COMPORTAREA STRUCTURILOR METALICE MULTIETAJATE CU GRINZI COMPOZITE

Autori: Paul IOAN, Serban DIMA, Stefan BETEA Universitatea Tehnica de onstructii Bucuresti B!dul "acul Tei nr# $%&, sector %, 'O ( )%*+%, Bucuresti

REZUMAT Pre,enta in barele si ,onele disi-ative a doua .ateriale, dintre care unul este etero/en cu co.-ortare diferita la intindere si co.-resiune, iar celalalt o.o/en cu co.-ortare ase.anatoare la intindere si co.-resiune, conduce la o evaluare -rin calcul dificila a co.-ortarii acestor ,one la incovoieri ciclice# 0n ,onele disi-ative, -entru a -er.ite de,voltarea articulatiilor -lastice, cu rotiri .ari si ductilitate inalta, se vor -revedea /rin,i secundare transversale a.-lasate la ca-etele barelor disi-ative# Pe lun/i.ea barelor disi-ative, betonul nu va fi -rins cu conectori de /rin,ile .etalice, -entru a da -osibilitatea nu.ai ele.entelor .etalice 1barelor disi-ative2 sa de,volte articulatii -lastice# Pentru a evita .odificarea rotirii ca-etelor barei disi-ative datorita -re,entei -lacii din beton ar.at se vor crea rosturi s-eciale astfel incat ,ona de -laca de deasu-ra barelor disi-ative si restul -lacii sa nu fie le/ate# Pentru a .entine efectul de diafra/.a ori,ontala -entru intrea/a -laca de beton, au fost -reva,ute dornuri ori,ontale intre cele doua ,one diferite ale -lacii din beton ar.at 1.entionate anterior2# Dornurile sunt astfel di.ensionate, incat sa -er.ita rotirile in -lan vertical, dar sa nu -er.ita translatiile in -lanul -lacii# Au fost efectuate teste nu.erice cu bare disi-ative scurte si lun/i, fiind studiate doua situatii, cu si fara -laca din beton ar.at# Se .entionea,a ca in a.bele ca,uri bara disi-ativa -ractic nu a fost incarcata, incarcarile ce actionea,a -e -lanseu fiind trans.ise la ca-etele barelor disi-ative de /rin,ile secundare transversale# DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE S!a anali,at o structura 1fi/# $2 cu re/i. de inalti.e P34E care are destinatia de .a/a,in universal, cu tra.a de 5,+ . 6 7,+ . si incarcare utila -e -lanseu de * 8N9.%# ladirea are * deschideri de 5,+ . si ) travei de 7,+ .# 0nalti.ea de nivel este constanta -e toata inalti.ea constructiei, fiind de &,+ .# Solutia constructiva este de ti- dual, fiind alcatuita -e directie transversala din cadre contravantuite e6centric si cadre necontravantuite, iar -e directie lon/itudinala din cadre cu contravantuiri in : si cadre necontravantuite 1ve,i fi/# $ b, c2# Stal-ii au sectiune dublu T si.etrica ce varia,a -e inalti.e 1creandu!se astfel trei tronsoane2, avand ri/iditatea .a6i.a in -lanul cadrului transversal# ;rin,ile au sectiunea dublu T, fiind -rinse ri/id de stal-i# S!au ales doua sectiuni de /rin,i -e inalti.ea constructiei, -rofilele .ai .ari fiind -reva,ute la -ri.ele cinci nivele# Pe directia lon/itudinala au fost -reva,ute /rin,i secundare, a.-lasate la ca-etele barelor disi-ative in deschiderile contravantuite si la %,+ . intera6, in deschiderile fara contravantuiri 1ve,i fi/#$

a2# ontravantuirile au fost reali,ate din -rofile U la.inate la cald si au trei tre-te de variatie -e verticala# Structura a fost studiata in $7 variante di.ensionale si constructive, -re,entate in tab# $# MODUL DE TESTARE AL STRUCTURILOR Anali,a .odala si calculul static liniar au fost efectuate -e structura s-atiala o.o/ena, cu -ro/ra.ul de calcul SPAN 1elaborat de UT B2, -ro/ra. care are i.-le.entate -revederile din Nor.ativul 'o.anesc P$++! 4% -entru deter.inarea incarcarilor seis.ice static echivalente#
e

contra!" ntuiri !erticale grinzi principale longitudinale

A
4x2m

grinzi ecundare grinzi principale tran !er ale

C
4x2m 8

D
7 x 6m

a
4 4

D A

Fig. 1 ( Structura P 3 4E a2 vedere in -lan, b2 cadre transversale, c2 cadre lon/itudinale

Acest calcul a fost a-licat atat -entru structura cu bare disi-ative scurte 1BDS', BDSM2 cat si -entru structura cu bare disi-ative lun/i 1BD"', BD"M2# Ele.entele disi-ative -recu. si /rin,ile cadrelor necontravantuite au fost di.ensionate in do.eniul elastic cu eforturile .a6i.e re,ultate din calculul static liniar, folosind /ru-arile de incarcari funda.entala si s-eciala# Pentru di.ensionarea ele.entelor structurale care trebuie sa ra.ana in do.eniul elastic in ti.-ul actiunii seis.ice 1stal-i, /rin,i adiacente barelor disi-ative, contravantuiri2, s!a a-licat i-ote,a de incarcare cu seis.ul .a<orat 1rel# $2 : cu 0 = 2&0 %i + Ci + nid$i + 0# , 1$2

10 x 4m

Anali,a static neliniara si dina.ic neliniara s!a facut cu -ro/ra.ul D'AIN %D3 care este un -ro/ra. de calcul -lan, care -er.ite incursiuni in do.eniul elasto!-lastic# Pro/ra.ul contine un ele.ent finit 1ele.entul 42, care -er.ite for.area articulatiilor -lastice din .o.ent incovoietor si forta taietoare# Acest ti- de ele.ent finit nu este continut de .a<oritatea -ro/ra.elor de calcul utili,ate la calculul structurilor# Pro/ra.ul D'AIN %D3 , fiind un -ro/ra. de calcul -lan, -entru si.ularea co.-ortarii s-atiale a structurii, s!a utili,at siste.ul trenului de cadre in care s!au i.-us de-lasari e/ale ale cadrelor, la nivelul -lanseelor# COMENTARII PRIVIND RIGIDITATEA LATERAL~ A STRUCTURII =ariantele studiate, asa cu. re,ulta din tab# $, sunt: 1A2 Structura duala, for.ata din cadre necontravantuite 1 N2 3 cadre contravantuite e6centric 1 E2, cu bara disi-ativa scurta 1BDS', BDSM2# 1B2 Structura duala for.ata din cadre necontravantuite 1 N2 3 cadre contravantuite e6centric 1 E2, cu bara disi-ativa lun/a 1BD"', BD"M2# 0n a.bele variante 1A si B2 a fost anali,ata structura o.o/ena, cu bare disi-ative cu sectiunea .ai .ica 1BDS', BD"'2 si res-ectiv e/ala 1BDSM, BD"M2 cu a /rin,ilor din deschiderile necontravantuite# Ta bel $ VARIANTELE STUDIATE PENTRU STRUCTURA P+9E Bara di i!a"i#a Gri&da Gri&*i+( P(ri,ada Nr. $B.D.% adia'(&"a 'adr(+,r !r,!ri( )ar(i di i!a"i#( &(',&"rad( $G.A.B.D.% #a&".i"( #i)ra"i( $G.C.N.% T1 'r". C+a i/i- Ma"(- S('"iMa"(- S('"iMa"(- S('"i$ % 'ar( ria+ .&( ria+ .&( ria+ .&(
BDS' $ BDS' % Metal >EA &?+ >EA &++ Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal >EA 7++ >EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA ?++ >EA &?+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA ?++ >EA &?+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA 7++ Metal Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal >EA 7++ >EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA ?++ >EA &?+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA ?++ >EA &?+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+ >EA 7++ $,$) $,++

Scurta

Metal

e<1 &6

(p BDS' 'p *
BDS' & BDS' ? BDSM 7 Metal 3 Beton >EA &?+ >EA &++ hb @ $?+

$,$+ $,++ $,$+ $,$7

Scurta
Metal Metal 3 Beton

(p BDSM e<1 &6 'p )

BDSM 5 BD"'

>EA 7++ >EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+

+,44 +,44 $,*?

4 BD"' $+ e > 3,0 M p BD"' T $$

p

"un/a

Metal

>EA ?++ >EA &?+

BD"' $% BD"' $* BD"M $&

Metal 3 Beton

>EA ?++ >EA &?+ hb @ $%+

Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal Metal 3 Beton Metal 3 Beton

"un/a
Metal Metal 3 Beton >EA 7++ >EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $?+

e > 3,0

Mp Tp

BD"M $? BD"M $7

>EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $%+ >EA ?++ >EA &?+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $%+ >EB ?++ >EB &?+ hb @ $%+ >EB 7++ >EB ??+ >EB 7++ >EB ??+ hb @ $%+ >EB 7++ >EB ??+ hb @ $%+

Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal 3 Beton Metal Metal 3 Beton Metal 3 Beton

>EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $%+ >EA ?++ >EA &?+ hb @ $?+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $%+ >EA ?++ >EA &?+ hb @ $%+ >EA 7++ >EA ??+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $%+ >EA 7++ >EA ??+ hb @ $%+

$,$*

$,%7 $,+4 $,%$ $,*%

$,$+

$,+)

Tabel 1continuare2

Notatii folosite in tabel : BDS' ( bara disi-ativa scurta cu sectiune .ai .ica decat a/rin,ilor deschiderilor adiacente BDSM ( bara disi-ativa scurta cu sectiune e/ala cu cea a /rin,ilor din deschiderile adiacente BD"' ( bara disi-ativa lun/a cu sectiune .ai .ica decat a/rin,ilor deschiderilor adiacente BD"M ( bara disi-ativa lun/a cu sectiune e/ala cu cea a /rin,ilor din deschiderile adiacente Metal ( sectiune o.o/ena Metal 3 Beton ( sectiune co.-o,ita Pentru anali,a structurilor cu -laca din beton ar.at, au fost studiate ur.atoarele solutii constructive 1tab# $2: ! BD o.o/ena 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita, cu -astrarea di.ensiunilor /rin,ilor .etalice 1BDS' %, BDSM ), BD"' $+, BD"M $?2# ! BD o.o/ena 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita cu .icsorarea di.ensiunilor /rin,ilor .etalice astfel incat (m + b = (m ! /rin,i co.-o,ite echivalente 1BDS' *, BD"' $$2# ! BD co.-o,ita 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita cu -astrarea di.ensiunilor /rin,ilor .etalice 1BDS' &, BDSM 5, BD"' $%, BD"M $72#

! BD co.-o,ita 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita echivalenta cu .icsorarea di.ensiunilor /rin,ilor .etalice cu (m + b = (m 1BDS' ?, BD"' $*2# COMENTARII PRIVIND CALCULUL STATIC NELINIAR Pentru toate structurile anali,ate, cu /rin,i o.o/ene sau co.-o,ite, factorul de a.-lificare a fortei ori,ontale conventionale 1rel# $2 din actiunea seis.ica 1+2, are valoarea .a6i.a *,+ cu /radientul de crestere de +,+%# S!a ales ca li.ita su-erioara +@ *,+, -entru a -utea verifica daca -e ele.entele structurale care trebuie sa ra.ana in do.eniul elastic, -e intrea/a durata de actiune a seis.ului, nu se for.ea,a articulatii -lastice -ana la 0 @%,?, iar -entru un eventual seis., .ai -uternic decat cele cunoscute, sa nu se for.e,e .ecanis.e de eta<, for.e critice sau cola-s al structurii, -entru o crestere cu %+ A a factorului de incarcare# Din anali,a re,ultatelor calculului static neliniar, se constata ca 1fi/# % )2 : ! articulatiile -lastice a-ar -ana la factorul 0 @%,? , nu.ai in ele.entele ;'INCI OMO;ENE >EA7++,>EA??+BBA'A DISIPATI=A S U'TA >EA&?+,>EA&++ Ti.e : *#+++ disi-ative, in ca,ul structurilor o.o/eneB ! rotirea .a6i.a a barelor disi-ative, scurte sau lun/i, -entru factorul de a.-lificare 0 @%,?, se .anifesta la nivelele % ? si este in .edie cu ?+A .ai

.ica decat rotirea -lastica ad.isibila#

T$ @ $#$) s - @ +#$$ rad

GRINZI OM OGENE HEA600, HEA550; BARA DISIPATIVA LUNGA HEA500, HEA450 Time : 3.000

Fig. 0 ( BDS' ( solutie o.o/ena

T$ @ $#*? s

- @ +#+* rad
GRINZI OM POZITE HEA500,HEA450!"5#m;BARA DISIPATIVA S URTA HEA450,HEA400 Time : 3.000

Fig. 1 ( BD"' ! solutie o.o/ena

T$ @ $#$+ s - @ +#+) rad

GRINZI OM POZITE HEA500,HEA450$"%#m&;BARA DISIPATIVA LUNGA HEA500,HEA450 Time : %.'(0

Fig. 2 ( BDS' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD o.o/ena

T$ @ $#%7 s - @ +#+% rad GRINZI OM POZITE HEA500,HEA450;BARA DISIPATIVA S URTA HEA450,HEA400!"5#m

Time : %.''0

Fig. 3 ( BD"' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD o.o/ena

T$ @ $#$+ s - @ +#$+ rad

GRINZI OM POZITE HEA500,HEA450;BARA DISIPATIVA LUNGA HEA500,HEA450$"%#m& Time : 3.000

Fig. 4 ( BDS' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD co.-o,ita

T$ @

$#%$ s - @ +#+% rad

Fig. 5 ! BD"' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD co.-o,ita

CALCUL DINAMIC NELINIAR CONSIDERAND STRUCTURA OMOGEN~ Se considera o co.-ortare cores-un,atoare, daca articulatiile -lastice a-ar in -rinci-al in ele.entele si ,onele disi-ative, s-ecial a.-lasate in structura# Se va ur.ari ca valorile de-lasarilor relative de nivel si a rotirilor barelor, sa se incadre,e in li.itele acce-tate de nor.e# 0n ca,ul in care a-ar abateri de la aceste cerinte, se va .ari ri/iditatea de ansa.blu a structurii -rin .arirea sectiunii stal-ilor si eventual a /rin,ilor, cu conditia ca du-a refacerea calculului dina.ic sa nu se for.e,e articulatii -lastice in stal-i# Perioada -ro-rie de vibratie a trenului de cadre, va fi a-ro-riata de cea a structurii s-atiale, -utand sa difere cu .a6i. $+ $%A# CALCULUL DINAMIC COMPOZITE NELINIAR PE STRUCTURA CU GRINZI

0nlocuirea /rin,ilor o.o/ene cu /rin,i co.-o,ite se face astfel incat .o.entul ca-abil -lastic ne/ativ al /rin,ii co.-o,ite 1 M m +b 2 sa fie e/al cu .o.entul ca-abil -lastic al /rin,ii .etalice 1 M m 2 o.o/ene# Echivalarea sectiunii -lacii din beton cu o -laca .etalica se face reducand lati.ea activa bef a -lacii de beton la o lati.e .etalica echivalenta b ech, /rosi.ea ra.anand neschi.bata 1fi/# 52:

b e* )b

bec) )b

)m

)m
bec) = be* #b #m

Eb E.

! este .odulul de elasticitate secant al betonului ! este .odulul de elasticitate al otelului

Fig. 6 ! Echivalarea sectiunii /rin,ii co.-o,ite cu o sectiune de /rinda o.o/ena

Barele disi-ative se considera cu sectiune o.o/ena si fara incarcari -e lun/i.ea acestora, .otiv -entru care, -rin solutii constructive, se va se-ara -laca de beton ar.at de /rinda .etalica# Pe res-ectivele ,one nu se -revad conectori si se intercalea,a .ateriale 1folii2 care sa -er.ita lunecarea dintre ,ona disi-ativa .etalica si -laca din beton# Se -revad /rin,i secundare la ca-etele barelor si ,onelor disi-ative care asi/ura stabilitatea /enerala a acestor ,one si in acelasi ti.- conduc incarcarile la ca-etele ,onelor -otential -lastice# Pentru o constructie, se folosesc .ini. * accelelo/ra.e, dintre care una sintetica# Prin calculul dina.ic neliniar se ur.areste co.-ortarea de ansa.blu a structurii, distributia articulatiei -lastice in structura si totodata se anali,ea,a daca de-lasarile si rotirile de ba,a se incadrea,a in li.itele acce-tabile# Se -ot acce-ta rotiri ale barelor .ai .ari decat cele -rescrise in standarde nu.ai daca, -rin incercari e6-eri.entale, se -oate de.onstra ca bara sau ,ona disi-ativa -oate sa de,volte o ase.enea rotire, fara a se -roduce -ierderi de stabilitati locale# 0n .od u,ual, intr!un calcul dina.ic neliniar, o rotire de +,$ rad# la o bara disi-ativa scurta -oate fi acce-tata# Princi-iul stabilit -entru calculul static neliniar se res-ecta cu aceeasi ri/oare si in ca,ul calculului dina.ic neliniar in sensul ca nu se acce-ta for.area de articulatii -lastice -e stal-i, in /rin,ile adiacente barelor disi-ative si in dia/onalele cadrelor contravantuite e6centric la noduri# Prin calculul dina.ic neliniar se ur.areste totodata co.-ortarea de ansa.blu a constructiei, in sensul confor.arii acesteia astfel incat .ini. %?A din forta taietoare de ba,a sa fie -reluata de cadrele necontravantuite# COMENTARII PRIVIND CALCULUL DINAMIC NELINIAR 0n fi/# 4 $& sunt -re,entate selectiv unele valori caracteristice obtinute -rin a-licarea calcului dina.ic neliniar# Accelero/ra.ele folosite sunt =rancea $4)), heia $457, artificiala 1s-ectru =rancea2, El entro $4&+, Northrid/e $44&, Me6ico itD $44?# 0n ca,ul utili,arii accelelo/ra.ei =rancea $4)) 1fi/# 42 se constata ur.atoarele:

! de-lasarea 1la -artea su-erioara a structurii2, -entru toate variantele de structuri anali,ate, nu de-aseste valoarea .a6i.a ad.isibila de ** c. 1-entru BDS, .a6@ %? c., -entru BD", .a6 @ *$ c.2# ! rotirea barelor disi-ative, in ca,ul structurilor cu BDS, de-aseste cu -ana la ))A rotirea -lastica ad.isibila, iar in ca,ul structurilor cu BD" cu -ana la 7+A# 0n ca,ul utili,arii de accelero/ra.e diferite -entru structura o.o/ena cu BD"' se constata ur.atoarele : ! accelero/ra.a =rancea $4)) conduce la cele .ai .ari de-lasari laterale 1.a6@ *$ c. E ad. @ ** c.2, rotiri ale barelor disi-ative 1- @ +,+*% rad F ad. @+,+% rad2 si forte taietoare la ba,a structurii# 0n ceea ce -riveste ordonata .a6i.a a ener/iei disi-ate, valoarea .a6i.a a acesteia este -rodusa de accelero/ra.a artificiala 1s-ectru =rancea $4)) ( fi/# $&2# ! accelero/ra.ele El entro $4&+ 1fi/# $$2 si Me6ico itD $44? 1fi/# $%2 -roduc de-lasari laterale si rotiri ale barelor disi-ative .ici @ $* c. si -@ +,++4 rad# Gortele taietoare la ba,a structurii si ordonata .a6i.a a ener/iei disi-ate sunt de )+A si res-ectiv *?A din valorile celor -roduse de accelero/ra.a =rancea $4))# ! accelero/ra.a Northrid/e $44& 1fi/# $+2 conduce la valori ceva .ai .ari -entru de-lasarea laterala si rotirea barelor disi-ative @ $) c., res-ectiv @ +,+$& rad# Gorta taietoare la ba,a structurii este de 4+A din cea -rodusa de accelero/ra.a =rancea $4)), insa ordonata .a6i.a a ener/iei disi-ate este .ica, nu.ai de &+A din cea cores-un,atoare accelero/ra.ei =rancea $4))# Se sublinia,a ca, cu toate ca accelero/ra.a =rancea $4)) are a @ +,% /, aceasta induce in structura tensiuni si defor.atii .ult .ai .ari decat in ca,ul accelero/ra.ei Northrid/e care are acceleratia de &,& ori .ai .are, a @ +,55 /# 0n ur.a a-licarii accelero/ra.elor, structura ra.ane defor.ata, cu tensiuni re.anente, in ,onele cu incursiuni in do.eniul elasto!-lastic# Prin a-licarea unei noi accelero/ra.e, du-a trecerea unui ti.- esti.at la *+ sec# de vibratii libere, -e structura ra.asa defor.ata datorita -ri.ei acceloro/ra.e, structura oscilea,a fortat in <urul -o,itiei defor.ate# 1fi/# $*2

: 'otirea celei .ai solicitate bare disi-ative su-erioara a structurii Fig. 9 ( Solutie o.o/ena#

: de-lasare laterala la -artea

alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a =rancea $4)) 1a @ +#% /2

Fig. 17 ( Solutie o.o/ena#

alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a Northrid/e $44& 1a @ +#55 /2

Fig. 11 ! Solutie o.o/ena#

alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a El entro $4&+ 1a @ +#*? /2

Fig. 10 ! Solutie o.o/ena#

alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a Me6ico itD $44? 1a @ +#$+ /2

Fig. 11 ! Solutie o.o/ena# alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a =rancea 1a @ +#% /2 3 heia 1a @ +#+5 /2

Fig. 12 ! Solutie o.o/ena#

alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a artificiala 1s-ectru =rancea $4)) a@+#%/2

0n ca,ul in care, de-lasarile de nivel se incadrea,a in li.itele acce-tate de nor.e, rotirile -ot fi anali,ate functie de ca-acitatea .a6i.a de rotire a barei in do.eniul elasto!-lastic, ca-acitate stabilita e6-eri.ental# Prin ca-acitate de rotire elasto!-lastica se intele/e rotirea .a6i.a care -oate fi de,voltata de o bara, fara sa a-ara -ierderi de stabilitati locale# 0n calculul static neliniar, -entru structuri cu /rin,i co.-o,ite cu bare disi-ative co.-o,ite sau o.o/ene, au a-arut articulatii -lastice in ele.entele di.ensionate sa lucre,e in do.eniul elastic, -e toata -erioada de actiune a seis.ului, la valori ale coeficientului 0 = 2&5 3&0 # In calculul dina.ic neliniar, acest feno.en nu s!a .anifestat, ceea ce conduce la ideea ca in .ulte ca,uri, calculul static neliniar este .ai sever decat cel dina.ic neliniar# CONCLUZII alculul structurilor .ultieta<ate se -oate reali,a, intr!o -ri.a fa,a, considerand /rin,ile o.o/ene ! -arcur/and toate eta-ele de calcul ! iar a-oi /rin,ile o.o/ene vor fi inlocuite cu /rin,i co.-o,ite echivalente (m + b (m # Aceasta .etodolo/ie de calcul conduce la o si.-lificare .a<ora a efortului de -roiectare si totodata la o confor.are rationala a ele.entelor structurale# Barele disi-ative lun/i, scurte sau inter.ediare, nu trebuie incarcate direct, -entru a -er.ite de,voltarea articulatiilor -lastice din actiunea incarcarilor seis.ice si -entru a evita su-ra-unerea necontrolabila de tensiuni, -roduse de incarcarile /ravitationale# Su-ra-unerea de eforturi din diverse incarcari, -oate conduce la i.-iedicarea de,voltarii rotirilor in

do.eniul elasto!-lastic# 0ncarcarile se -ot a-lica -e /rin,i secundare, care deli.itea,a intentionat bara disi-ativa si care asi/ura totodata stabilitatea /enerala# Prin siste.ul constructiv ales, barele disi-ative vor lucra in structura nu.ai ca ele.ente o.o/ene# Placa din beton ar.at va fi detasata 1ve,i fi/ura $?2 de tal-a su-erioara a barei disi-ative sau a ,onei disi-ative# Detasarea se -oate reali,a -rin crearea unui s-atiu intre tal-a su-erioara si -laca din beton ar.at# Pe aceasta ,ona nu vor fi -reva,uti conectori# Placa de beton ar.at va re,e.a -e /rin,ile secundare, care deli.itea,a bara sau ,ona disi-ativa# 0n lun/ul /rin,ilor secundare se vor reali,a rosturi -atrunse, -reva,ute cu conectori ori,ontali -entru a nu fi afectat efectul de saiba# onectorii vor -er.ite in schi.b, rotirea in -lan vertical# Barele disi-ative -ot avea caracteristici /eo.etrice ale sectiunii .ai .ici decat ale /rin,ii din deschiderile adiacente, -rin -racticarea unor variatii ale lati.ii tal-ilor, -ana la .a6i. *+ &? A din lati.ea acestora sau utili,area unor -rofile .ai .ici# Prin acest siste. se diri<ea,a for.area articulatiilor -lastice in ,onele disi-ative si nu in i.binari# 0n ur.a unui seis., structurile care au avut incursiuni in do.eniul elasto!-lastic ra.an cu tensiuni si defor.atii re.anente# 0n ca,ul a-aritiei unui nou seis. 1re-lici sau seis.e -e structuri neconsolidate2 seis.ul /aseste -e structura res-ectiva o alta /eo.etrie 1una defor.ata2 si ,one ale ele.entelor disi-ative sau ele.ente disi-ative in sine cu tensiuni re.anente care constituie -uternici concentratori de eforturi# 0n fi/# $* se -oate vedea starea de defor.atii re.anente 1rotiri si de-lasari2 si a-oi defor.atiile re,ultate din a-licarea unei noi accelero/ra.e# Aceste defor.atii se de,volta in <urul -o,itiei defor.ate# el de al doilea seis. trebuie considerat fara coeficient de a.orti,are, deoarece ele.entele nestructurale au fost -artial sau total distruse, iar structura -re,inta i.-ortanti concentratori de eforturi care nu -ot fi cuantificati#
1+2/32 -#C4/DA+#

+,-' . / %0ACA D# B#',/

BA+5 D2-2%A'2$5 D2A1,/A0#

Fig. 13 ! Solutii -entru a -er.ite defor.area libera a barelor disi-ative in ca,ul e6istentei -lacilor din beton ar.at

alculul unei structuri .ultieta<ate in solutie o.o/ena, fara luarea in considerare a influentei -lacii din beton ar.at 1-rin sectiuni echivalente2 asu-ra /rin,ilor .etalice -oate conduce la cola-s -re.atur sau la a-aritia for.elor critice, in ti.-ul actiunilor seis.ice# Daca o structura este corect -roiectata, -rin folosirea in calcul a sectiunilor o.o/ene .etalice, a-oi in locul sectiunilor .etalice se folosesc

 sectiuni co.-o,ite echivalente cu (m + b = (m , .ecanis.ul de cedare nu se va .odifica, insa cola-sul se va -roduce la valori .ai .ari ale incarcarii seis.ice#

BIBLIOGRAFIE Astaneh AS"# A#1$44?2# Seis.ic Desi/n of co.-osite structures in the United States Behaviour of steel Structures in Seismic Areas STESSA94 EHGN#SPON -# &&5 Aribert I#M# 1$44)2# Modelisation -ar ele.ents finis ado-tJe au6 -outres et asse.bla/es de bKti.ents .i6tes acier!beton# Proc. of the 8th Intern. Conf. Steel Struct. Ti.isoara 1'o.ania2 AIS !4) 1$44)2# Seismic Provision for Structural Steel Buildings. Bursi O#S#, ;ra.ola ;#, Candonini '#, 1$44)2# Luasi!static cDclic and -seudo! dDna.ic co.-osite substructures Mith softenin/ behaviour in S SS9! Na/oDa 1Ia-an2# Nor.ativ -entru -roiectarea antiseis.ica a constructiilor de locuinte, social! culturale, a/ro,ootehnice si industriale 1P$++!$44%2# "inisterul #ucrarilor Pu$lice si Amena%arii Teritoriului. Bucharest# 1'o.ania2# Dalban #, Ioan P#, Di.a S#, Betea St# N S-anu St# 1$44?2# Pro-osals for I.-rovin/ the 'o.anian Seis.ic ode# Provisions concernin/ .ultD!storeD steel fra.es# IABSE Int. Conf. of Steel Struct. &inal 'e(ort # Buda-est# Eurocode & ( EN= $44& 1$44%2# Desi/n of co.-osite Steel and oncrete Structures# Part $#$ ;eneral rules for Buildin/s# Euro(ean Committee for Standardisation 1$44%2 Eurocode 5 ( EN= $445 1$44&2# Desi/n -rovisions for EarthOua8e resistance of structures# Euro(ean committee for Standardisation 1$44&2# Nethercot D#A#, 1$44)2# Behaviour and desi/n of co.-osite connections# IABSE ) Intern Conf. on Com(osite Construction# Innsbruc8 1Austria2#