Lect. univ. drd. Emanuel SOARE.

Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI CURS ANUL I Coninut tematic 1. Curriculum. Caracteristici, distincii, evoluii 2. Fundamentele istorice ale curriculumului 3. Sursele curriculumului 4. Evoluii ale curriculumului 5. Definiii i tipuri de curriculum . !roiectare curricular" #. $odele structurale ale curriculumului %. Concepte asociate paradi&mei curriculumului '. !rofilul de formare 1(. Etapele procesului de )nv"are i cate&oriile de competene 11. Ciclurile curriculare Curriculum. Caracteristici, distincii, e oluii Curriculum*ul repre+int" un concept*c,eie nu numai )n tiinele educaiei, dar i )n cadrul practicilor educaionale contemporane. -ermenul de curriculum .provine din lim/a latin", i desemna fu&", aler&are, curs", )ntrecere, car de lupt"0 este consemnat pentru prima data in documentele universitatilor din 1eiden*2landa .15%20 i 3las&o4*Scoia .1 330. 5n sens lar&, procesual, se desemnea+" prin curriculum ansam/lul proceselor educative i al e6perienelor de )nv"are prin care trece elevul pe durata parcursului s"u colar. 5n sens restr7ns, curriculum*ul cuprinde ansam/lul acelor documente colare de tip re&lator )n cadrul c"rora se consemnea+" datele eseniale privind procesele educative i e6perienele de )nv"are pe care coala le ofer" elevului. E6ist" peste o sut" de acceptiuni ale termenului, acestea fiind e6trem de diferite )n funcie de colile i curentele care le*au &enerat. Conceptul * relativ in&ust la inceputurile utili+"rii sale * a a8uns, mai recent, s" cuprind" aproape tot ce are le&atur" cu situaiile de )nv"are sau cu procesul devenirii umane prin intermediul inv""rii. 9proape toate definitiile oferite conceptului de curriculum cuprind * ca un numitor comun * referina, e6plicita sau implicit" la un :plan vi+7nd )nv"area: .;ru&&en, <.C. =an, 1''3, p.30. >n ciuda diferentelor pre+ente la nivelul definiiilor, prin curriculum se desemnea+", cel mai adesea * si cu trimitere e6presa la :invatamantul formal:? 9t7t aria e6tins" a ofertelor de )nv"are i a manierelor de or&ani+are a acestora de catre instiutiile scolare,

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

C7t i corpusul e6trem de comple6 al documentelor prin intermediul c"rora sunt proiectate, or&ani+ate, implementate, evaluate i revi+uite, intr*o maniera, de preferinta, fle6i/ila si desc,isa, aceste :oferte:, :conte6te: ori :activitati : de inv"are. .C. Creu0 9stfel, curriculum*ul a a8uns s" fie conceput , la ora actual", ca un :.par0curs pentru@de via" al educa/ililor: )n cadrul instituiilor colare. .Aalterova, E., 1''1, p.20. 2 asemenea acceptie, prin e6celen" ,olistic" a curriculum*ului, are meritul de a inte&ra toate intre/arile pe care ni le putem pune )n le&atur" cu actul inv""rii ? * de ce .sens, valori, functii0, * cine .caracteristicile su/iectului inv""rii0, * ce .continutul0, * cand .factorul timp0, * cum .strate&iile invatarii0, * in ce condiii .:situaia de inv"are:, materialele utili+ate0 si * cu ce efect .re+ultatele asteptate0 inva" .Aalterova, E., 1''1, p.2*30. .C. Creu0 o/iective coninutur i metodolo&i e evaluar e

feed/acB 9st"+i, notiunea de curriculum privete nu at7t ansam/lul e6perienelor de )nvatare care :i se administrea+a: elevului, ci, mai de&ra/", e6periena interiori+at" i, deci, :tradus": de c"tre acesta )n propriile sale coduri co&nitive i acionaleC este sistemul :e6perientei ac,i+itionate:, prin care tanarul va deveni * pro&resiv * independent, creator si fle6i/il, :adaptandu*se .permanent * n.n.0 la cerintele vietii active : .D,oades, 3.,1'%',p.130. 2 modalitate eficient" de a dep"i contradiciile i multitudinea de sensuri oferite conceptului este de a privi spre fundamentele istorice ale acestuia .cf. S. Cristea, 2((4, p.15 0. 9ceste fundamente evidenia+" etapele parcurse de semnificaiile atri/uite conceptului de curriculum i atra& atenia asupra anali+ei semnificaiilor curriculumului )n anumite condiii socio*istorice cu puterea de a 8ustifica utili+area acestuia )ntr*un anumit sens. !e de alt" parte, atri/uirea unui anumit sens )ntr*un conte6t istoric, nu 8ustific" preluarea )nelesurilor curriculumului i utili+area lor )n alt conte6t. !undamentele istorice ale curriculumului

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

5n literatura de specialitate .S. Cristea, 2(((0, sunt identificate trei etape care evidenia+" interpret"rile oferite conceptului de curriculum i modurile diferite de concepere i reali+are a practicii educative? Etapa tradiional: curriculum cu sens de curs oficial or&ani+at )ntr*un cadru instituionali+at, speciali+at )n educaie, adaptat sc,im/"rilor pre+ente la nivelul societ"ii care se finali+ea+" cu o/inerea unui &rad sau al unui nivel de instruire, fiind concreti+at )n documente precum? planuri de )nv""m7nt, pro&rame de studiu, manuale, &,iduri, au6iliare. .secolele 1 *1'0. Reduce curriculumul la nivelul coninutului. Etapa modern: curriculum cu sens de proiect peda&o&ic or&ani+at prin corelarea disciplinelor de )nv""m7nt cu e6perienele de )nv"are directe sau indirecte ale elevului, e6tinse dincolo de mediul formal .<. De4eE * 1'(2, F. ;o//itt * 1'1%0. Adapteaz materia colar specificului experienelor, mediului de via al copilului. Etapa postmodern: curriculum cu sens de proiect peda&o&ic or&ani+at pe /a+a unor principii care evidenia+" importana prioritar" a o/iectivelor urm"rite )n educaie. 9ceste o/iective determin" ale&erea e6perienelor de )nv"are, a strate&iilor de or&ani+are a )nv""rii i a mi8loacelor de evaluare a re+ultatelor colare .D. -Eler * 1'4'0. Delimiteaz principiile care stau la baza curriculumului iar conceptul de curriculum se transform n paradi m. Modernitate "i curriculum Semnificaia modern" a termenului de curriculum a fost oferit" de c"tre <o,n De4eE, acesta fiind preocupat de necesitatea corel"rii coninuturilor pro&ramelor colare cu e6perienele de )nv"are ale elevilor, care ar tre/ui or&ani+ate i valorificate de profesori. .!opilul i curriculumul, 1'(20. De4eE atra&e atenia asupra posi/ilei &reeli a interpret"rii acestuia ca repre+ent7nd dou" realit"i separate? .a0 disciplinele i su/iectele studiate )n coal" i ./0 e6periena de )nv"are a copilului, ce ar tre/ui preluat" i or&ani+at" de coal". Curriculumul presupune corelarea acestor dou" fenomene, printr*o Freconstituire care )ncepe de la e6periena actual" a copilului i se deplasea+" c"tre ceea ce repre+int" )ntre&ul or&ani+at al adev"rului asimilat prin )nv"areG. F. ;o//itt .1%# *1'520? curriculumul va repre+enta acea serie de e6periene pe care copiii i adulii tre/uie s" le primeasc" prin atin&erea acelor o/iectiveG .1'1%0. !re+int" curriculumul drept e6perien" de )nv"are. E6tinde aria de cuprindere a termenului la )ntrea&a e6perien" de )nv"are a copilului, do/7ndit" at7t )n coal", c7t i )n afara colii, prin activit"i de tip nonformal sau e6tracolar, planificate i aplicate de coal".

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

#ostmodernitate "i curriculum Spre sf7ritul anilor 1'4(, lucr"rile lui Dalp, A. -Eler, )n mod special, au avut un impact de durat" asupra practicii i teoriei curriculumului. 1a fel ca i ;o//itt, a pus accentul pe formularea o/iectivelor de tip comportamental. Din moment ce scopul real al educaiei este s" aduc" sc"imbri semnificative )n modelele comportamentale ale elevilor, devine important de reali+at c" orice sta/ilire a o/iectivelor colare ar tre/ui s" fie o afirmare a sc,im/"rilor ce tre/uie s" ai/" loc la nivelul elevilor. -Eler )ncepe cu formularea a patru )ntre/"ri care tre/uie s"*i &"seasc" r"spunsul )n procesul de de+voltare al curriculumului? #. !e scopuri educaionale ar trebui s urmreasc s atin coala$ %. !e experiene educaionale adecvate pot fi oferite pentru atin erea acestor scopuri$ &. !um pot fi aceste experiene educaionale efectiv or anizate$ '. !um putem determina dac aceste scopuri sunt atinse$ !aradi&ma curriculumului propune Fo perspectiv" metodolo&ic" inte&ratoareG asupra doemniului .S. Cristea, 2((40 i permite identificarea unor Fa6iome determinante pentru .re0definirea conceptului de educaieG drept un concept peda&o&ic fundamental, presupun7nd conceperea unitar" a procesului de )nv""m7nt i a activit"ii de instruire. !aradi&ma curriculumului, reali+ea+" trecerea de la structura de or&ani+are /a+at" pe coninuturi definite )n mod e6plicit .de tipul? ce )nv""m0, la structura de or&ani+are orientat" prin o/iective i metodolo&ii .de tipul? cum )nv""m0, cu efecte dincolo de spaiul colar. Dei uneori nu sta/ilesc intenionat scopurile, profesorii tiu intuitiv ce anume ar tre/ui s" se reali+e+e )n educaie i cum contri/uie domeniul lor la reali+area unei educaii de calitate. >ndiferent de modul )n care sunt .sau nu0 definite scopurile, acestea au puterea unor Fcriterii de selecie a materialelor didactice, a coninuturilor, a de+volt"rii procedurilor de instruire )n ansam/lu i de pre&"tire a instrumentelor de evaluareG. 5n domeniul curriculumului apare ce fiind necesar" o filosofie inte ratoare .compre,ensiv"0 a educaiei care s" stea la /a+a F8udec"ilor de valoareG reali+ate de c"tre cei )n m"sur" s" propun" scopurile pe care coala tre/uie s" le urm"reasc". 5n lipsa unei asemenea filosofii, scopurile sunt selectate )n funcie de orientarea filosofic" principal" )n care se re&"sete teoreticianul sau practicianul .precum esenialismul, pro&resivismul, psi,olo&ia copilului, /e,aviorismul etc.0. Sursele curriculumului Hn aspect important care tre/uie luat )n discuie este cel al surselor care sau la /a+a 8udec"ilor privind scopurile educaionale i care pot oferi baza seleciei o/iectivelor. !utem identifica, trei surse principale pre+ente )n selecia o/iectivelor. 9cestea sunt?

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

1. (tudiul celor care nva, 2. (tudiul vieii contemporane din afara colii, 3. (u estiile oferite de specialitii n disciplinele colare )n curriculum*. $. Studiul celor care %n a& Dac" Feducaia este un proces de sc,im/are a modelelor comportamentale ale oamenilorG .-Eler D., 1'4'0, o/iectivele repre+int" Facele sc,im/"ri ale comportamentului pe care o instituie educaional" le urm"rete la elevii s"iG. 9stfel, studiul celor care )nva" Fva c"uta s" identifice sc,im/"rile necesare )n modelele comportamentale ale elevilorG. Sc,im/"rile pe care educaia tre/uie s" le provoace )n comportamentul elevilor sunt le&ate de nevoile i interesele acestora. De+ult" dou" dimensiuni ale o/iectivelor? dimensiunea social .dat" de definirea social" a statutului de+ira/il al elevilor conform unor standarde filosofice privind valorile0 i dimensiunea psi"olo ic .definirea or&anismului uman drept un sistem dinamic care tre/uie s" se re&"seasc" permanent )n ec,ili/rul dintre nevoile interne i condiiile e6terne0. 2 variant" eficient" ar fi aceea )n care, e6istena intereselor poate fi punctul de plecare a instruirii, iar lipsa lor poate fi motivul pentru reali+area educaiei. '. Studiul ieii contem(orane din a)ara "colii 9ceast" surs" este 8ustificat" )n conte6tul revoluiei .post0industriale i a continuei acumul"ri a informaiilor tiinifice. 9duce )n discuie dou" ar&umente care susin le&itimitatea acestei surse de selecie a o/iectivelor. !rimul ar&ument este acela al sc,im/"rilor continue ce apar la nivelul societ"ii contemporane. 9pare astfel necesitatea seleciei informaiilor i a pro&ramelor de instruire care s" ai/" semnificaie pre+ent" pentru cei implicai )n )nv"are. 9l doilea ar&ument se re&"sete la nivelul transferului )nv""rii. Se are in vedere formarea acelor aptitudini care pot fi folosite )n conte6tul informal. 1o&ica acestui ar&ument este aceea c" aptitudinile formate de c"tre coal" tre/uiesc@vor fi utili+ate )n conte6tul e6tracolar. $odelul lui -Eler acord" un rol important conte6tului informal, e6tin+7nd e6perienele de )nv"are oferite de coal", c"tre cele reali+ate )n afara colii de c"tre elev, mediu ce repre+int" o parte esenial" a de+volt"rii elevului. Este promovat" astfel, e6tinderea ofertei de e6periene de )nv"are c"tre cele din afara colii, acestea repre+ent7nd o surs" important" a scopurilor educaiei. >nteresant ar fi de v"+ut, )n ce m"sur", studiul nevoilor elevului poate oferi date care pot fi &enerali+a/ile, sau care ar fi ponderea pe care colile .individual, local, +onal0 o pot avea )n sta/ilirea o/iectivelor. *. Su+estiile o)erite de s(eciali"tii %n disci(linele "colare Specialitii )n curriculum se adresea+" unei )ntre/"ri &reit puse, i anume? FCare ar tre/ui s" fie instruirea de /a+" pentru elevii care urmea+" s" aprofunde+e aceast" speciali+areIG. Conform paradi&mei curriculumului, )ntre/"rile FcorecteG care ar tre/ui adresate specialitilor sunt?

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

Fcum contri/uie disciplina respectiv" la educaia tinerilor care nu vor deveni specialiti )n acel domeniuC cum contri/uie disciplina respectiv" la diversitatea rolurilor pe care cet"eanul tre/uie s" le )ndeplineasc"IG.

Efectele posi/ile ale pred"rii diverselor discipline asupra de+volt"rii personalit"ii umane conduc c"tre ale&erea unor o/iective care repre+int" Fmai mult dec7t cunotine, aptitudini i o/iceiuriC ele implic" moduri de &7ndire sau de interpretare critic", reacii emoionale intense i alte asemeneaG. $odelul raional al curriculumului creea+" strate&ii de &7ndire, modele de manifestare, aciune i reacie, modalitate ce permite o de+voltare profund" i complet" a personalit"ii elevului. E oluii ale curriculumului Hn moment semnificativ )n domeniul curriculumului, al teoriei i practicii, este cel cunoscut su/ numele de Reconceptualism. Jumele cercet"torilor le&ate de aceast" micare sunt cele ale lui Ailliam !inar i $. D. 3rumet. Deconceptualismul aduce )n discuie conceptul de currere. !urrere? nu interpretea+" etimolo&ic termenul latinesc curriculum drept o curs" ce tre/uie str"/"tut" ci se concentrea+" asupra rdcinii infinitive a termenului pentru a accentua activitatea de aler are n sine. Evidenia+" capacitatea individului de a*i reconceptuali+a aciunile educaionale. !urrere )nseamn" a aler&a .indiferent de conte6t0. !urrere .curriculum drept currere0 este o disciplin" produc"toare a cunoaterii, cu propria sa metod" de cercetare i cu propria sa arie de investi&are. !urrere repre+int" astfel studiul e6perienei educaionale. !urrere poate fi ataat concepiei lui <. De4eE despre curriculum ca e6perien". Conform acestuia, curriculumul nu const" )n sta/ilirea unor o/iective predeterminate sau a unor re+ultate clare ale )nv""rii ci, mai de&ra/", tre/uie privit ca un proces continuu de construcie i reconstrucie, de reflecie activ" asupra e6perienei celui aflat )n procesul de autoeducaie .ve+i i ;le4ett 1' (, De4eE 1'34, 1'3 , 1' (, 3ra,am 1'%', 1''10. 2dat" centrat pe copil, curriculumul apare drept un proces interactiv i reflectiv reali+at )ntr* un conte6t social e6tins. Depre+int" procesul de c"utare, de c"tre elev, a sensurilor .D. <. 3ra,am, 1''20. !urrere apare astfel ca o metod" de reflecie asupra propriului parcurs educaional. Spre deose/ire de -Eler, care pune accentul pe proiectare i o/iective, currere .reconceptualismul0 se concentrea+" asupra naturii e6perienei personale a individului )n relaie cu oferta de e6periene propuse de c"tre coal".

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

De)iniii "i ti(uri de curriculum 2 definitie a conceptului de curriculum este date de 3latt,orn .1'%#0 :Curriculumul inseamn" planul reali+at pentru calau+irea procesului de invatamant in scoli, repre+entat de o/icei in documente oficiale reali+ate la cateva nivele de &eneralitate, precum si implementarea acestui plan in clasaC aceste e6perinte au loc intr*un mediu de invatare care, de asemenea influentea+a ceea ce este invatat:. Glatt,orn a facut distinctia intre urmatoarele tipuri de curriculumuri? 10 curriculum recomandat? un document care circumscrie ceea ce se crede a fi un curriculum util pentru o disciplin" sau pentru anumite teme interdisciplinare. Ceea ce este esential in acest sens este ca asemenea pu/licaii nu au un :statut: oficial. Jici un corp &uvernamental, minister, profesor sau editura peda&o&ic" nu este o/li&ata sa adere la recomandarile unui asemenea document. 20 curriculum scris sau mandatat? curriculum prescris oficial i care, prin urmare, are un statut formal. 9cesta poate fi de asemenea o lista de o/iective care tre/uie atinsa, o pro&rama pentru e6amene, etc. 30 curriculum (redat? materialul pe care profesorii il predau in realitate in clasa. 40 curriculum su(ort? manualele, orarele i ec,ipamentul utili+at )n timpul orelor, etc. 50 curriculum testat? curriculum acoperit de teste ori su/iecte de e6amene. 0 curriculum in atat sau reali-at? ceea ce elevii invata in realitate. 9cesta nu este acelasi lucru cu ceea ce se masoara prin teste sau prin e6amene si poate avea un cadru mai lar& decat curriculum testat . !rin raportare la politicile educaionale ale instituiilor sistemului de )nv""m7nt, apar mai multe cate&orii de curriculum? 10 Core curriculum*ul desemnea+a acea realitate care ofera o /a+a de cunostinte, a/ilitati si comportamente, o/li&atorii pentru toti cursantii, pe parcursul primelor stadii ale scolaritatii. Curriculum*ul nucleu pre+int" ast"+i un proces de e6tensiune, prin inte&rarea, pe lan&a ariile curriculare traditionale, si a unor teme interdisciplinare din cadrul :noilor educatii: .demo&rafica, ecolo&ica, pentru comunicare, participare, economica etc0. 20 Curriculum.ul s(eciali-at pe cate&orii de cunostinte si aptitudini la nivelul disciplinelor colare .literatura, stiina, mu+ica, arte plastice i dramatice, sporturi etc0 este focali+at pe im/o&atirea si aprofundarea competentelor, pe e6ersarea a/ilitatilor, pe formarea comportamentelor specifice determinarii performantelor in domenii particulare ale tiinei i artei. 30 Curriculum.ul ascuns sau su/liminal deriva, ca e6perienta de invatare, din mediul psi,o*social si cultural al clasei@scolii. Climatul academic, personalitatea profesorilor, relatiile interpersonale, sistemul de recompense si sanctiuni sunt elemente importante ale mediului instructional, si ele influentea+a ima&inea de sine, atitudinile fata de altii, sistemul propriu de

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

valori etc. Evolutia proceselor afective este in mod special influentata si formata de climatul informal al vietii din clasa de elevi. 40 Curriculum.ul in)ormal decur&e din oca+iile de invatare oferite de societate si a&entii educationale, mass media, mu+ee, institutii culturale, reli&ioase, or&ani+atii ale comunitatilor locale, familie. Fiecare familie are un curriculum pe care il preda aproape deli/erat si sistematic, tot timpul. !utem mer&e mai departe, pana la a declara ca /i/liotecile, mu+eele au curricula proprii, la fel ca armata, radioul, televi+iunea etc. #roiectare curricular&. Modele structurale ale curriculumului !entru o mai /un" )nele&ere a curriculumului, )n literatura de specialitate este propus" perspectiva multidimensional, ce descrie curriculumul drept structur", proces i produs .ve+i i? $. K. Smit,, 1'' , 2(((, S. Cristea, 2(((, 2((4 etc., >. Je&ur", 1. !apuc, =l. !7slaru, 2(((, D. !otolea, E. !"un, 2((2, 1. !apuc, 2((5 etc.0 9stfel, curriculumul poate fi a/ordat din perspectiva a trei planuri distincte? !lanul structural, planul procesual i planul produsului. !lanul structural pre+int" elementele componente ale curriculumului, planul procesual, pre+int" procesele curriculare )nelese ca proiectare, implementare i evaluare iar planul produsului specific" re+ultatele ateptate ale proiect"rii curriculare.
+n aceast faz, vom accentua planul structural al curriculumului.

Cele mai des )nt7lnite modele structurale ale curriculumului sunt modelul triun+,iular i (enta+onal al curriculumului. 1a acestea vom ad"u&a modelul circular al curriculumului. $odelul triun "iular recunoate importana componentelor c,eie ale curriculumului? o/iectivele, coninutul i timpul de instruire. !reci+ea+" relaiile i interrelaiile dintre toate acestea cu accentul asupra priorit"ii o/iectivelor.

$odelul penta onal al structurii curriculumului adau&" celui anterior, dou" componente eseniale? strate&iile de instruire i strate&iile de evaluare.

Ca o continuare fireasc", epistemolo&ic" i metodolo&ic", apare i modelul structural circular al curriculumului propus de S. Cristea .2(((0. 9cest model ofer" o po+iionare mai e6act" a

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

finalit"ilor .care ocup" un loc central0 dar i o ima&ine mai clar" a raporturilor )ntre componentele curriculumului.

f.f .

o c m e f.f.

L L L L L

o/iective coninut metodolo&ie evaluare formarea formatorilor .iniial"*continu"0.

e
Conce(te asociate (aradi+mei curriculumului Curriculum nucleu * e6presia curricular" a trunc,iului comun, care cuprinde acel set de elemente eseniale pentru orientarea )nv""rii la o anumit" disciplin" i repre+int" unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si e6aminari e6terne .nationale0 din sistem si pentru ela/orarea standardelor curriculare de performanta. Curriculum la deci-ia scolii 0CDS1 * ansam/lul proceselor educative si al e6perientelor de )nvatare pe care fiecare scoala le propune )n mod direct elevilor sai )n cadrul ofertei curriculare proprii. 1a nivelul planurilor de )nvatam7nt, CDS repre+inta numarul de ore alocate scolii pentru construirea propriului proiect curricular.

Curriculum a(ro)undat * urmareste aprofundarea o/iectivelor de referinta ale Curriculumului*nucleu prin o/iective de referinta si unitati de continut noi, )n numarul ma6im de ore preva+ut )n pla8a orara a unei discipline. Curriculum e2tins * urmareste e6tinderea o/iectivelor si a continuturilor din Curriculumul*nucleu prin noi o/iective de referinta si noi unitati de continut, )n numarul ma6im de ore perva+ut )n pla8a orara a unei discipline. O(tionalul * consta )ntr*o noua disciplina scolaraC aceasta presupune ela/orarea )n scoala a unei pro&rame cu o/iective si continuturi noi, diferite de acelea e6istente )n pro&ramele de trunc,i comun.

1a nivelul liceului, CDS se poate reali+a prin mai multe tipuri de optionale, respectiv?

O(tional de a(ro)undare * urmareste aprofundarea o/iectivelor@competentelor din curriculumul*nucleu prin noi continuturi propuse la nivelul scolii .sau a acelora marcate cu asterisc, )n ca+ul speciali+arilor pe care nu le parcur& )n mod o/li&atoriu la trunc,iul comun0. O(tional de e2tindere * urmareste extinderea o/iectivelor cadru@competentelor &enerale din curriculumul*nucleu prin noi o/iective de referinta@competente specifice si noi continuturi definite la nivelul scolii. O(tional (reluat din trunc,iul comun al altor disci(line * poate fi parcurs )n cadrul orelor de CDS la acele speciali+ari unde disciplina respectiva nu este inclusa )n trunc,iul comun.

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

O(tional ca disci(lina noua * consta )ntr*un nou o/iect de studiu, )n afara acelora preva+ute )n trunc,iul comun la un anumit profil si speciali+areC acesta presupune ela/orarea )n scoala a unei pro&rame noi, diferite de pro&ramele disciplinelor de trunc,i comun. O(tional inte+rat * consta )ntr*un nou o/iect de studiu, structurat )n 8urul unei teme inte&ratoare pentru o anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii curriculare. 9cesta presupune ela/orarea unei pro&rame prin inte&rarea a cel putin doua domenii apartin7nd uneia sau mai multor arii curriculare. Ciclurile curriculare

Depre+inta periodi+"ri ale colaritatii care au )n comun o/iective specifice. Ele &rupea+a mai multi ani de studiu, care apartin uneori de niveluri scolare diferite si care se suprapun peste structura formala a sistemului de )nvatam7nt, cu scopul de a )ocali-a o/iecti ul ma3or al fiecarei etape scolare si de a re&la procesul de )nvatam7nt prin interventii de natura curriculara. CICLURILE CURRICULARE
1' 1% 1# 1 15 14 13 12 11 1( ' % # 5 4 3 Liceu teoretic, te,nolo+ic, ocaional 4coala (ro)esional& 4coala de ucenici 5n &&m6nt +imna-ial M>>> M>> M> M >M =>>> =>> => = >= >>> >> > 9nul pre&"titor O/ser are "i orientare S(eciali-are A(ro)undare

De- oltare

5n &&m6nt (rimar

Ac,i-iii )undamentale

5n &&m6nt (re"colar

>ntroducerea ciclurilor curriculare se e6prim" la nivelul o/iectivelor care particulari+ea+" finalit"ile &r"diniei, ale )nv""m7ntului primar i ale )nv""m7ntului secundar i la nivelul metodolo&iei didactice specifice. Devine operativ" prin

modific"ri )n planurile de )nv""m7nt, privind &ruparea o/iectelor de studiu, momentul introducerii )n planurile*cadru a unor anumite discipline, ponderea disciplinelor )n economia planurilorC modific"ri conceptuale la nivelul pro&ramelor i al manualelor colareC

10

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

modific"ri de strate ie didactic" .condiionate de re&7ndirea form"rii iniiale i continue a profesorilor0.

Fiecare ciclu curricular ofer" un set coerent de o/iecti e de %n &are, care consemnea+" ceea ce ar tre/ui s" atin&" elevii la cap"tul unei anumite etape a parcursului lor colar. !rin aceste o/iective, ciclurile curriculare confer" diferitelor etape ale colarit"ii o serie de dominante care se reflect" )n alc"tuirea pro&ramelor colare. =i+ea+" urm"toarele e)ecte7

crearea continuitii la trecerea de la o treapt" de colaritate la alta .&r"dini"* )nv""m7nt primar, primar*&imna+iu, &imna+iu*liceu0 prin? o transferul de metode o sta/ilirea de cone6iuni e6plicite la nivelul curriculumuluiC crearea premiselor necesare pentru e6tinderea colarit"ii c"tre v7rstele de i 1 ani i construirea unei structuri a sistemului de )nv""m7nt mai /ine corelate cu v7rstele psi,olo&ice.

Aria curricular& 8 9 : * repre+inta un &rupa8 de discipline scolare care au )n comun anumite o/iective si metodolo&ii si care ofera o vi+iune multi* i@sau interdisciplinar" asupra o/iectelor de studiu. 9u fost selectate )n conformitate cu finalit"tile )nvatam7ntului, in7ndu*se cont de importanta diverselor domenii culturale care structurea+a personalitatea uman", precum i de cone6iunile dintre aceste domenii. 9riile curriculare sunt urmatoarele?

1im/" i comunicare $atematic" si Ntiinte ale naturii 2m i societate 9rte Educatie fi+ic" i sport -e,nolo&ii Consiliere i orientare

9riile curriculare ram7n aceleasi pe )ntrea&a durata a scolaritatii o/li&atorii si a liceului, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este varia/il". #lanuri.cadru de %n atam6nt * repre+inta documentul re lator esential care 8alonea+a resursele de timp ale procesului de predare*)nvatare. 2fer" o solutii de optimi+are a /u&etului de timp? pe de o parte, sunt cuprinse activitati comune tuturor elevilor din tara )n scopul asi urarii e alitatii de sanse a acestoraC pe de alta parte, este preva+uta activitatea pe &rupuri@clase de elevi )n scopul diferentierii parcursului colar )n functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor. Com(etenele * repre+int" ansam/luri structurate de cunostinte si deprinderi do/7ndite prin )nvatareC acestea permit identificarea si re+olvarea )n conte6te diverse a unor pro/leme caracteristice unui anumit domeniu.

11

Lect. univ. drd. Emanuel SOARE. Suport curs Teoria i Metodologia Curriculumului

#ro+rama "colar& este parte a Curriculumului Jaional. Filosofia contemporan" a educaiei a evideniat diferena dintre o educaie /a+at" pe curriculum, adic" av7nd ca element central la toate eta8ele sale activitatea de (roiectare, i pro&rama analitic", document care are )n centrul activit"ii didactice ideea de (ro+ramare a traseului elevului c"tre un el cunoscut i impus doar de c"tre aduli. !ro&rama colar" descrie oferta educaional" a unei anumite discipline pentru un parcurs colar determinat. 9ctualele pro&rame colare su/linia+" importana rolului re&lator al ac,i+iiilor elevilor )n plan formativ. Centrarea pe o/iective@ competene repre+int" unica modalitate prin care sinta&ma centrarea pe elev nu r"m7ne o lo+inc" f"r" coninut. O/iecti ele cadru * sunt o/iective cu un &rad ridicat de &eneralitate si comple6itate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini &enerate de specificul disciplinei si sunt urmarite de*a lun&ul mai multor ani de studiu. 2/iectivele cadru au o structura comuna pentru toate disciplinele apartin7nd unei arii curriculare, si au rolul de a asi&ura coerenta )n cadrul acesteia. O/iecti ele de re)erin& * sunt o/iective care specifica re+ultatele asteptate ale )nvatarii la finalul unui an de studiu si urmaresc pro&resia )n formarea de capacitati si ac,i+itia de cunostinte ale elevului de la un an de studiu la altul. Standardele curriculare de (er)orman& * sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de )nvatare. Ele repre+inta enunturi sintetice )n masura sa indice &radul )n care sunt atinse o/iectivele fiecarei discipline de catre elevi, la sf7rsitul fiecarei trepe de )nvatam7nt o/li&atoriu. ;i/lio&rafie selectiv"?
1. 2. 3. 4. 5. . #. %. '. ;2;;>--, F., .1'1%0 ,"e !urriculum. ;oston, CDEOH C., .1'''0 ,eoria curriculumului i coninuturile educaiei, curs. >ai, CD>S-E9 S., .2((50 9ctualitatea modelului lui D. A. -Eler @@ ,ribuna +nvm-ntului. $ai, nr. #'%, p. , CD>S-E9 S., .2(( 0 !urriculum peda o ic. .ol /. ;ucureti, CD>S-E9 S. .2((40 (tudii de peda o ie eneral. ;ucureti, D9DH -. >., EPECQ>1 1., .coord.0 .2((50 Didactica. ,eoria instruirii. !iteti, !RHJ E., !2-21E9 D., .coord.0 .2((20 0eda o ie. 1undamentri teoretice i demersuri aplicative. >ai, !>J9D, A., .1'%%0 !urriculum ,"eoretizin : t"e Reconceptualists. California, -S1ED, A. D., .1'5'0 2asic principles of curriculum and instruction. C,ica&o T 1ondon,

1(. Q>DS- !.Q., !E-EDS D.S. .1'#(0. ,"e lo ic of education. 1ondon.

12