Cursul 1 Finantele publice si istoria fiscalitatii romanesti

In vorbirea curenta, ca si in cea de specialitate se folosesc mai mult termeni si expresii din familia finantelor. Cuvantul "finante" isi are originea in limba latina ("finatio"= plata sau "finios"= termen de plata) Activitatea financiara este primordiala in orice domeniu. Proiectele/strategiile/obiectivele pe care le stabilim in orice activitate sunt imposibil de reali at fara a avea o acoperire financiara. !aca in domeniul privat, gestioanrea aferenta resurselor financiare este o c"estiune ce tine de fiecare intreprin ator, in domeniul public toate aceste strategii sunt indisolubil legate de sistemul de taxe si impo ite. # alta c"estiune fundamentala este aceea legata de colectarea de taxe si impo ite. Ca si in celelalte state europene, aparitia si evolutia taxelor si impo itelor este un proces complex si de durata. !acia romana a fost prima care a introdus un functionar cu atributii in ona financiara (acesta se numea procurator) si avea principala atributiune de a colecta darile. Cele mai importante dari$ %tributum soli %tributum capitis (per cap de vita) %vicesima "ereditatum (darea succesorala) %vicesima libertatum (taxa de eliberare a sclavilor) %conductor comerciorum (taxa alicata comerciantilor) %conductor salinarum (taxa pentru exploatarea salinelor) In evul mediu, in tarile romane au existat o serie intreaga de taxe si impo ite$ sferturile, di&maritul, gostinaritul, vinaritul, pripasitul, tutunaritul, fumaritul, oieritul, vacaritul, caminaritul, sapunaritul. !at fiind stapanirea otomana, se mai plateau pesc"esul si bairamul. Intrucat darile erau foarte apasatoare, negocierile intre platitorul de taxe si administratia fiscala avremii existau foarte adesea negocieri. In acest context, domnitorul intervenea, declarand asa numita "ruptura" (amnistie fiscala).

!at fiind abu urile la care erau supusi taranii, consulul Angliei din perioada '(')%'(*' spunea "nu exista popor in lume care sa fie mai apasat de despotism si coplesit de dari ca taranul din +oldova si ,ara -omaneasca". Ca si celelalte state europene, si tarile romane aveau o consistenta parte de venituri, provenind din taxele vamale$ %taxa principala %vami de "otar %vami de stra&a %vami de uscat sau de apa ,axele vamale se plateau in functie de valoarea sau greutatea marfurilor sau in functie de capete. ,oate aceste taxe intrau in visteria domnitorului iar cuantumul acestora era stabilit fie prin bule domnesti fie prin acorduri si tratate intre state. Cu timpul, aceste taxe vamale auinceput sa fie cedate si anumitor structuri ale statului. In secolul .I/%./, vistiernicul avea atributii in domeniul strangerii veniturilor taxelor (alte atributii$ intretinerea curtii si armatei, mentinerea catastifelor visteriei, &udeca pricinile legate de dari si taxe). !at fiind caracterul natural al economiei, si colectarea taxelor si impo itelor se facea sub forma strangerii de cereale, peste, produse articole etc. In secolul ./I, principala taxa in ,ara -omaneasca era eciuiala iar in +oldova era deseatina. Periada moderna a fiscalitatii in -omania incepe cu "-egulamentele organice". Acestea, adoptate in '(0' in #ltenia si in '(0* in +oldova inlocuiesc toate vec"ile taxe cu un nou impo it unic$ capitatia. Aceasta repre inta un impo it direct si personal platit de micii boieri, de tarani si de muncitorii de la orase si targuri. 1a meseriasi si micii intreprin atori se introduce "patenta". In '(2( incepem sa avem pentru prima oara !rept financiar in adevaratul sens al termenului si se introduce un principiu fundamental al acestuia "nullum imposite sine lege" (nu poate exista niciun impo it nepreva ut de lege)=3 principiul unitatii bugetare. Acesta duce la unicitatea executiei bugetare. 4nificarea politica a Principatelor romane a dus la inlocuirea unor taxe si impo ite si aparitia altora$ %impo itul funciar %contributia pentru poduri

%contributii pentru cai de comunicatii %impo it pe salarii %impo it pe bauturi spirtoase %impo itul profesiona In '(52 se instituie legea 220 privind perceptorii (functionar al statului)$ %indeplinirea contributiilor directe si a altor taxe fiscale se va efectua exclusiv de catre agenti speciali numiti perceptori %aveau dreptul sa execute in mod direct obligatiile fiscale cat si cele aditionale la toti contribuabilii inscrisi in rolurile fiscale In '6*0, sistemul fiscal sufera modificari importante. 7ste introdus impo itul pe venit. In '600 are loc un proces de unificare a impo itelor directe si se stabilesc si care sunt acestea$ impo itul pe venit, pe proprietati agricole, pe venituri industriale, pe activitati libere, pe produse de lux, pe salarii si venituri aditionale. Pentru prima oara in isotie se vorbeste de impo ite locale. Acestea vor fi in gestiunea comunelor si &udetelor$ impo itul pe suprafata locativa, pe teren virat, pentru intretinerea comunelor, pe intreprinderi particulare, impo it personal casnic, impo it pe firma, pe bilete de tranvai, pe pariuri la curse, pe servicii "oteliere, acci e comunale pentru activitati comerciale stradale. 8umele care erau stranse nu puteau fi restituite sau desfiintate prin nicio "otarare &udecatoreasca. 7le nu puteau fi supuse unei de bateri si aveau putere executorie.

Raporturile juridice de Drept financiar

Acestea se constituiau pe ba a normelor &uridice, a caror executare este asigurata prin aplicarea legii de catre autoritatea de stat. 7le sunt pormate din relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul constituirii, reparti arii si utili arii fondurilor banesti statale. Avand drept criteriu modul in care statul intervine in economie si a scopului activitatii desfasurate, aceste raporturi pot fi$ bugetare, fiscale, de creditare, bancare si de control financiar. In ansamblul reglementarii &uridice, raporturile se

recunosc prin finalitatea financiara.

Subiectele raportului juridic de drept financiar: Statul este repre entat printr%un organ de specialitate in activitatea financiara. Acestea sunt investite de lege cu atributii in ona elaborarii si executarii bugetelor publice, activitatea de colectare a taxelor si impo itelor, de stabilire a nivelurilor acestora, de administrare si reparti are a fondurilor banesti precum si de control a aplicarii normelor &uridice financiare. 8tatul apare sub forma 9uvernului, +inisterul :inantelor Publice, organe administrativ%teritoriale speciali ate in acest domeniu. #rganele statului sunt intr%o situatie &uridica deosebita. 7le pot pretinde celuilalt subiect$ prestatii sau abtineri iar in acest context il pot controla, sanctiona si executa silit. Contribuabilul poate fi o persoana &uridica sau fi ica careia ii revin o serie de drepturi si obligatii si care participa direct la constituirea resurselor statului. 7xemplu$ toate persoanele ce poseda fonduri banesti au obligatia legala de a plati anumite taxe sau impo ite publice. In cadrul acestor raporturi, subiectele au o po itie &uridica diferita. 7xista o po itie autoritara a subiectului numit 8tat. 7xista un profund de ec"ilibru in ceea ce repre inta drepturile si oblicatiile subiectelor &uridice.

Cursul * Continutul raporturilor juridice financiare

7ste unul distinct de celelalte ramuri de !rept fapt explicabil prin natura sa. 8pecificitatea se datorea a drepturilor si obligatiilor de natura financiara a celor * subiecti. #biectul acestui raport il constituie raporturile financiare ce se stablesc in cadrul raportului &uridic bugetar si de finantare publica ce se individuali ea a cu oca ia incasarii impo itelor si taxelor. Acest raport &uridic ia nastere cu oca ia actiunilor si operatiunilor aferente intocmirii bugetului de stat si colectarii taxelor si impo itelor.

;ormele &uridice de drept financiar

;orma &uridica este o regula de conduita generala si impersonala instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta, a carei respectare este asigurata prin forta coercitiva a statului. 8copul &ormei &uridice este de a asigura convietuirea sociala si promovarea valorilor sociale comune. In acest context, norma &uridica de drept financiar este o regula de conduita stabilita sau recunoscuta de stat care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raporturile de drept financiar si a carei respectare este asigurata de forta coercitiva a statului. 8tructura normei &uridice de drept financiar$ %ipote a %dispo itie %sanctiunea Constructia externa este de capitole, titluri, subcapitole etc. Ca si in celelalte ca uri, norma &uridica financiara are un caracter general si impersonal. ;orma &uridica financiara surprinde si o serie de specificitati$ '. Apare sub forma unei norme%principiu. 1egea finantelor publice mentionea a utili area resurselor financiare se face cu respectarea stricta a legii in conditii de eficienta sociala si economica. *. Apare sub forma unei norme sarcini, deoarece actele normative de drept financiar stabilesc sarcini si prevederi complete exprimate cel mai adesea in cifre. 7xista si unele exceptii, in sensul existentei unei nome &uridice de drept financiar care au un caracter oarecum individual. Ipotezele prevad impre&urarile in care se aplica dispo itiile cuprinse in aceste norme &uridice. Dispozitiile prevad conduita subiectelor de drept vi ate de aceste norme astfel incat subiectii sunt fortati sa actione e intr%un anumit mod sau li se inter ic anumite acte sau operatiuni financiare. 7le pot fi permisive, onerative sau pro"ibitive. Sanctiunile arata care sunt consecintele nerespectarii dispo itiilor. Acestea sunt sanctiuni disciplinare, administrative, penale sau patrimoniale. 8pecifice mai sunt si penalitatile si doban ile. 7le sunt preva ute de Codul de Procedura :iscala, pentru neplata la termin a taxelor si impo itelor.

-are ori cele trei elemente se vor regasi explicit in textul de lege.

I voarele !reptului :inanciar

!reptul financiar, ca si disciplina, cuprinde * mari categorii de i voare$ '. Comune cu alte ramuri de drept *. 8pecifice '. Cele mai importante< Constitutia (deoarece cuprinde reglementari referitoare la adoptarea bugetului de stat, competentele puterii in stat, modul de adoptare, elaborare si executie a bugetelor centrale si locale) Alte i voare$ %1egile organice si ordinare adoptate de Parlament =!ecretele pre identiale %>otararile 9uvernului %#49 %Alte instructiuni si normatiuni *. Cele mai importante$ Codul fiscal, apoi Codul de Procedura :iscala, 1egea :inantelor publice si 1egea :inantelor Publice locale. Aceste i voare stabilesc reguli pentru subiectele de drept financiar, principiile de ba a ale fiscalitatii, armoni ea a legislatia romaneasca cu cea a 4niunii 7uropene, asigura posibilitatea sistemului fisca romanesc, asigura functionarea aparatului de stat prin finantarea acestuia si prin executarea bugetului central si local.

Aparatul financiar al 8tatului

;otiunea aceasta desemnea a totalitatea organelor statului care contribuie in mod direct sau care inlesnesc activitatea financiara si aplica politica financiara a statului. Astfel, avem$ %#rgane cu competenta generala (')

%#rgane cu competenta specifica (*) '. Parlamentul, Presedintia, 9uvernul, Consiliul 1ocal *. Au atributii exclusiv in domenii bine determinate$ Curtea de Control a -omaniei, Corpul de Control al Primarului, +inisterul :inantelor Publice, 9arda :inanciara.

?ugetul de 8tat Procedura bugetara. 7xtrem de impotant pentru fiecare societate, notiunea de ?uget de stat se regaseste pentru prima data in '(5* in :ranta, intr%un "!ecret privind contabilitatea publica". Acesta stipula faptul ca bugetul este actul prin care sunt preva ute si autori ate c"eltuielite si veniturile statului, pentru o perioada determinata. Cam in aceasi perioada, in tarile romane, apare Condica de venituri si c"eltieli. !esi nu imbraca forma unui ?uget de stat propriu% is, se pre enta sub forma unei dari de seama asupra veniturilor si c"eltuielilor statului. In '(5), apare 1egea contabilitatii$ "toate veniturile si c"eltuielile statului trebuie autori ate anual prin lege, formandu%se astfel ?ugetul general al statului". Actualmente, bugetul de stat este definit ca documentul prin care sunt preva ute si aprobate anual venituri si c"eltuieli sau dupa ca c"eltuieli, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice. ?ugetul statului poate fi apreciat drept un act de management politic, dar este si un document predictiv intrucat @uantifica nivelul c"eltuielilor ce se vor efectua in viitor precum si marimea veniturilor ce vor fi la dispo itia statului. 7le apar sub forma unui plan de actiune financiar in care sunt preva ute si autori ate veniturile si c"eltuielile pe un an. In ceea ce priveste natura sa, bugetul este un act prin care puterea legislativa autori ea a venituri si c"eltuieli. Pe de alta parte, planifica veniturile si c"eltuielile. Astfel, au existat mai multe teorii$ '. ?ugetul ar fii un act administrativ *. Act legislativ 0. Act politic ). Act de natura &uridica

?ugetul de stat este expresia unei vointe politice, concreti at intr%un act cu profunde valente &uridice.

Principiile bugetare

In procesul intocmirii si executiei, exista o serie de reguli cunoscute drept principii bugetare. Aceste principii fundamentale stablesc anumite coordonate$ modul de reflectare al veniturilor si c"eltuielilor in bugetul de stat, durata pentru care Parlamentul autori ea a 9uvernul sa incase e venituri si sa efectue e c"eltuieli< relatia care trebuie sa existe intre totalul veniturilor si al c"eltuielilor. Aceste principii sunt importante si pentru motive de ordin politic si te"nic. ,e"nic pentru ca asigura o buna oglindire a raportului dintre venituri si c"eltuieli. '. Principiul universalitatii, deoarece cuprinde toate veniturile si c"eltuielile (nu trebuie sa existe nicio incasare sau c"eltuiala fara a fi preva uta). Acest principiu asigura posibilitatea Parlamentului de a cunoaste toate posibilitatile de incasare a taxelor si impo itelor si de c"eltuire a banului public. *. Principiul publicitatii. ,oate componentele bugetului public vor fi aduse la cunostinta opiniei publice. In toate etapele de elaborare, adoptare si executie proiectul de lege si, ulterior, legea trebuie sa fie cunoscuta de carte cetateni. 0. Al unitatii bugetare. In fiecare an se adopta un singur buget de stat. ?ugetele extraordinare sunt acea categorie de bugete destinate acoperirii unor nevoi nepreva ute in timpul unor exercitii bugetare. In -omania, in pre ent, exista bugetul asigurarii sociale de stat. 7ste distinct de bugetul de stat. Acesta asigura plata pensiilor, diferinte a&utoare si indemni atii. ?ugetele autonome se intocmesc de cartre institutii publice care au o autonomie financiara. Conturile speciale ale tre oreriei$ acestea se desc"id pentru a degreva bugetul de stat de unele c"eltuieli cu caracter temporar. ). Al anualitatii. 8e refera la perioada de timp pentru care se aproba si intocmeste bugetul dar se refera si la perioada de timp in care se incasea a veniturile si se efectuea a c"eltuielile. Parlamentul are posibilitatea de a controla 9uvernul si de a corecta eventualele abateri de la legislatie 2. Al speciali arii bugetare 5. al unitatii monetare.

A. Al ec"ilibrului bugetar (. Al neafectarii veniturilor bugetare.