Universitatea tehnica Gheorghe Asachi Facultatea de inginerie electrica,energetica si informatica aplicata

Automatele programabile din familia SIMATIC

Student: Huhurez Simona Corina Specializarea: SIMM

1

Cuprins
1.Sistemul de automatizare simatic..3 2.Consideratii privind alegerea solutiei de automatizare4 2.1Alegerea hardwar-ului..4 2.2 Alegerea programului de programare... 2.! Crearea unui proiect 2.4 Scrierea, analiza si salvarea unui program..5 !. Platforma hard are a unei automatiz!ri S"#$%"C. ....& !.1 Componentele unei statii de automatizare S"#$%"C,,,,,& !.2 'nit!ti centrale S"#$%"C,,,,,,.( 4. )im*a+ul de programare S%,P(.......4.1 Concepte de "az#.$rogramarea In %A&' ()& *i S+%. . , 4.2 Programarea folosind )$. /diagramele )adder0 ..11 4.! $rogramarea folosind FBD( function block diagram)....13 4.4 Programarea in ST ..14

1. Sistemul de automatizare SIMATIC

Si*temul de automatizare SIMA+IC e*te reprezentat de componente coordonate cu metode unitare de con-igurarea' Inregi*trarea ii tran*miterea datelor. Automatele programa"ile din -amilia SIMA+IC .S/0 reprezint1 "aza *i*temului de automatizare. Cele ! tipuri a-late pe piat1 *unt: S/-222 un automat de mici dimen*iuni -olo*it In automatiz1ri ale unor proce*e mai *imple .o"iecte ca*nice de e3emplu0' S/-!22 e*te automatiz1ri medii' iar S/-422 reprezint1 *oluiia un automat pentru pentru automatiz1ri utilizator In timp ce

comple3e. 4n a*t-el de automat e*te -ormat din unitatea central1 ii modulele de I56. 4nitatea central1 are Inc1rcat programul modulele de I56 a*igur1 comunicarea cu proce*ul care e*te controlat.

Celelalte componente din *olutia SIMA+IC pentru automatiz1ri' cum ar -i .C/' &$' C/' HMI' 78+0' completeaz1 automatul programa"il reprezent9nd o con*ol1 *pecializat1 de programare' module de I56 di*tri"uite - pentru o comand1 la di*tant1- modul pentru conectare In retea etc.

%im"a:ul ace*tui concept de automatizare total1 e*te S+8$/ care e*te utilizat pentru con-igurarea componentelor SIMA+IC' pentru a le atri"ui parametri *i nu In ultimul r9nd pentru a le programa. central1 pentru control e*te reprezentat1 4nealta *o-tware care de SIMA+IC Manager

p1*treaz1 toate datele unui proiect de automatizare Intr-un director cu o *tructur1 ierarhic1 *i permite reutilizarea *o-tului de utilizator prin li"r1rii. $rincipalele acti;it1ti realizate de S+8$/ *unt: - con-igurarea hardware-ului < ceea ce reprezint1 aran:area modulelor' atri"uirea de adre*e ' precum *i *etarea propriet1iilor ace*tora= - con-igurarea parametrilor de comunicare precum *i a propriet1iilor ace*teia= - *crierea de programe utilizator pentru automatul programa"il Intr-unul d intre cele ! moduri -olo*ite: %adder %ogic .%A&0' (unction )loc> &iagram .()&0 *au Statement %i*t .S+%0' precum *i te*tarea online a ace*tora pe automat. Soluita SIMA+IC pune la di*poziiie ii pachete *o-tware optionale care pot e3tinde -unciionarea uneltelor *tandard din S+8$/.

2. Consideratii privind alegerea solutiei de automatizare

2.1 $legerea hard are2ului

83i*t1

mai multe

criterii pentru

alegerea tipului de automat

programa"il. $entru aplicatii de ni;el redu* criteriul cel mai important e*te reprezentat de num1rul de intr1ri *i ie*iri precum *i de dimen*iunea programului utilizator. In cazul proce*elor mai comple3e tre"uie a;ut In ;edere dac1 r1*pun*ul In timp e*te *u-icient de rapid' dac1 memoria e*te *u-icient1 pentru ;olumul de date care urmeaz1 *1 -ie Inmagazinat. 6 ma*in1 unealt1 ;a -i pro"a"il comandat1 prin intermediul unui *ingur automat programa"il. In ace*t caz num1rul de intr1ri5ie*iri' dimen*iunea memoriei' r1*pun*ul In timp ;or -i e*entiale pentru alegerea Inte una din

;ariantele S/-222' S/-!22 *au S/-422. In cazul proce*elor r1*p9ndite In mai multe locatii e*te mai util -olo*irea unor module de I56 di*tri"uite dec9t a unor module di*pu*e pe automat. Acea*ta nu numai c1 reduce lungimea unor ca"luri de conectare cu proce*ul' ci poate *i indica ;iteza automatului. Soluita unei automatiz1ri di*tri"uite are de r1*pun* a *i alte a;anta:e:

programele utilizator pentru di-eritele p1rii ale proce*ului *unt mai *curte ii pot -i .In general0 rulate independent de re*tul proce*ului. +otodat1 *chim"ul nece*ar de date Intre automat *i proce* e*te In mod e*ential mai -acil dac1 e*te utilizat modul de comunicare In retea .SIMA+IC 78+0.

2.2 $legerea lim*a+ului de programare

Alegerea lim"a:ului de programare depinde de utilizator precum *i de comple3itatea ta*>ului care tre"uie realizat. In cazul prelucr1rii *emnalelor "inare *unt mai u*or de -olo*it %A& *i ()&' In timp ce In cazul ta*>urilor care cer m9nuirea ;aria"ilelor comple3e *i adre*area indirect1 poate -i utilizat S+%. $er*onal recomand utilizarea S+% datorit1 -aptului c1 e*te -amiliar celor care programeaz1 la un ni;el mai Inalt' precum *i proce*1rii unui ;olum mare de date.

2.! Crearea unui proiect

+oate

datele

care o-er1

*olutia

de automatizare

*unt colectate

Impreun1 Intr-un proiect. Ace*ta ;a -i creat utiliz9nd S+8$/. &atele *unt *tructurate ierarhic. 4rm1torul ni;el dup1 proiect e*te reprezentat de ?*tatii@ care coniin una *au mai multe unit1ii centrale cu un program utilizator. $ot -i utilizate comenzi de meniu care in*ereaz1 o"iecte noi' pot -i de*chi*e ace*te o"iecte pentru a -i con-igurate.

"

2.4 Scrierea, analiza si salvarea unui program

$rogramul utilizator contine toate

in*truciiunile -olo*ite de c1tre pentru controlul ma*inii *au

programator pentru proce*area *emnalelor

proce*ului pentru a realiza ta*>ul cerut. Imp1rtirea programului In "locuri de in*truciiuni poate -i orientat1 pe proce*' caz In care -iecare -unctie ."loc de -unciii0 core*punde unei p1rti a proce*ului *au ma*inii' re*pecti; orientat1 -unciional' caz In care -unctiile core*pund comunic1rii' modurilor de operare etc. $rogramele *unt editate *i te*tate. +e*tarea ace*tora *e poate -ace dup1 Inc1rcarea lor pe automatul programa"il *au pe *o-tul de te*tare $%CSIM. &up1 te*tarea *o-tului ace*ta e*te generat1 Inc1rcat Intr-o memorie 8$A6M ii e*te documentatia proiectului utiliz9nd &6C$A6.

$roiectul poate -i *al;at *u" -orma unui -i*ier comprimat.

!. Platforma hardware a unei automatizri SIMATIC. Scurt

prezentare
!.1 Componentele unei statii de automatizare S"#$%"C

Con*ider1m

o ?*tatie@

de

automatizare

SIMA+IC un automat

programa"il din acea*t1 -amilie Impreun1 cu modulele de I56. Componentele unei a*t-el de *tatii *unt: *ina de montare < a*igur1 conectarea modulelor indi;iduale. Automatele S/-!22 utilizeaz1 o *in1 *impl1' lungimea *a -iind determinat1 de num1rul modulelor. S/-422 -olo*e*c o *in1 de aluminiu de lungime -i31 pre;1zut1 cu conectori pentru magi*tral1. *ur*a de alimentare < a*igur1 alimentarea Intregii *tatii de automatizare

unitatea central1 <

Inmagazineaz1 *i e3ecut1 programul utilizator'

atri"uie parametri modulelor' realizeaz1 comunicatia Intre di*poziti;ul de programare' module' *tatii adiiionale prin intermediul magi*tralei module de inter-ai1 < conecteaz1 *inele de montare Intre ele module de I56 < -ace adaptarea *emnalele din proce* *au c1tre proce* module -unctionale < realizeaz1 di;er*e -unctii care nu pot -i ?acoperite@ de catre unitatea central1 .control0 proce*or pentru comunicare < conectarea In *u"retele. -olo*it In momentul In care *e dore*te

Sunt -olo*ite dou1 tipuri de magi*trale: una pentru tran*miterea *pre5 din*pre modulele de I56' re*pecti; una pentru comunicarea rapid1 cu un ;olum mai mare de date Intre unitatea central1 *i celelalte module. Modulele de I56 pot -i locale *au di*tri"uite. Cele di*tri"uite pot -i de tip ma*ter *au *la;e dac1 *unt pla*ate unde;a In c9mpul proce*ului. Si modulele di*tri"uite *unt ;1zute ca *i cele locale a;9nd alocate adre*e *i nee3i*t9nd practic di-erente Intre cele 2 tipuri din punct de ;edere al unit1iii centrale. !.2 'nit!ti centrale S"#$%"C

%a ora actual1 *e -olo*e*c ! -amilii de unit1ii centrale pentru automatiz1ri SIMA+IC: 1. S/-222: lim"a: de programare S+8$/ Micro -olo*it pentru automatiz1ri mici' mai multe module de e3tindere' po*i"ilit1ti de conectare In retea. 7um1rul de module de I56 poate -i ridicat a*t-el Inc9t *1 *ati*-ac1 cerintele legate de proce*. 6 inter-at1 de tipul punct cu punct permite conectarea mai multor unit1ii centrale Impreun1 .p9n1 la !10' precum *i conectarea cu alte automate din -amilia SIMA+IC. 2. S/-!22:

automatiz1ri medii' acelea*i caracteri*tici ca po*i"ilitate de in*talare a *ur*ei pe *ina numerotate: 1 pentru

la S/-222

*i In plu* *unt

central1. Sloturile

*ur*1 .chiar dac1 lip*e*te0' 2 pentru unitate

central1' ! < modul de inter-at1' 4-11 < module de I56.

8*te pre;1zut cu module pentru lucru In mediu cu conditii o*tile .temperaturi -oarte ridicate *au *c1zute' un ni;el ridicat de ;i"ratii' o rezi*tent1 la *ocuri0. !. S/-422: automatiz1ri comple3e= Im"un1t1ie*te per-ormantele *tatiilor din -amilia !22 a;9nd o mai mare capacitate de proce*are a in-ormatiei po*i"ilitatea de conectare a dou1 unit1ti centrale la aceea*i *ur*1' capacitate de multiproce*are. Componentele din *tandardul SIMA+IC S/-!225422 permit un *i*tem redundant de automatizare In cazul proce*elor lente' a*t-el c1 o *tatie poate prelua controlul proce*ului In cazul In care o alt1 *taiie .ma*ter de e3emplu0 cade. In timpul ace*tei perioade toate *emnalele din proce* *unt ?Inghetate@. 4n *i*tem complet C/ pre*upune pe l9ng1 unitatea central1 *i modulele de I56 *i un panou operator prin intermediul c1ruia operatorul poate interacitona cu *i*temul de automatizare.

4. Lim a!ul de programare ST"P#

$rincipala cerint1 pentru lim"a:ul de programare

a unui automat

programa"il e*te aceea de a -i u*or de Iniele* *i utilizat In aplicatii de conducere a proce*elor. Ace*t lucru implic1 ne;oia unui lim"a: Inalt pentru a -urniza comenzi -oarte apropiate de -unctiile cerute de c1tre un inginer automati*t' dar -1r1 a -i comple3 *i a nece*ita un timp de In;1tare mare.

83i*t1

mai multe

lim"a:e

*i metode

de programare

care pot -i

utilizate In cazul program1rii automatelor din -amilia SIMA+IC dup1 cum *ati*-ac una dintre cerintele programatorilor. +rei dintre ace*tea .%A&' ()& *i S+%0 *unt inclu*e In pachetul S+8$/ iar altele pot -i achizitionate ca pachete adiitionale.

4.1 Concepte de "az#.$rogramarea In %A&' ()& *i S+%.

Mediul S+8$/ include un editor pentru cele trei moduri de programare. %A& *i ()& *unt lim"a:e gra-ice In timp ce S+% *e "azeaz1 pe li*t1 de in*truciiuni

&up1 cum *e ;ede In -igura 4.1 In %A& putem realiza programe prin conectarea In *erie *au paralel a di-eritelor intr1ri ' iar In ()& prin -olo*irea *im"olurilor pentru -unctiile logice %adder au reprezentat circuitelor logice cu relee' -iind SI' SA4' 76+. %A& *au de utilizate initial diagramele de*criere a cea mai o"i*nuit1 metod1

pentru reprezentarea

circuitelor electrice' iar ulterior *-au impu* *i la automate programa"ile din dorinta de a a*igura utilizatorului acelea*i -acilit1ti. Spre deo*e"ire de primele dou1 metode' In S+% e*te practic o programare de tipul lim"a:ului de a*am"lare -olo*it In cazul microproce*oarelor. $rogramul In ace*t caz apare *u" -orma unei li*te de

&

in*truciiuni' -iecare linie de-inind -unctia care urmeaz1 *1 -ie realizat1 *i' dac1 e*te cazul' o adre*1 de la care -unctia *1 -ie apelat1. $rogramul poate -i editat In oricare dintre modurile ale*e e3i*t9nd po*i"ilitatea *i de a tran*-era rutinele dintr-un tip de programare In altul. Cele trei moduri nu pre*upun doar o proce*are la ni;el de "it a in-ormatiei' e3i*t9nd po*i"ilitatea de manipulare *i la ni;el de octet' cu;9nt etc. $entru ta*>urile mai comple3e "locuri. )locurile e3i*t1 po*i"ilitatea -olo*irii -unctiilor matematice' de Intre *i*temul de con;er*ie' depla*are' a *alturilor. $rogramele *unt editate In -orma unor organizationale reprezint1 inter-ata operare de pe unitatea central1 *i programul utilizator. In momentul apartiiei unui e;eniment *i*temul de operare de pe unitatea central1 apeleaz1 ace*te "locuri care marcheaz1 Inceputul programului -olo*ind di;er*e cla*e de prioritate *au ni;ele de e3ecutie. )locurile de tipul celor de -unctii *au a -unctiilor pot -i apelate din cadrul "locurilor organizaiionale *i apoi e3ecutate.

4.2 Programarea folosind )$. /diagramele )adder0

In %A& programarea *e -ace prin aran:area elementelor gra-ice ale programului. $rogramarea e*te organizat1 pe retele In cadrul c1rora *unt pozitionate contacte' "o"ine .analogie cu diagramele electrice0 *au cutii. Ma:oritatea elementelor au ne;oie de o identi-icare prin adre*1 .I2.!0 *au etichet1 ."uton a;an*0' ne-iind permi*1 o realizare de tip paralel legat1 de alt1 retea. Contactele *unt -olo*ite ca *im"oluri pentru intr1ri' iar prin aran:area ace*tora In *erie *au paralel pot -i realizate operatii logice a*upra *t1rii *emnalelor. In -ig. 4.2 *unt prezentate tipurile de contacte. Cele normal de*chi*e *unt te*tate pentru ;aloarea 1 a *emnalului reprezentat de contactul re*pecti;' In timp ce cele normal Inchi*e *unt te*tate pentru ;aloarea 2 a *emnalului de intrare.

1'

In al treilea caz *unt prezentate contacte care nu *unt doar citite ci reprezint1 "iiti de *tare care' dup1 ce le-a -o*t citit1 ;aloarea' *unt readu*i la ;aloarea initiial1. )o"inele *unt In general atri"uite ie*irilor. In cazul celor *imple "itul de la adre*a "o"inei e*te *etat dac1 rezultatul e 1' In timp ce In cazul "o"inelor cu litere *au *im"oluri apare o -unctionare aditional1 .*alt Intr-un alt loc In program' controlul timerului' -unciii de num1rare etc.0.

Cutiile *unt -olo*ite In cazul elementelor de program -1r1 o -unciionare "inar1. Ace*tea pot -i cu ;alidare *au -1r1 .87' 8760 *i pot reprezenta mai multe tipuri de -unctii

11

$arametri de tip ;alidare .87' 8760 reprezint1 ;alidarea intr1rilor' re*pecti; a ie*irilor .In cazul In care -unctia a -o*t realizat1 -1r1 eroare0. &atorit1 ace*tor parametri putem conecta In *erie ace*te -unctii *i *1 ne a*igur1m In acela*i timp c1 o -unctie e*te realizat1 doar In cazul In care *unt realizate *i cele dinaintea ei.

Conectarea In *erie *au In paralel a elementelor prezentate poate -ace ca In -igur1:

*e

1!

(igura 4.

4.! $rogramarea -olo*ind ()& .-unction "loc> diagram0

8*te tot un mod gra-ic de programare prin conectarea mai multor cutii cu *im"oluri. Metoda de programare e*te apropiat1 de %A& -iind chiar identic1 In 13

cazul cutiilor .-unciii numerice < -ig. 4.40. (unctiile "inare *unt reprezentate ca In -ig. 4.B a0' In timp ce "o"inele *unt Inlocuite de cutii *imple ca *i cele din -ig. 4.B "0. +otodat1 *i -olo*irea parametrilor de tipul ;alidare .8758760 au aceea*i utilitate ca In cazul diagramelor %A&. In -ig. 4./ am prezentat dou1 *cheme realizate in ()&.

14

(igura 4./

4.4 Programarea "n S%)

$re*upune o li*t1 de in*truciiuni .Statement %i*t0. In*truciiunile la ni;el de "it *unt cele cuno*cute: A - Si' 6 < re*pecti;1 urm1toarele: 1" e*te negat1. SA4. In momentul In care *e *e lucreaz1 cu -olo*ei*e un 7 dup1 una din operatiile enumerate In*eamn1 ca ;aria"ila In cazul -unctiilor numerice acumulatorul. Atri"uirea *e -ace -olo*ind ?C@. Structurile de control *unt

D I(: I( conditie +H87 in*tructie= E8%S8I( conditie +H87 in*tructie=F E8%S8 in*tructie=F 87&GI(= D CAS8: CAS8 *electie 6( li*t1 de con*tante : in*tructii= E8%S8 in*truciti=F 87&GCAS8= D (6A: (6A ;aria"il1:C;aloareG*tart +6 ;aloareG-inal incrementF &6 in*tructii= 87&G(6A= D E)H

IHI%8: IHI%8 conditie e3ecutat1 &6 in*tructii= 87&GIHI%8=

D A8$8A+: A8$8A+ in*truciti= 47+I% conditiiGterminare= 87&GA8$8A+= D C67+I748' 8JI+' K6+6 *i A8+4A7 *unt cele cuno*cute.

In -ig. 4.B am prezentat un e3emplu de program *cri* In S+%. (unciiile care pot -i -olo*ite cu apelare cuno*cut1 ii *unt aritmetice *au cele o-erite de S+8$/ caracteri*tice -amiliei. Alte po*i"ilit1ii de programare in S+8$/ *unt reprezentate de programarea In C(C *au cu a:utorul diagramelor de *tare' pachete care pot -i achizitionate *eparat.

1#