unuUniversitatea tefan cel Mare, Facultatea de tiine Economice i Administraie Public, Suceava

EFE A! "A #$S%$P"$&A #EM'( AF$E M$( A)$A

Student * (rosu $oan AP $#, an $$$, +r,-

M$( A)$A
Migraia este una din provocrile aduse de fenomenul globalizrii. Absena barierelor politice, sau tocmai prezena lor favorizeaz din motive diferite fenomenul migraiei. Progresul tehnologic uureaz micorarea distanelor prin viteza de transport i costurile sale. Organizaia internaional pentru migraie ( OM! afirm c la ora actual sunt peste trei sute de milioane de imigrani "n lume. #uropa a primit cel mai mare numr, $%,& milioane "n '%%(, ultimul an pentru care e)ist cifre disponibile. America de nord a primit *(.+ milioane de imigrani, iar Asia '(., milioane. -ea mai mare parte a acestor imigrani economici provin din Asia+. .e altfel titlul articolului preluat de la agenia american /o) 0e1s sugereaz c chiar "n plin recesiune (decembrie '%%2! economia mondial are nevoie de fora de munc a imigranilor. Aspectele migraiei sunt diverse iar tendinele se schimb de3a lungul timpului. Alturi de migraie cauzat de raiuni economice "nt4lnim migraia celor a5uni la v4rsta pensionrii. #i caut o zon cu clim mai bl4nd i6sau cu ta)e mai mici. 7pre e)emplu, britanicii pensionari, "mpreun cu cei activi, reprezint al patrulea grup numeric de imigrani "n 7pania, dup rom4ni.' 8n aspect inedit specificat "n statistici este 9feminizarea: migraiei, un alt aspect.. 8n procent tot mai mare de femei migreaz pe cont propriu, fr a urma soul, sau familia. Acest procent a crescut de la *&,$ procente "n +;&% la *;,& procente in '%%(, potrivit statisticilor O08., 7unt doar dou aspecte care pun accente diferite pe un fenomen comple). Soldul net mi+ratie.total emi+ranti/total imi+rani0 rata12333 locuitori 4otrivit Eurostat5 !abel 2 <r =o >g +;;2 3%,'( % +;;; 3%,++ % '%%% 3%.+& % '%%+ 3'(.' 3'&.$ '%%' 3 %,%$' %.++ '%%, 3 %,,*+ % '%%* 3 %,*&& % '%%( 3 %,,,* % '%%& 3%,, % '%%$ %,%,( 3 %,+2' '%%2 %,%& 3 %,++(

+ '

6 =ich 1orld needs more foreign 1or?ers@ report, /OA0e1s.com, .ecember %', '%%2 http@66ne1s.bbc.co.u?6'6shared6spl6hi6inBdepth6britsBabroad6html6europe.stm , Morrison, 7chiff C 75Dblom ('%%2!@ The International Migration of Women. Eashington@ Fhe Eorld >an?. Page ' * http@66epp.eurostat.ec.europa.eu6portal6page6portal6productBdetails6datasetGpBproductBcodeHF7..#',%

/ormer <ugoslav 3+,% 3 =epublic of % %,2++ Macedonia, the IungarJ +,&2+ +,&*

3 +,'** +,&,+

3 +,'(* %,;(+

3 +','% %,,*2

3 +,,&( +,(,&

3 %,%(& +,$;$

3 %,,$' +,$+'

3 %,'(; ',++&

%,%&;

3 %,'(( +,&,+

+,**;

0ot@ zero "nseamn lips date ("n cazul >ulgariei! #)@ '(,' "nseamn '(,' persoane au plecat la +%%% locuitori sau ',( la +%% locuitori "n '%%+. Kn '%%; au plecat %,++& la +%%% locuitori sau %,%++& la +%% (3%,++& "n tab +!

/ig +. rata migrare neta la +%%% locuitori (=omania! (sold negativ, valorile sunt sub a)a J!
0 y1998 -0.05 -0.1 -0.15 -0.2 -0.25 -0.3 y1999 y2000

/ig ' rata migrare neta la +%%% locuitori (=omania si >ulgaria!

0.2 0.1 0 -0.1 -0.2 -0.3 -0.4 -0.5 y2002 y2003 y2004 y2005 y2006 y2007 y2008 y2009 Romania Bulgaria

.in datele prezentate "n tabel + precum i "n fig +. i fig '. se poate observa dinamica procesului de migrare "n cele dou ri care au aderat la 8# "n '%%$ =omania i >ulgaria. .up un v4rf "nregistrat "n '%%+ al plecrilor din ar (sold negativ '(,' la mia de locuitori marcat cu galben "n tabel +! se constat o atenuare lent "n =om4nia, i chiar o depire a numrului celor care au intrat "n =om4nia (lucrtori strini! fa de cetenii rom4ni care au plecat "n anii '%%$ i '%%2. Pentru 2008 i 2009 se reia soldul negativ (vezi tabel i fig si fig 2!. #voluii total diferite avem "n celelalte dou ri vecine. Pentru fosta ugoslavie (7erbia i Muntenegru! soldul este continuu negativ (cei plecai "i depesc pe cei intrai!, "n schimb 8ngaria are un sold continuu pozitiv (reprezint un pol de atragere pentru fora de munc strin!. Linta favorit a migranilor rom4ni dup cum i a celor intracomunitari, sau din afara 8# o reprezint 7pania i talia. Potrivit statisticilor #urostat( sunt prezentate "n tabelul ', de mai 5os valoarea sumelor (milioane euro! trimise "n rile de origine de ctre imigranii intracomunitari. !abel 7 Anul '%%$ '%%2 7pania +*'% +(%% talia ++$% +''% Printre acetia se afl i muncitorii rom4ni. .in pcate statisticile "n legtur cu fenomenul imigrrii sunt pariale i se actualizeaz greu "n =om4nia. Potrivit unor raportri fcute cu ocazia sfinirilor caselor "n dieceze de ai au fost "nregistrate urmtoarele date la "nceputul anului '%%( (tab,!. !abel 7udan 2%% Austria &$
(

http@66epp.eurostat.ec.europa.eu6cache6 F<BP8>M -6'3++%''%+%3AP6#06'3++%''%+%3AP3#0.P./

-anada /ranta Nermania Nrecia rlanda srael Portugalia 7pania 78A 8ngaria talia #lvetia >elgia -ipru Ou1eit Australia Furcia Malta Oazahstan -ehia /inlanda 7erbia ugoslavia >osnia 0igeria Paponia Polonia .anemarca Olanda .ubai 7an Marino 0oua Qeeland 8craina =usia 7uedia Miban Mibia 0orvegia 7ingapore slanda 7coia =ep. Moldova Africa de 7ud Maroc Me)ic

+$* '+% ,'% &2; ;'; ,%* +;% ','$ +%$ +%$* '+%(* '+ *, ,$ ' * ,' , , ' * '% & , & '' +& ( +* , , , ( * ( + + + + ' ' ' ' , +

ra? 7udan Altele !otal

' + +$' 78937

"atele nu #u$rind% du$& #um se $oate #onstata% 'ns& i $ersoane de alte #onfesiuni. (e refer& doar la #atoli#i. %AU:E"E M$( A)E$ -auzele generale ale micrilor migratorii sunt multiple. #le sunt atribuite "ndeosebi proceselor de suprapopulare i care au loc "ntr3o gam imens de condiii aa3 zise secundare, ce rezid din situaia economic,cultural,sanitar si psihologic. Prin suprapopulare se "nelege ruptura care se poate produce "ntr3o ar sau "n alta "ntre cifra populaiei i resurse.Atunci c4nd creterea natural a populaiei nu este urmat de o cretere corespunztoare a gradului de folosire a forei de munc de o cretere ale venitului,la nivel de ar i regiuni atunci "n mod direct,"n mod obiectiv produce o suprapopulare i ca urmare, o micare a populaiei "ntr3un loc "n altul. 7uprapopularea poate fi provocat prin micarea natural a populaiei c4nd e)cedentul natalitii domin indicele mortalitii.7uprapopularea nu este o simpl consecin demografic..e amintit sunt consecinele pe care le3au avut "ntr3o serie de ri, trecerea "n agricultur, de la policultur la monocultur,trecerea agriculturii de la cultura pm4ntului la creterea intensiv a animalelor la trecerea "n consecin, la ramuri economice care cer o reducere a m4inii de lucru. .ezvoltarea reelelor de comunicaii favorizeaz dispersarea industriilor pe teritoriu,proces urmat de procesul de migraie.Fransportul maritim a constituit la un moment dat motorul migraiilor populaiei.Asemenea situaii pot fi clasificate "n grupa cauzelor acidentale. .in aceast categorie fac parte i micrile migratorii determinate de raiuni istorice,religioase, politice i o serie de cataclisme,maladii, care determin migrri sau emigrri masive i brute. -auzele care determin micri migratorii pot fi i de ordin psihologic.Populaiile "n rile de c4mpie sunt fascinate de regiunile "nalte, muntoase.Populaia odat emigrat, stabilit "ntr3un loc favorabil poate deveni un pol de atracie pentru compatrioii si. 8n interes deosebit "l prezint micrile migratoare interne ale populaiei i deplasrile pentru ,munc determinate mai ales de diferenierea nivelelor de dezvoltare a regiunilor,"n funcie de ritmul de industrializarea a rilor respective.

!$PU $ #E M$( A)$$

Pornind de la cauzele generale i particulare care genereaz mobilitatea populaiei "n teritoriu,se obine urmtorul tablou general al migraiilor @ Migra)iile individuale deteminate de fa#torii e#onomi#i.Kn funcie de raza lor de aciune, de perioada i de mi5loacele de deplasare, acestea se subdivid "n migraii sezoniere i deplasri definitive la mare dinstan.-ea mai des "nt4lnit form de migraii de acest fel sunt cunoscute sub denumirea de e)od rural care vizeaz "n primul r4nd micrile din interiorul rilor. Migra)ii $e gru$e organizate%care pot fi definitive (migraii rzboinice, a v4ntorilor,etc.! sau ritmi#e, desfur4ndu3se "ntr3un spaiu definit(nomadism pastoral, al pescarului, v4ntorului,agricultorului cu ritm sezonier! sau cu caracter de seminomadism R viaa agricol i pastoral de munte,etc. P $&%$PA"E"E E!APE A"E M$( A)E$ ;& SE%'"E"E <$< $ << Migratia din ultimul secol si 5umatate poate fi grupata, dupa numarul, originea si caracterul ei specific, in cinci mari etape, si anume@ *ta$a 8+,- 8./, perioada unor mari prefaceri sociale in aproape toate statele #uropei Occidentale, marcheaa o reinviorare a migratiei din sec al AS 3lea. 0umarul celor plecati se estimeaza la circa +%% %%% persoane, emigrantii fiind tarani sau mestesugari. .irectiile de deplasare vizau indeosebi America de 0ord si coloniile europene din Australia si 0oua Qeelanda. *ta$a 8./- 880 se caracterizeaza prin deplasari masive care a5ung la ,%%.%%%3 (%%.%%% persoane pe an. n aceasta perioada, in care predomina emigrantii lipsiti de mi5loace materiale, directiile de deplasare raman de regula aceleasi din perioada anterioara. *ta$a 880- 9 ., perioada premergatoare primului razboi modial, se caracterizeaza printr3o crestere puternica a emigratiei atingand, in medie, circa 2%%.%%% persoane anual. Masa emigrantilor o formeaza muncitorii necalificati, fara mi5loace si resurse de trai. Qonele de imigrare se e)tind, America de 0ord ramanand in continuare atractia principala. *ta$a 9 .- 9.0 prezinta trasaturi distincte. a amploare, spre deosebire de perioada de dinaintea primului razboi mondial, emigratia fortata rezultata din pozitia unor guverne fata de minoritatile nationale sau din alte atitudini politice si religioase, din conditiile unor tratate de pace, in urma formarii noilor state independente etc. n aceasta perioada se contureaza o zona de atractie a emigratiei inspre #uropa de Sest. Prin aparitia acestor noi zone de imigrare se anunta o inversiune a curentilor traditionali. *ta$a de du$a #el de-al II-lea razboi mondial, ce a determinat schimbari importante in miscarea migratorie. Milioane de oameni au fost evacuati, altii au emigrat temporar, au avut loc schimburi de populatie intre tari vecine, au reinviat migratiile determinate de cauze economice. Aceste migratii se deosebesc insa de cele de dinainte de razboi prin proportiile, directiile si formele lor.

#$ E%)$$"E M$( A)$$"' UMA&E 7intetiz4nd volumul i direciile migraiilor, "ndeosebi din ultimele trei secole, obinem un tablou semnificativ al deplasrilor umane. Primul loc "ntre rile de emigraie "l dein statele din #uropa occidental. -ea mai veche poate fi considerat emigraia iberic, cunoscut "nc din secolul al AS 3lea i continuat "ntr3un ritm susinut p4n "n secolul al AS 3lea. in aceast perioad, spre America de 7ud i -entral s3au "ndreptat circa dou milioane de spanioli i c4teva sute de mii de portughezi. .up aceast perioad, intensitatea emigraiei iberice este oscilatorie, "ns continu p4n "n zilele noastre. At4t prin vechime, c"t mai ales prin volumul ei, se remarc emigraia britanic. Saloarea acestei emigraii numai "n perioada +2'(3+;*% este de circa '+ milioane persoane, "ntr3o structur variat de la epoc la epoc. Aceast emigraie este continu p4n la "nceputul secolului a+ AA3lea, c4nd se produce o Tre"ntoarcereT a ei din 7.8.A. i o 9redistribuireT spre -anada, Australia, Africa de 7ud .a. #migraia german formeaz un contingent de circa &,( milioane (+2'%3+;,%!, cu intensiti ma)ime, "ndeosebi la sf4ritul secolului a+ A A3lea i "nceputul secolului al AA3lea. #a cuprinde "n primele faze, mai ales pe ranii Nermaniei Orientale i =enaniei (zone cu o agricultur slab! sau pe meteugarii ruinai de concurena marei industriiU "n perioada anilor +;,%3+;*% emigraia german este dominat de refugiai politici (circa *%%.%%% persoane!. Knc din secolul al AS 3lea se afirm cu toat vigurozitatea emigraia scandinav. #a cuprinde "ndeosebi o serie de categorii de muncitori specializai, marinari, tietori de lemne etc. #migraia francez se afirm mai t4rziu dec4t cele menionate anterior i cu o intensitate mai redus. #a cuprinde "ndeosebi for de munc disponibil din regiunile periferice ale /ranei, regiuni mai slab dezvoltate, "n acele timpuri, din punct de vedere economic. .in cadrul #uropei meridionale i orientale se remarc "ndeosebi emigraia italian care se manifest ctre sf4ritul secolului al A A3lea ("ncep4nd cu anii +22% p4n "n +;'2 circa +$3+2.%%%.%%% persoane!. #a s3a orientat fie spre rile vecine, fie spre rile de peste ocean (7.8.A., Argentina, >razilia!. -urentul cel mai activ pornea din talia de sud, din regiunile cu regim latifundiar, bazat pe o agricultur e)tensiv. .eosebit de activ a fost i emigraia austro3ungar (circa *,, mil. persoane "n perioada +2$(3+;+*!, cuprinz4nd "ndeosebi rani sraci sau prigonii politici. Amintim de asemenea emigraia polonez cu ma)imum de intensitate "ndeosebi "n perioada +;+;3+;,;, c4nd circa un milion polonezi s3au "ndreptat spre America sau alte ri ale #uropei. Fraficul de sclavi din Africa se "nscrie, de asemenea, "n procesul micrilor de populaii. -omerul cu sclavi a "nceput "n secolul al AS3lea "n Africa occidental i atinge punctul su culminant la finele secolului al AS 3lea. 7e apreciaz la circa '% milioane numrul negrilor deportai pe plantaiile de tutun, zahr, cafea din >razilia i regiunea -araibe. 8n numr mare de negri au fost transportai, de asemenea, "n celelalte ri din America de 7ud precum i "n 7.8.A. -omerul de sclavi a fost practicat de toate puterile coloniale. 97clavagismul, afirma Oar+ Mar), este acela care a dat valoare coloniilor, coloniile sunt acelea care au

creat comerul lumii, comerul din lumea "ntreag este condiia de e)isten a marii industrii. Astfel sclava5ul este o categorie economic de cea mai mare importan:. Acest 9filde negruT, provenit mai ales de pe coasta occidental a Africii ecuatoriale, a fost debarcat in America (la 7anto .omingo!, la numai +% ani de la cltoria lui -o+umb. .e atunci, cu o intensitate de neimaginat, a continuat, timp de mai bine de (% ani, rsp4ndindu3se "n "ntreg continentul latino3american. Kn >razilia ei au fost adui pentru prima oar "n anul +(,' Kn 7.8.A., negrii sclavi au "nceput s fie adui din anul +&+;, fiind apreciat prin anul +2&% un numr total de apro)imativ *.%%%.%%% persoane. .ar emigraia s3a orientat nu numai spre continentul Americii, ci i spre o serie de ri din #uropa sau Asia. =ein atenia, prin amploare i dimensiunile lor teritoriale, migraiile din Africa spre #uropa i mai ales spre /rana, care "n +;%% "i deschidea frontierele. Kn +;(*, numrul TstrinilorT atinge de5a circa +.%%%.%%%, iar m4na de lucru nord3african se apropie de o 5umtate de milion. 0egoul cu sclavi negri a influenat depopularea multor regiuni ale Africii. 0umrul total a+ sclavilor negri a fost apreciat la '%.%%%.%%%U dar dac inem seama at4t de faptul c pentru a prinde un negru erau distrui ali ,3* negri, c4t i de TpierderileT necalculate survenite "n timpul cltoriilor, atunci desigur c pierderea Africii poate fi apreciat la mai mult de 2%.%%%.%%% persoane. .in cadrul continentului asiatic se remarc "ndeosebi emigraia indian, chinez i 5aponez care de pe la mi5locul secolului al A A3lea p4n "n +;+% cuprindea circa ',( milioane emigrani "n afara continentului. %A A%!E $S!$%$ A%!UA"E A"E M$( A)$$"' Migratiile contemporane au la baza doua mari cauze@ $oliti#e si e#onomi#e. #le pierd caracterul lor spontan, voluntar, fiind din ce in ce mai mult puse sub controlul anumitor organisme care urmaresc asigurarea unor scopuri politice sau economice directe. Migratiile actuale se deosebesc de cele anterioare atat prin caracterul, volumul, cat si prin orientarea lor geografica. n esenta, trasaturile migratiilor actuale constau in urmatoarele@ n ultimii ani se manifesta o crestere a migratiilor din interiorul continentelor, in timp ce migratia intercontinentala scade. n cadrul acestora apar din ce in ce mai evidente migratiile internationale, temporare si sezoniereU n cadrul emigrarilor domina forta de munca ieftinaU n ultimii ani apare un adevarat e)od al inteligentei. #ste vorba de e)odul de competenta sau 9emigrarea elitei stiintifice:. Acesp proces, cunoscut si sub numele de 9brain drain:, modifica puternicatat structura migratiilor, directiile, cat si ponderea lor in econimia mondiala. O astfel de situatie sfecteaza eforturile tarilor in curs de dezvoltare in edificarea lor economico3sociala. -auza migratiilor internationale ramane in continuare stagnarea economica, situatie caracteristica multor tari capitaliste din #uropa. n functie de aceste caracteristici generale s3a modificat radical pozitia unor tari si continente din punctul de vedere al emigratiei si imigratiei.

Pentru tarile *uro$ei este evidenta o amplificare a miscarilor intre state, aceasta ca urmare a reducerii cererii de mana de lucru necalificata sau putin calificata intr3o serie de regiuni ale Americii. #uropa atrage un puternic contingent de forta de munca dintr3o serie de tari slab dezvoltate din Africa, Asia si America Matina. Modificari importante s3au produs in domeniul migratiei in tarile 0meri#ilor. -aracteristic pentru 7.8.A. este faptul ca in ultimii ani a slabit considerabil emigratia din tarile #uropei in favoarea tarilor din cele doua Americi. n cadrul emigrarilor din #uropa, ponderea cea mai mare revine muncitorilor calificati, persoanelor cu pregatire intelectuala. 0meri#a 1atina este una din principalele zone ale imigratiei de pe glob. n conditiile unei e)plozii demografice, ce a dus la cresterea populatiei cu peste (% milioane de oameni si la lichidarea fostei lipse de resurese de munca, tarile Americii Matine sunt interesate numai in curentul de cadre calificate, a caror lipsa se resimte in economia nationala. n ce priveste tarile 0fri#ii contemporane se constata intensificarea migratiei intercontinentale si intracontinentale. -urentii migratori din Africa sunt indreptati spre #uropa. -entrele de atractie ale populatiei sunt marile orase si teritoriile dezvoltate din punct de vedere economic, cu industrie e)tractiva si plantatii agricole. n tarile 0siei, intensitatea migratiilor e)terne, atat intracontinentale cat si intercontinentale, este in ansamblu mai scazuta decat in alte continente. Aceasta se e)plica prin politica discriminatorie a principalelor tari ale imigratiei (7.8.A., Australia, 0oua Qeelanda! in legatura cu venitii din Asia. Mimitarea sosirii de straini influenteaza asupra volumului si directiei migratiei in acest continent. 7e continua migratia intensiva inspre 0ustralia si 2oua 3eelanda. PE&#U"= $"E PE&! U MU&%=, &A>E!$SMU" Migratia interna imbraca forme multiple. .intre acestea, cele mai caracteristice sunt de$lasarile $entru mun#a. Prin deplasarile pentru munca intelegem e)istenta unui numar de activi care, avand domiciliul intr3o anumita localitate, calatoresc zilnic, saptamanal, lunar sau chiar la intervale mai rare pentru a lucra permanent sau sezonier intr3o alta localitate. n cadrul acestor pendulari un loc important il detine navetismul. #)istenta deplasarilor pentru munca a constituit un fenomen aproape permanent, care a insotit dezvoltarea fortelor de productie in toate oranduirile sociale. 7uprapunerea deplasarilor pentru munca cu soma5ul e)istent, determina un adevarat e)od intr3o serie de tari capitaliste, care se manifesta pe plan national si international. 8n fenomen nemi5locit legat de aceste deplasari, a carui intensitate a fost foarte puternica in secolul trecut si la inceputul secolului nostru, l3a constituit emigratia fortei de mun#a. -auzele principale constau in disproportiile care apar in economia capitalista, ce se refera la raportul dintre resursele naturale si industriale, dintre resursele naturale si agricole, dintre industrie si agricultura si dintre dezvoltarea economica si densitatea populatiei. .in analiza datelor privind migratia interna din tara noastra in ultimul deceniu se evidentiaza cateva caracteristici determinate de dezvoltarea economiei noastre nationale, si anume@

7caderea continua a intensitatii migratiei interne totale si, legat de aceasta, scaderea absoluta a celor doua laturi ale sale@ miscarea inter5udeteana, care scade puternic si migratia intra5udeteana, care creste continuu, manifestand tendinta de stabilizare la un anumit nivel. -auzele economice continua sa ramana un factor hotarator in evolutia migratiei interne din tara noastra. 7ensul acestei miscari mecanice este spre zonele cele mai dezvoltate economic si spre capitala. n acelasi timp se remarca faptul ca deplasarea cea mai intensa se face din mediul rural (((V! spre mediul urban. -a urmare a restrangerii migratiei in afara 5udetelor, precum si migratiile in 5udete mai indepartate, s3au redus si distantele de deplasare a fortei de munca. Aceste fenomene prezinta adanci semnificatii economice si sociale. Procesul de repartizare rationala a fortelor de productie pe teritoriul tarii se infaptuieste fara transmutari mari de populatie. %'&SE%$&)E"E E%'&'M$%E $ #EM'( AF$%E .eplasrile de populaii at4t "n interiorul rilor, c4t i mai ales cele intercontinentale sau "ntre ri, au repercursiuni puternice at4t pentru rile cu emigraie c4t i pentru cele cu imigraie.-onsecinele sunt at4t de ordin demografic c4t i economic. .eplasrile de mari proporii ale forei de munc determin mari dificulti at4t pe plan economic c4t i pe plan social. Pe $lan e#onomi# este pus "n vedere "n primul r4nd fluctuaia sporit, peste normal, a structurii forei de munc la o perioad a anului la alta i "n al doilea r4nd irosirea prin transport a unei mari cantiti de energie care ar putea fi utilizat pe plan social.Ma aceasta se adaug i prelungirea artificial si eficienta a duratei zilei de lucru. 0u trebuie ignorat supra aglomerarea cilor de comunicaii a mi5loacelor de transport./apt care creeaz st4n5enirii ale celorlalte activiti economice i bine"neles solicitarea de investiii importante "n dezvoltarea reelei de transporturi. Pe $lan so#ial trebuie avut "n vedere desprirea temporar a familiei, ceea ce creeaz probleme i urmri serioase asupra educaiei copiilor,relaiilor dintre soi,etc.