. )trange langa trupul tanarului bogatiile pe care le!au luat de la dusmanii lor. In acest timp, vin soli ai Laurentului care cer permisiunea de a aduna trupurile ostasilor lor. Enea le permite acest lucru, spunandu!le ca el nu a dorit acest razboi, ca ar fi trebuit sa traiasca cu totii in pace. )oli raman impresionati de vorbele troianului si accepta o pace de douasprezece zile. (rupul lui *allas este adus tatalui sau, care ii spune lui Enea ca nu il considera vinovat de moartea fiului sau si ii cere acestuia sa!l ucida pe (urnus, in semn de razbunare. Intre timp, la curtea regelui Latius revin soli trimisi dupa ajutor la regele "iomede. (rimisul lui Latius povesteste ca "iomede, confruntandu!se o data cu Enea, in razboiul (roiei, nu este dispus sa mai repete acest lucru si ii sfatuieste pe latini sa se fereasca din calea troienilor. La auzul acestor vesti, regele se arata interesat de o pace dreapta cu troienii, carora dorea sa le dea pamant pe care sa!si intemeieze o cetate sau daca vroiau sa plece de pe aceste meleaguri, era dispus sa le construiasca corabii. "rances, urandu!l pe (urnus, propune ca rutulul sa renunte la acest razboi si sa plece inapoi in tara sa. %urios, (urnus sugereaza ca "rances este mult mai bun la datul din gura decat la lupta si nu accepta infrangerea.

(urnus isi organizeaza trupele ramase, dorind sa intinda o capcana troienilor iar Camillei, fecioarei razboinice ii spune sa loveasca cavaleria etrusca. In aceasta vreme, fiica Latonei statea de vorba cu .pis cea iute, aceasta din urma amintind dragostea pe care "iana o purta Camillei. %ecioara era fiica lui 'etabus, care inconjurat de dusmani, o incredinteaza "ianei. Camila este crescuta de tatal sau cu arma in mana si se devota luptei si fecioriei. .pis primeste un arc si o sageata menita celui care ii va pangari trupul Camillei. Intre timp, Camilla insotita de tovarasele ei, Larina, (ulla si (arpeea, isi treceau sabiile printre troieni si etrusci. Camilla, vanandu!l pe C loreu, un preot al lui Cibele, este lovita in piept cu o sulita de catre Aruns. Acesta din urma va fi ucis de .pis cu sageata primita. Inainte de a muri, Camilla ii spune tovarasei sale cele mai apropiate, Acea, sa!l anunte pe (urnus de infrangerea lor. .stirile conduse de Enea si (urnus se intalnesc si daca soarele nu ar fi apus, ele s!ar fi infruntat c iar atunci.

Cartea a douasprezecea Cand (urnus vazu ca toti latinii se indreapta spre el pentru a!I cere socoteala se infatiseaza inaintea lui Latinus si il anunta ca a otarat sa se lupte cu Enea, invingatorul urmand sa se casatoreasca cu Lavinia si sa conduca peste acele meleaguri. Latinus ii raspunde ca in cetate mai sunt destule fete frumoase dintre care ar putea alege, il roaga sa se gandeasca la tatal sau si sa nu se avante in lupta. -egina il implora si ea sa se razgandeasca dar (urnus e neinduplecat in otararea sa si trimite un sol pentru a afla raspunsul troianului. Enea accepta provocarea lansata de rutul, gandindu!se ca in sfarsit acest razboi va lua sfarsit. A doua zi de dimineata, campul de lupta este pregatit pentru sosirea oponentilor. In acest timp, Iunona ii spune Iuturnei, sora lui (urnus ca ea nu mai poate face nimic pentru el dar ii da incuviintarea sa plece si sa incerce sa!si salveze fratele. Latinus, (urnus si Enea vin insotiti pe campul de batalie de ostirile lor. Intr!o rugaciune dedicata zeilor, Enea promite ca in cazul in care va pierde, trupele sale sa!i revina lui Evandru si Iulus sa paraseasca aceste pamanturi3 daca va iesi castigator insa, o va lua de sotie pe Lavinia si va trai in pace cu latini. &azandu!si fratele obosit, Iuturna ia infatisarea lui Camers, un luptator respectat si incepe sa!I instige pe rutuli la lupta. Iscand si un semn ceresc, Iuturna reuseste sa!I faca pe rutuli si pe troieni sa se lupte intre ei. Enea le spune tovarasilor sai ca asta este lupta lui, dar este lovit cu o sageata din multime. (urnus este inflacarat la vederea lui Enea ranit si incepe sa se lupte si el cu troienii. Intre timp, Enea este dus inapoi printre ai sai pentru a!I fi scos varful sagetii. Ingrijorata pentru fiul ei,

&enera se duce pe muntele Idei de unde culege o planta ce putea sa scoata varful sagetii din trup. Leacul &enerei este bun si Enea se intoarce pe campul de lupta invigorat si determinat sa puna o data si pentru totdeauna capat luptei. *entru a!l atrage pe (urnus la lupta, Enea ameninta ca va da foc cetatii. Crezand ca (urnus a fost ucis, Amata se spanzura, provocand o mare durere Laviniei si sotului sau. (urnus isi da seama ca in spatele viclesugului se afla sora sa si afland despre moartea Amatei se duce sa!l infrunte pe Enea. In vremea aceea, in .limp, Iupiter o informeaza pe sotia sa asupra deznodamantului luptei si ii interzice orice alta implicare. Iunona ii cere lui Iupiter, ca dupa unirea lui Enea cu Lavinia, latinii sa!si pastreze numele, limba si obiceiurile si zeul se invoieste si trimite pe una dintre %urii sa o aduca pe Iuturna. *e campul de lupta, cei doi oponenti isi dau tarcoale unul altuia, dar in momentul in care (urnus cade, acesta il roaga pe Enea sa!l crute, macar de dragul tatalui sau si pentru o clipa troianul se gandeste sa!l lase in viata. &ede apoi pe trupul rutulului cingatoarea lui *allas si amintindu!si de fagaduiala facuta lui Evandru, il ucide.