Lemnul este numele unui material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuti, copacii, etc,

fiind compus n majoritate din celuloz i lignin i n mic parte din gume i rini, materii tanante, materii colorante.

Lemnul, o materie de origine organic, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite plante vasculare care sunt formate din esutul lemnos xilen i esutul liberian - floem.

Structura lemnului Macroscopic lemnul este diferit privit, n funcie de planul n care este secionat. Lemnul este alctuit din mai multe tipuri de esuturi vegetale: esutul vascular, fibre, parenchimul de rezerv. Fibre: fascicule de celule rezistente, dispuse ntr-un sens axial, care asigur rigiditatea si rezistena mecanic a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec de celuloz, hemiceluloz i lignin. esutul vascular: este compus din vase, celule tubulare prin care se conduce seva brut de la rdcini la frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide. Vasele conductoare sunt adesea asociate cu celulele parenchimatice (numite i parenchim), care contribuie la transportul de nutrieni n arbore. Celulele de rezerv parenchimatice, cu pereti ngroai i lignificati, care nsoesc esutul vascular. Aceste celule particip la funcia de sustinere. Orientarea lor este transversal i radial pornind de la axa longitudinal a arborelui. Lemnul are o structur anatomic specific fiecrei specii de arbore, astfel nct acestea pot fi recunoscute n funcie de diferenele structurale. Descrierea tiinific a structurilor lemnului i de determinarea speciilor de arbori ine de anatomia lemnului.

Compoziia chimic Lemnul const n principal din substante organice, precum i din substante anorganice (1 pn la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabila. Celuloza (40 - 50%), Lignina (20 pn la 30%) Hemiceluloz (15 la 25%), Alte substane organice: polizaharide, pentozani, hexozani, rini, taninuri, colorani, cear, alcaloizi... Apa