Familia ca grup social

Antropologul francez Claude Levi Strauss da definitia de familie:Familia este un grup social care isi are originea in casatorie,consta din sot,sotie si copii nascuti din relatia lor,uniti prin drepturi si obligatiuni morale,juridice,economice,religioase si sociale. Sociologii americani Burges si Loc e dau alta definitie:Familia se deosebeste de alte grupuri sociale prin urmatoarele caracteristice:este formata din persoane unite prin relatii de casatorie,singe,adaptiune si membrii locuesc sub acelasi acoperis alcatuind un singur menaj,alcatuita de persoane ce intercomunica in cadrul rolurilor sot!sotie,tata! mama,sustine si perpetueaza o cultura comuna derivate de obicei din cultura societatii. "efinirea e#act$ a no%iunii de familie comport$ dificult$%i determinate de faptul c$ acest fenomen social constituie obiect de cercetare pentru mai multe &tiin%e: sociologie, psi'ologie, medicin$, istorie, drept etc. fiecare propun(ndu!&i s$ surprind$ dintr!o perspectiv$ specific$ dimensiunile, dinamica &i func%iile grupului familial. Familia, ca form$ a comunit$%ii umane, trebuie analizat$ din punct de vedere al rela%iilor ce se stabilesc )ntre cei care o compun, precum &i cele )ntre familie, ca entitate distinct$ &i societate. Av(nd )n vedere aceste considerente, putem defini )ntr!o accep%ie general$ familia, ca fiind o form$ de rela%ii sociale dintre persoane fizice legate )ntre ele prin c$s$torie sau rudenie, fiind format$ din so%i &i copiii lor, p$rin%ii so%ilor, precum &i cu alte persoane cu care se afl$ )n rela%ii de rudenie. Familia desemneaz$ un grup de persoane unite prin c$s$torie, filia%ie sau rudenie, grup ce se caracterizeaz$ prin comunitate de via%$, interese &i )ntrajutorare. *n cadrul rela%iilor de familie e#ist$ aspecte morale, fiziologice, psi'ologice &i economice care dau acestor rela%ii un caracter de comple#itate ce nu poate fi )nt(lnit la alte categorii de comunit$%i sociale. F+,C-..L/ FA0.L./. Func%ii fizice 1biologice, economice2: furnizarea de 'ran$, )mbr$c$minte, ad$post, ap$rare de pericole, )ngrijirea s$n$t$%ii. Func%ii afective: bucuria traiului )mpreun$, )ncurajarea membrilor familiei, afectivitatea )ntre so%i, p$rin%i &i copii, )ntre membrii diferitelor genera%ii etc. Func%iile sociale: )nt$rirea stimei de sine, transmiterea culturii de la o genera%ie la alta, imprimarea controlului &i sentimentului de dreptate.

Func%ia de perpetuare &i continuare a speciei, prin na&terea &i cre&terea copiilor. Func%ia de organizare economic$ &i gospod$reasc$: fiecare familie are venituri &i c'eltuieli, locuin%$, bunuri etc., care trebuie gospod$rite )n a&a fel )nc(t membrii s$i s$ tr$iasc$ mai confortabil &i mai bine. Func%ia de )ngrijire &i educare a copiilor: este o func%ie important$ pentru c$ de aceasta depinde )n mare m$sur$ cum se vor forma copiii &i ce fel de oameni vor deveni. Fiecare familie se str$duie&te s$ )ndeplineasc$ c(t mai bine aceste fun%ii. Activitatea uman$ este rezultatul ac%iunii omului ca urmare a unei inten%ii 1voin%a2 sau a unei op%iuni 1decizia2. +nul dintre scopurile activit$%ii umane este )ndeplinirea func%iei familiei. .n societate, familia are drept functie esentiala asigurarea securitatii membrilor sai si educarea copiilor. Acestia dobandesc aici limbajul, obiceiurile si traditiile grupului. 3rin jocul imitarii si identificarii cu parintii, ei isi elaboreaza personalitatea, isi formeaza caracterul si trec de la egoism la altruism. Familia functioneaza triadic, intre urmatorii poli: tatal ! principiul autoritatii, mama!principiul afectivitatii, fratii si surorile ! principiul rivalitatii. Familia influenteaza nu numai formarea personalitatii copilului, sub diversitatea aspectelor sale, dar si calitatea si valoarea fondului sau cultural. "e asemenea, familia trebuie sa stimuleze libertatea de comunicare a copilului, dorinta de a pune intrebari. .n acest scop, parintii sunt datori sa nu ignore sau sa evite intrebarile 1c'iar si pe cele mai indiscrete2 si, cu atat mai putin sa ironizeze copilul. 4ri de cate ori este posibil, imaginatia copilului trebuie sa aiba camp liber de desfasurare deoarece apetitul si respectul acestuia pentru cultura se e#erseaza mai intai in familie. C'iar si instruirea scolara este cu atat mai eficienta cu cat copilul beneficiaza de o serie de antecedente solide in familie. Interpretarea sociologica a familiei 5ermenul de ,, familie66 provine din latinescul ,,famulus66, care in sens larg semnifica ,,supus66, ,,ascultator66, iar in sens restrans ,,sluga66, ,,slujitor66. "ictionarul de sociologie mentioneaza doua sensuri ale termenului de familie: ! Familia: un grup social al carei membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie, care traiesc impreuna si coopereaza sub aspect economic si au grija de copii7 ! Familia, in sens restrans desemneaza cuplul casatorit si copiii lor.

Familia este vazuta drept o forma de comunicare umana intemeiata prin casatorie, care uneste pe soti si pe descendentii lor prin relatii stranse de ordin biologic, economic, psi'ologic si spiritual. Familia este o form$ de comunitate uman$, un grup primar cu toate caracteristicile lui, dar care se deosebeste de celelalte grupuri primare prin cateva note specifice: ! ! ! ! ! +neste membrii prin relatii de casatorie, consangvinitate sau adoptie7 0embrii unei familii traiesc impreuna 1de regula2, alcatuiesc un singur menaj7 "esfasoara o activitate economica comuna7 0embrii sunt legati prin anumite relatii de ordin biologic, spiritual si ideologic, mentinand si perpetuand cultura societatii date7 .si acorda sprijin emotional ! afectiv, interactionand in cadrul rolurilor de sot! sotie, mama!fiu.

Acest grup se intemeiaza pe anumite reguli, prevazute in acte oficiale, in conditiile statului si dreptului. Tipologii ale familiei .n rapot cu gradul de cuprindere al sistemului familial, e#ista: ! familia nucleara 1familia simpla2 ! alcatuita dintr!o singura perec'e maritala si urmasii lor, care locuiesc si gospodaresc impreuna. .n familiile nucleare incomplete se stabilesc diade: sot!sotie, tata!copil, mama!copil7 familia e#tinsa, largita 8 este tipul de familie ce cuprinde pe langa nucleul familial si alte rude si generatii, constituite din cuplul conjugal si copiii lor la care se pot adauga: parintii sotului si9sau sotiei, bunicii acestora, fratii si surorile sotului si9sau sotiei, copiii lor, unc'i, matusi ai cuplului.

"e rgula, in familia largita traiesc trei generatii. /#ista familia e#tinsa propriu!zisa, familia liniara si familia tulpina. Functiile familiei Familia are mai multe functii sociale i biologice. Functia biologica de reproductie umana a familiei este controversata. Ca baza biologica o familie depinde de capacitatea de reproductie 1fecunditatea2 sotiei si barbatului. .n prezent acest punct nu mai este concludent deoarece o familie poate adopta copii. 3rin reproductie de fapt se intelege capacitatea de a produce urmasi pentru asigurarea generatiei urmatoare. Functiile sociale elementare ale familiei sunt:

: : : : :

Funcia de socializare, ca si acea de educare, prin formarea capacitatii de adaptare si motivare in convietuirea sociala. Functia economica, o functie importanta pentru multe familii, prin care se realizeaza asigurarea materiala si protejarea copiilor fata de lipsuri si boli. Funcia politica, ce asigura copiilor o pozitie legitima in societatea e#istenta. "in aceste trei functii se pot distinge si: functia religioasa a familiei, care de fapt joaca un rol in functia de socializare a familiei, prin transmiterea la generatia urmatoare a traditiilor religioase. functia juridica a familiei, care este cuprinsa in constitutie, si care are scopul protejarii familiei in societate 1platirea alocatiilor, intretinerii copiilor, stabilirea legilor de adoptare sau mostenire etc.2. functia economica a familiei este intregita de functia de timp liber si recreere a familiei 1de e#. sport2.

Modele alternative ale vietii de familie "in anii ;<=>, au inceput sa se e#tinda puternic si sa fie acceptate alternative de viata fata de modelul familial clasic: Celibatul sau viata de unul singur /ste intalnit in istoria tuturor societatilor, dar in societatile traditionale era un mod de viata marginala. .n ultimii zeci de ani celibatul s!a e#tins rapid in vestul /uropei si in S.+.A. ca rezultat al unor optiuni individuale si nu al unei constrangeri 1de e#. religioase sau datorita incapacitatii biologice2, sau ca rezultat al unei dezamagiri. /l include atat persone care nu intretin relatii se#uale permanente, cat si personae care au relatii se#uale regulate. 5oleranta sociala fata de acest stil de viata a crescut. Factorii care conduc la alegerea modului de viata de unul singur sunt: ! ! ! ! "orinta unei cariere profesionale7 5endinta indivizilor de a se casatori la o varsta mai tarzie7 Cresterea ratei divorturilor7 Cresterea numarului vaduvelor si vaduvilor.

Coabitarea consensuala

/ste o forma de cuplu a unor personae de se#e diferite care convietuiesc fara a fi casatorite. 3ana nu demult, un asemenea mod de viata parea scandalos. "upa ;<?> a devenit insa foarte raspandit. Acest mod de viata aduce avantajele casatoriei fara sentimentul unei legaturi totale sau costurile unui eventual divort. Concubinajul reprezinta un model de asociere, un mod de a trai impreuna al cuplurilor 'eterose#uale, in afara contractului casatoriei. ,u se deosebeste foarte mult de familia nucleara deoarece realizeaza majoritatea functiilor si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta cuplurile casatorite. Casatoriile fara copii .n mod traditional, familiile aveau copii, principiul intemeierii lor fiind procrearea. Cei fara copii erau obiect al compatimirii daca nu!i puteau avea, ori al dezaprobarii cand nu!i doreau. Cuplurile fara descendenti au depasit stadiul dezaprobarii deoarece s!a sc'imbat insasi filosofia asupra rolului copiilor in cadrul vietii de familie. Copiii nu mai reprezinta a#ul central al vietii familiale, ci cuplul sot!sotie a devenit centru de greutate in jurul caruia graviteaza dorintele, asteptarile, sperantele, placerile. Menajele monoparentale Familiile monoparentale se refera la menajele formate dintr!un singur parinte si copiii acestuia. Sunt in cea mai mare parte rezultat al divorturilor, apoi al deceselor unuia din parteneri, a adoptiei realizate de o persoana singura sau nasterilor din afara casatoriei. 0ajoritatea acestor menaje sunt formate din mame si copiii ei minori, foarte putine grupand tatal si copiii acestuia. Se sustine ideea ca menajele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari decat familiile complete. Familiile reconstituite @eprezinta modele de convietuire in care partenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele anterioare. Cuplul reconstituit reuneste, astfel, copii din mai multe uniuni familiale, la acestia adaugandu!se proprii descendenti. Familiile reorganizate se aseamana cu cele reconstituite, insa ceea ce le deosebeste, in mod special este faptul ca cel putin un partener nu are copii din mariajele anterioare. Familiile reorganizate sunt mai dinamice si, din punct de vedere statistic, sunt mai frecvente decat cele reconstituite. Vaduvia /ste rezultatul decesului unuia dintre partenerii de viata in cadrul casatoriei monogame. /fectul cumulativ al dezorganizarii familiei si al pierderii sotului, respective sotiei, face ca vaduvia sa fie un stagiu dramatic, uneori devastant al sc'imbarii rolului si statusului supravietuitorului.

Formele comunitare ale vietii de familie 3rin secolul al A.A!lea, unele culte religioase au realizat casatoria tuturor femeilor si barbatilor din comunitatea respective. +lterior, in anii ;<B>!;<=> s!a produs o revigorare a ,,comunelor66 familiale in tarile dezvoltate economic, permitand relatii se#uale de grup, in ideea libertatii individuale afisate public, in contrast cu infidelitatile tainuite din familiile considerate respectabile.

Cuplurile de unisexuali .n prezent, multi barbati si femei traiesc cu parteneri de acelasi se#, unele tari permitand casatoria lor 14landa, de e#emplu2. Comose#ualitatea este practicata uneori in alternanta cu 'eterose#ualitatea.

Concluzie

.n concluzie, familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influenteaza si modeleaza persoana umana. Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor, dezvoltarea intelectuala, educatia morala a copiilor,contribuind si la educatia estetica a copilului. 3arintii sunt cei care realizeaza contactul copilului cu frumusetile naturii 1culorile si mirosul florilor, cantecul pasarilor, verdele campului etc.2, cu viata sociala 1traditii, obiceiuri stravec'i etc.2. "aca familia este completa si climatul moral din ea nu lasa de dorit, ea este un bun mediu educativ care va da societatii un individ cu valoare.

Bibliografie

1. ttp!""dealecasei.#ordpress.com" $

%. M. Voinea& 'ociologie generala si juridica& (ditura ')lvi& Bucuresti& %*** .