Acvila de munte (Aquila chrysaetos) este una dintre psrile de prad cele mai cunoscute i mai rspndite pe pmnt.

La fel ca i alte specii de acvil, aparine genului Aquila i familiei Accipitridae. Aria de rspndire cuprinde mare parte din America de Nord, Eurasia i nordul Africii. Menine populaii chiar i n mai multe insule: Marea Britanie, cele din Marea Mediteran, Japonia i Vancouver. Totui populaia n Europa Central s-a redus datorit activitii umane i n unele locuri specia a disprut dei nainte era prezent.

Descriere

La fel ca majoritatea pasrilor de prad, femelele sunt mai mari dect masculii, putnd ajunge la un metru lungime de la cioc pn la coad i doi metri anvergura aripilor. Penajul este castaniu nchis, schimbndu-se n auriu pe cap i gt, alb pe umeri i la extremitatea cozii. ntre indivizii tineri, albul este abundent mai mult dect cenuiul, culori care se inverseaz cu vrsta. Aceast specie este inclus ntre aa numitele acvile nclate, picioarele sunt acoperite cu fulgi n loc s fie acoperite cu o piele solzoas ca majoritatea acvilelor.

Coloritul

Hranire

Acvila de munte vneaz din aer, pentru a reui este echipat cu arme tipice de pasre rpitoare: picioare puternice, terminate cu gheare bine dezvoltate, cioc ncovoiat, mare for, vitez i o ascuit percepie vizual pentru a localiza prada la sute de metri distan. Przile: oareci iepuri, marmote, psri terestre i zburtoare, vulpi, pisici, iezi, cerbi, mistrei, lupi.

Cuibul

Vulturii aurii sunt monogami. Construiesc mai multe cuiburi pe teritoriul lor i folosesc n fiecare an altul prin rotaie. Cuibul are o structur foarte simpl. Baza cuibului se construiete cu trei ramuri groase, iar pe acestea se aeaz alte ramuri mai subiri. n funcie de zon fac cuibul n arbori nali sau pe stnci abrupte. n fiecare an pe cuibul ales adaug material nou, uneori dup civa ani de folosin cuibul poate ajunge la 1,5 m nalime i 2 m diametru.

Reproducere Epoca de reproducie variaz de la o zon la alta ntre ianuarie i martie i se poate produce n acelai teritoriu unde triesc tot timpul anului sau pot emigra pentru a se reproduce. Dup mperechere femela depune 1, 2 ou pe care le incubeaz timp de 45 zile, din care ies pui acoperii de puf alb. n cazul n care apar doi pui n cuib, doar unul ajunge la maturitate, cel care rupe primul coaja oului, realiznd primul zbor la cca. 50 zile. Fratele mai debil moare nainte, neglijat de prini sau este expulzat de fratele mai puternic.

Pitigoiul codat ( Aegithalos caudatus ) este o pasare sedentara, de dimensiuni mici dar de o frumusete deosebita. Prefera padurile de foioase si cele mixte dar poate fi vazut si in parcuri, gradini si livezi. Pitigoiul codat este raspandit in toata Europa, mai putin extremele nordice.

Se cunosc doua subspecii europene, una intalnita in Europa de Vest,Aegithalos caudatus europaeus, care are ca semn distinctiv o spranceana de culoare neagra care se prelungeste pana pe spate iar nuantele de roz sunt mai putine sau chiar deloc la exemplarele din Peninsula Iberica. Aegithalos caudatus caudatus este subspecia care traeste in Europa de N si de E si are capul complet alb iar nuantele de roz sunt mult mai prezente. Este subspecia cea mai frumos colorata si avem norocul sa o putem vedea si la noi. Sunt intalnite si variatii ale celor doua subspecii care pot fi intalnite si in Romania.

Colorit

Culoarea generala a pitigoiului codat este de alb cu nuante de roz si caramiziu. Ceafa este de culoare neagra si la fel si varfurile aripilor si coada. Putem vedea si doua pene de culoare alba de o parte si de alta a cozii. Lungimea corpului este de 15 cm, anvergura aripilor de 16-19 cm iar greutatea este de 7-9 g.

Hranire

Hrana pitigoiului codat este alcatuita in principal din insecte mici. Iarna se aduna in grupuri mici care sunt intr-o miscare continua in cautarea hranei.

Ciubul

Cuibul pitigoiului codat este o adevarata opera de arta. Acesta are forma sferica sau putin alungita, cu intrarea din lateral. Constructia cuibului este facuta din licheni, panze de paianjeni, par si pene ceea ce ii confera proprietati elastice si o rezistenta deosebita. Din acest motiv cuibul se mareste odata cu cresterea puilor. Femela depune 8-12 oua intr-o singura serie pe an.