Leasingul - este un complex de relatii de proprietate care ia forma unor operatiuni.

Cert este faptul ca operatiunea de leasing este una din formele de arenda. Definirea mai ampla a termenului de leasing se poate realiza pe doua cai. In primul rind este necesar de a se evidentia deosebirile dintre operatiunea de leasing de alte tipuri de arenda si in al doilea rind de a stabili limitele operatiunii de leasing si ale altor forme de relatii economice similare. In continuare vom dezvalui primul moment. Ca forma a operatiunii de arenda, leasingul se deosebeste de aceasta prin urmatoarele caracteristici:

termenul leasingului: de regula, este apropiat de termenul de amortizare al obiectului de leasing; obiectul leasingului: de obicei, il formeaza bunurile mobile i imobile cum sunt masinile, utilajul, constructiile cu functie de productie, mijloacele de transport; achizitionarea proprietatii, reiesind din conditiile inaintate de arendator.

Conform celor mentionate mai sus este posibila extinderea continutului economic al leasingului, care reprezinta un complex de relatii de proprietate, care ia forma unui activ de arenda pe termen lung. Detaliile referitoare la a doua cale care se refera la definirea leasingului, prevad examinarea altor aspecte ale continutului sau economic. Relatiile de leasing posedind particularitati comune cu relatiile de credit. Reiesind din specificul sau economic, leasingul reprezinta plasarea mijloacelor in capitalul de baza cu scopul ulterioarei rambursari. Punind la dispozitie elementele capitalului de baza, proprietarul obtine o recompensa sub forma de comision, la un termen prestabilt (scadenta) - in acest fel asigurind principiul de plata. Astfel, in conformitate cu continutul sau, leasingul corespunde cu relatiile de credit si pastreaza particularitatile operatiunii de creditare. In asa fel, daca leasingul va fi analizat ca operatiune de transmitere a proprietatii in folosinta temporara si care respecta conditiile de: urgenta, rambursare si de plata, atunci va putea fi clasificat ca un credit de marfa in fondurile de baza. De aceea, in sens economic, leasingul - este creditul acordat de catre locator arendasului sub forma de proprietate transmisa spre utilizare. In calitate de subiecti ai relatiilor de credit, aici participa in calitate de debitor - arendasul si in calitate de creditor - locatorul. Obiectul creditului il reprezinta elementele capitalului de baza. In acelasi timp exista unele deosebiri dintre leasing si alte forme de creditare asemanatoare. Dupa forma de organizare a costului de imprumut, leasingul este analog cu creditul comercial, posedind insa unele deosebiri esentiale. In primul rind aceasta se refera la relatiile de proprietate ale creditului comercial si ale leasingului. In cadrul creditarii comerciale, transmitind in posesiune bunurile, simultan se transmite si dreptul de proprietate asupra acestora. In proprietate se inscrie valoarea de consum a bunurilor, retribuirea careia este prelungita pe un anumit termen. In cadrul leasingului, dreptul de utilizare al patrimoniului se deosebeste de cel al proprietatii. Locatorul pastreaza dreptul de posesiune al proprietatii, care este transmis spre utilizare arendasului. Pentru stapinirea acestui drept de utilizare al patrimoniului, arendasul executa platile de arenda, stabilite de locator. La expirarea termenului leasingului, obiectul poate fi transmis in proprietatea arendasului sau poate sa ramina in proprietatea locatorului.

Atit creditul comercial, cit si leasingul includ relatii de reciprocitate ale tranzactiilor comerciale si de credit. In cadrul creditului comercial, tranzactia de credit este conditionata de actul de vinzare - cumparare si exista atita timp, cit exista tranzactia de credit. In ceea ce priveste leasingul, nu exista o asa legatura strinsa cu actul de vinzare - cumparare. Creditul comercial poate avea un caracter pe termen scurt, in timp ce leasingul presupune creditarea doar pe termen lung. Pe linga cele mentionate mai sus trebuie de luat in consideratie faptul ca creditul obtinut de locator pentru achizitionarea obiectului de leasing (creditul pentru organizarea operatiunilor de leasing) este o forma a creditului bancar sau a altui tip de credit. In principiu, operatiunea de leasing nu are analogii absolute cu macar una din formele cunoscute ale creditului, cu toate ca leasingul contine relatii de credit. Deci, leasingul - este un complex de relatii patrimoniale, care iau forma unor operatiuni, ce au la baza relatiile de credit, de arendare a activului pe o perioada indelungata de timp. Un moment important pentru concretizarea operatiunii de leasing, il reprezinta relatiile de vinzare - cumparare. Fara indoiala, leasingul este o varietate a institutiei de arenda, cu toate ca ii sunt specifice unele elemente aditionale - persoana vinzatorului, care da in arenda patrimoniul, nu intra in relatii contractuale cu arendasul, acesta, la rindul sau, participind in relatii nemijlocite de achizitionare a patrimoniului. Aceasta concluzie contrazice opinia unor autori in legatura cu ideea ca leasingul nu intotdeauna incepe odata cu achizitionarea patrimoniului, astfel incit acesta deja poate constitui proprietatea locatorului. In opinia noastra, procurarea obiectului leasingului de catre locator, este o parte nu mai putin importanta a operatiunii de leasing si respectiv ale relatiilor de arenda.

Daca patrimoniul predat in leasing este proprietatea locatorului, atunci, in sens economic, operatiunea de leasing se apropie de forma de arenda; Daca locatorul transmite in leasing activele luate in arenda, atunci relatiile se refera la subarenda; Daca locatorul ia activul in administrare de trust (incredere), atunci acesta nu poate obtine dreptul de proprietate asupra acesui activ. Astfel, relatiile aparute in cadrul arendei ulterioare nu pot fi considerate relatii de leasing. Locatorul are posibilitatea de a achizitiona obiectul leasingului in baza conditiilor de schimb prin barter. De fapt, operatiunea de barter se rezuma la actul de vinzarecumparare. Locatorul poate sa achizitioneze activul si are posibilitatea sa prelungeasca termenul de plata, acesta fiind acelasi credit comercial, care a fost analizat mai sus. Procurarea activului de catre locator prin intermediul creditului comercial se cuvine sa fie examinat ca parte integranta a operatiunii de leasing.

In cadrul operatiunii de leasing, locatorul achizitioneaza activul in scopul ulterioarei transmiteri in arenda. Impreuna cu acesta, transmiterea dreptului de proprietate asupra obiectului chiriei arendasului, la sfirsitul termenului contractului de leasing, este un atribut des intilnit, nefiind insa obligatoriu in cadrul operatiunii de leasing. Deci, leasingul nu poate fi considerat drept relatie de vinzare - cumparare, fiind perfectat prin plata in rate. Prin urmare, relatiile de leasing pe deplin nu se prezinta ca relatii de vinzare - cumparare, aceasta fiind doar faza initiala a acestora. Aceasta este principala deosebire de la arenda pe termen lung cu o ulterioara rascumparare. Luind in consideratie aceste concluzii, se va completa definitia leasingului. Leasingul - este un

complex de relatii patrimoniale, care se organizeaza in operatiunea de cumparare si transmiterea ulterioara a activului in arenda pe termen lung, avind la baza creditul. Acum este momentul potrivit de a se trece la analiza termenului leasingului. Dupa cum se stie, in dependenta de termen, creditele se clasifica in credite pe termen lung mediu si scurt. In opinia specialistilor din strainatate, pentru ca arenda financiara sa fie avantajoasa pentru ambele parti, din punct de vedere economic, termenul initial al arendei trebuie sa constituie 50 - 75% de la termenul de deservire al echipamentului. Caracterizind leasingul ca arenda a capitalului de baza si care rezulta din termenele operatiunii de leasing ca forma de creditare pe termen lung, indica ca conform aspectului exterior, leasingul se aseamana cu investitiile. Prin operatiuni de investitii se subinteleg operatiunile legate de depunerea disponibilitatilor banesti pentru realizarea proiectelor, care vor asigura firmei obtinerea profitului in decursul unei perioade mai mare de un an, care pe deplin corespunde cu creditul pe termen lung si care detin un loc important in realizarea operatiunilor de leasing. Este stabilita clasificarea urmatoarelor tipuri de investitii:

Investitii in active fizice; Investitii in active monetare; Investitii in active nemateriale.

Prin intermediul leasingului se pot realiza investitiile in active nemateriale. Tinind cont de asemanarea leasingului cu investitiile, relatiile de leasing pot fi analizate ca operatiuni de investitii. In acest caz o mai deplina definire a leasingului, mai ales din punct de vedere economic, va fi urmatoarea: leasingul - este un complex de relatii patrimoniale care se organizeaza in operatiunile de investitii in baza creditului, care consta din achizitionarea si arendarea ulterioara a activului. Definitia propusa, care contine patru caracteristici ale obiectului leasingului, practic nu permite interpretarea dubla a acestuia, din punct de vedere economic. Definirea leasingului ca operatiune de investire constituita pe baza de credit, sub forma unei complexitati mai mari de organizare a circulatiei pretului redus, respinge prezentarea leasingului ca arendarea activului pe termenul deplin cu rascumpararea ulterioara. Pe de alta parte, pe deplin acesta poseda asa calitati, care nu poate fi imbinat cu nici unul din elementela sale componente.