Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

- o noua viziune asupra evolutiei vietii economice si sociale

Cristea Silviu Cristian Anul Seria A Grupa 1705 "r! Constantin Popescu Profesor coordinator Prof!

- #$C$%ES&' (010

Bibliografie

Dezvoltarea durabila in Romania Emilian DOBRESCU Lucian Liviu ALBU

Wiki edia

Conceptul de dezvoltare durabila

Ca forma de manifestare a dinamicii macroeconomice, dezvoltarea economica presupune un ansamblu de transformri cantitative, structurale si calitative, att in economie cat si in cercetarea tiinifica si tehnologiile de fabricaie, in mecanismele si structurile organizatorice de funcionare a economiei, in modul de gndire si comportamentul oamenilor. n acest conte!t, apare conceptul de dezvoltare economica durabila, ce reprezint aceea forma de dezvoltare economica in cadrul creia se urmrete ca satisfacerea cerinelor prezente, de consum, sa nu compromit sau sa prejudicieze pe cele ale generaiilor viitoare. "reocuprile tot mai accentuate privind dezvoltare economica durabila sau viabila, la nivelul fiecrei tari si la scara mondiala, sunt legate de un comple! de probleme cu care se confrunta, in prezent omenirea, si anume# srcia in mi$locul belugului% degradare mediului &ncon$urtor, e!tinderea necontrolata a urbanizrii% nesigurana ocuprii unui loc de munca% &nstrinarea tineretului% &nlturarea valorilor tradiionale% inflaia, oma$ul, crize monetare, economice si geografice etc. Conceptul de dezvoltare durabila e!prima procesul de lrgire a posibilitilor prin care generaiile prezente si viitoare si pot manifesta pe deplin opiunile in orice domeniu ' economic, social,cultural sau politic, omul fiind aezat in centrul aciunii destinate dezvoltrii. (ezvoltare economica durabila presupune e!istenta unor condiii economice , culturale si de mediu favorabile. (aca din perspectiva istorica, condiiile economice au avut un rol covritor in evoluia speciei umane, celelalte condiii nu mai pot fi, astzi, ignorate, componenta economica reprezentnd, insa factorul esenial al dezvoltrii. n )aportul *rundland , intitulat +,iitorul nostru comun- elaborat de Comisia Mondiala ndependenta pentru mediu si (ezvoltare, prezentat la Conferina .aiunilor /nite de la )io de la 0aneiro, din unie 1223, dezvoltarea economica durabila este conceputa in viziunea reconcilierii dintre om si natura in sensul stabilirii unui nou parteneriat intre cele doua entitati, a echilibrului si armoniei dintre ele , + pe o noua cale de dezvoltare, care sa susin progresul uman nu numai in

cteva locuri si pentru cativa ani, ci pentru &ntreaga planeta si pentru un viitor mai &ndelungat-. )aportul mondial al dezvoltrii /mane 412256, elaborat sub egida "rogramului .aiunilor /nite pentru dezvoltare 4"./(6, sintetizeaz patru componente eseniale ale paradigmei dezvoltare durabila# Productivitatea:populaia trebuie sa7si sporeasc productivitatea si sa participe deplin la procesul de generarea veniturilor, creterea economica reprezentnd un subsistem al modelelor de dezvoltare umana% b6 Ec itatea: populaia trebuie sa aib acces echitabil la opiuni% c6 !urabilitatea: accesul la opiuni trebuie asigurat nu numai pentru generaiile prezente, ci si pentru generaiile viitoare. 8oate formele de capital7fizic, uman si mediu 7 trebuie re&ntregite% d6 "mputernicirea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care7i modifica viata. "entru realizarea condiiilor compatibilitate a celor patru cerine, strategia dezvoltrii durabile include, ca un element esenial, simultaneitatea progresului in toate cele patru dimensiuni. Conceptul de dezvoltare durabila, aprut cu aproape un deceniu in urma, suscita inca discuii si este interpretat in mod diferit de economiti, sociologi, filosofi, ecologiti etc. 9stfel, dezvoltarea durabila este conceputa, de unii autori, ca meninerea posibilitilor si condiiilor de viata pentru generaiile viitoare, in special a resurselor naturale regenerabile, cel puin la nivelul celor e!istente pentru generaiile actuale, si reducerea factorilor de mediu afectai de poluare.
a6

9lii considera durabilitate drept un mod de prezentare a eficientei economice in managementul serviciilor oferite pe baza &nzestrrii cu resurse naturale 4:enned; si 8ir<all, 12=36. > alta categorie de autori apreciaz ca respectivul criteriu al eficientei economice convenionale este legat de echitate a de generaiile viitoare in factorilor de mediu 4?olo<, 122@6. Alementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de interaciunea dintre populaie, progres economic si potenialul de resurse naturale, evideniindu7se ca probleme eseniale# optimizarea raportului nevoi 'resurse, obiective de atins, mi$loace necesare, pe baza compatibilitii lor reciproce in timp si spaiu. 8rebuie sa fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin intrrile si ieirile sale, se afla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile prezente si viitoare ale generaiilor care coe!ista si se succed. n linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este acceptat si spri$init pe plan mondial, mesa$ul sau fiind preluat de Conferina de la )io de 0aneiro din 1223,

unde discuiile s7au a!at in special pe urmtoarele aspecte# a6 definirea dezvoltrii durabile% b6determinarea condiiilor de realizare a acestei dezvoltri% c6msurarea, cuantificarea dezvoltrii durabile prin gsirea unui indicator care sa e!prime faptul ca o naiune sau o economie in ansamblul sau se &ncadreaz, sau nu, intr7un mod de dezvoltare durabila. #biectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un optim de interaciune si compatibilitate a patru sisteme#economic, uman, ambiental si tehnologic, intr7un proces dinamic si fle!ibil de funcionare. .ivelul optim corespunde acelei dezvoltri de lunge durata care poate fi susinuta de ctre cele patru sisteme. "entru ca sistemul sa fie operaional, este necesar ca aceasta susinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce formeaz cele patru dimensiuni ale dezvoltrii durabile ' plecnd de la energie, agricultura, industrie pana la investiii, aezrii umane si biodiversitate. Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ# redimensionare creterii economice, avnd in vedere accentuarea laturilor calitative ale produciei% eliminarea srciei in condiiile satisfacerii nevoilor eseniale ' loc de munca, hrana, energie, apa, locuina si sntate% asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil4reducerea creterii demografice necontrolate6% conservarea si sporirea resurselor naturale, &ntreinerea ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltri economice asupra mediului% reorientare tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia% descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia. 9specte multiple ale dezvoltrii durabile, de la creterea economica si ocuparea populaiei pana la egalitate dintre se!e, protecia mediului si libertile individuale, sunt tratate intr7o viziune integratoare, accentul fiind pus pe lrgirea posibilitilor de manifestare a opiunilor oamenilor. (in sfera larga a opiunilor posibile, trei sunt considerate eseniale# longevitatea, educaia si standardul de viata. 9cestea stau la baza indicelui dezvoltrii umane4 (/6 care ofer o msura simplificata dar utila a unei realitati comple!e. ndicatorii utilizai la calcularea (/ sunt# sperana de viata, gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta nivelul de educaie, " * pe locuitor, ca msura a standardului de viata. "roblematica dezvoltrii durabile a rmas si va ramane in actualitatea preocuprilor mondiale mai ales datorita discrepantei care e!ista intre recunoaterea teoretica a importantei acesteia si rezultatele concrete &nregistrate pana in prezent, subsumate ideii de progres social. n ultimele decenii, pe plan

mondial, s7au realizat progrese in toate domeniile si s7au &nregistrat schimbri semnificative la nivelul dezvoltrii umane. ?trategia dezvoltrii durabile devine operaionala prin politici naionale adecvate, in msura sa favorizeze compatibilitatea sistemelor ce se intercondiioneaz in timp si spaiu, colaborarea si cooperarea cu caracter regional, internaional si mondial. !ezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a stimula progresul te nic si economic, prin distribuirea mai ec itabila a efectelor sale asupra generaiilor prezente si viitoare. "roblema comuna a tuturor tarilor la nivel planetar, este strategia dezvoltrii durabile trebuie abordata innd seama de decala$ele e!istente astzi in lume, de impartirea tarilor in dezvoltate si subdezvoltate% bogate si srace. (ei obiectivul final al strategiei dezvoltrii durabile este acelai pentru toate tarile lumii, problemele concrete ce urmeaz a fi rezolvate sunt foarte diferite de la o tara la alta. )ecunoaterea dependentei dezvoltrii economice de resursele naturale si starea lor fizica si formularea conceptului de dezvoltare au loc in cadrul unei confruntri &ndelungate intre diferite concepii privind protecia mediului natural, din care menionam# concepia geoconcentrica, cea biocentrica si cea antropocentrica. Concepia geocentrica face parte din protecia 8errei, a factorilor naturali, un scop in sine, pamantul urmnd ai aparat fara rezerve. n aceasta conceptie omul este doar unul din elementele ce se cer conservate ca natura sa ramana neatinsa in puritatea ei. > asemenea conceptie a condus la ideea de cretere economica zero. Concepia biocentrica aseaza in centrul preocuprilor ecologice organismele vii, &ndeosebi formele de viata nonumane. ?e pretinde ca omul sa nu intervin in viata speciilor dect in scopul prote$rii lor. Concepia antropocentrica are ca punct de spri$in ideea conform creia totul trebuie subsumat trebuinelor crescnde si tot mai diverse ale oamenilor. (esigur, a considera ca omul are dreptul sa fac orice, constituie o mare eroare. )einnd elementele comune, raionale si utile ale acestor trei concepii privind protecia mediului natural, se poate a$unge la una generalizatoare ' concepia reconcilierii omului cu natura si cu sine $nsui . 9cest concept presupune respect fata de legile naturii in activitatea economica, conduce la prevenirea deteriorrii condiiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in condiiile compatibilitii dintre dezvoltarea produciei si mediul &ncon$urtor.

9ceasta conceptie ' strategie se refera, in aceiai msura , la toate tarile lumii,dezvoltate sau nedezvoltate, oblignd la o reconstituire a strategiilor elaborate pana in prezent. Aa constituie un instrument de prospectare si e!plorare a opiunilor de dezvoltare, oblignd la o mai ampla si eficienta cooperare internaionala. "entru tarile dezvoltate care isi impun sa treac la asigurarea in dinamica a compatibilitii criteriilor eficientei economice directe, impuse de piaa, cu cele de eficienta social7umana, ecologica, impuse de necesitatea crerii permanente a condiiilor pentru egalitatea anselor generaiilor prezente si viitoare, se prefigureaz realizarea unei creteri economice consolidate, bazata pe compatibilitatea dinamica a mediului creat de om cu mediul natural, a eficientei economice cu $ustiia sociala.

!ezvoltarea durabila in %omania

Aconomia )omaniei in perioada 3BB@ ' 3B1B4estimari de macromodel6 Astimarile au fost obtinute cu a$utorul versiunii 3BBB a mecromodelului economiei romanesti de tranzitie 4(obrescu, 3BBB, 3BB3b6 cu unele relatii econometrice actualizate 4(obrescu, 3BB@6. (estinatia macromodelului este evaluarea implicatiilor pe termen scurt si mediu ale politicilor de venituri, fiscal, comerciale si monetare, in conte!tual specific al proceselor tranzitiei la economia de piata. Al este compus din trei blocuri principale# a6 >utput7ul si absorbtia 4cererea agregata6% b6 Factorii de productie si veniturile din munca% c6 ,ariabilele financiare si monetare.

Macromodelul opereaza, de regula, cu indicatori anuali. n cinci cazuri, se recurge la indicatori atat anuali, cat si lunari# indicele preturilor de consum, baza monetara, cursul de schimb, e!porturile si importurile. Acuatiile comportamentale si contabile sunt descries in 4(obrecu, 3BB@6.

"entru perioada 3BB@73B1B, au fost elaborate doua scenarii# ?cenariul dezirabil, care incorporeaza performantele anviza$ate in C?trategia economic ape termen mediu a )omaniei- 43BBB6 si in variantele successive din 3BB173BB@ ale C"rogramului economic de preaderare-% ?cenariul moderat, care admite o politica de venituri mai la!a 4indusa de reactivitatea ciclului electoral6 si a dinamica mai lenta a competitivitatii e!terne a economiei romanesti.

1. ?cenariul dezirabil

"remisa fundamental a acestui scenario este implementarea neambigua a reformelor care permit transformarea economiei romanesti dintr7un sistem slab structurat 4din punct de vedere institutional6 intr7unul de piata functional.

Scenariul dezira)il estimari pentru (00*-(010

(00 *

(00 +

(00 5

(00 ,

(00 7

(00-

(00 .

(01 0

%itm ul medi u anua l 5/(5

Produsul intern )rut/ preturi constante/ ritm 0 A)sor)tia interna/ preturi constante/ ritm 0/ din care -consumul final/ preturi constante/ ritm 0 investitiile/ preturile constante/ ritm 0 E1portul de )unuri si servicii 2in $S"3/ ritm 0 'mportul de )unuri si servicii 2in $S"3/ ritm 0 Cursul de sc4im)

+/7 +

5/*1

5/+ 5

5/*,

5/*+

5/(-

5/*0

5/( 5

,/5 +

5/+1

5/+ 0

5/+.

5/+.

5/(+

5/(7

5/( 1

5/+.

5/7 5

5/0+

5/( (

5/**

5/+7

5/15

5/1+

+/. .

5/(,

1+/ ,+

1+/. (

10/ ,,

10/0 *

./,1

-/75

-/*+

-/0 +

10/, 0

./, 5

./.1

7/* *

7/((

7/17

,/.(

,/-0

,/7 ,

7/71

1(/ -*

10/0 (

7/+ .

7/,1

7/--

7/1*

7/0.

7/0 1

-/*7

./0

-/*,

+/-

(/.-

0/7.

0/07

0/1

(/-0

ponderat5 2media anuala3/ ritm 0

0/15

(00 *

(00 +

(00 5

(00 ,

(00 7

(00-

(00 .

(01 0

%itm ul medi u anual ,/*,

"eflatorul produsului intern )rutm ritm 0 'ndicele preturilor de consum/ dec!6dec!/ ritm 0 'ndicele mediu anual al preturilor de consum/ ritm 0 Productivit atea muncii 2P'# pe o pers! ocupata3/ ritm 0 7umarul de salariati/

15/ ((

11/7

-/0 ,

,/1+

*/.+

*/(1

1/,7

1/5 +

15/ +.

1(/0 7

-/( 0

,/(5

+/01

*/(7

1/70

1/5 7

,/+7

15/ ,(

1(/* 5

-/, 0

,/5*

+/15

*/*5

1/,+

1/5 7

,/,(

*/( 5

+/-5

5/0 0

+/.+

+/.(

+/.+

+/.5

+/. (

+/7(

(/5 7

0/.7

0/, 7

0/5,

0/5,

0/+7

0/51

0/+ 7

0/-5

ritm 0 %ata soma8ului 2media anuala3/ 0 9ultiplicat orul monetar 29(6903 :iteza de circulatie a )anilor 2G"P69(3 7/. , 7/,5 7/* 0 ,/.7 ,/,5 ,/*5 ,/0+ 5/7 5

+/5 (

+/57

+/, (

+/-,

5/11

5/(1

5/*1

5/* ,

+/+ .

+/*,

+/( -

+/17

+/05

*/.7

*/.(

*/7

(00 *

(00 +

(00 5

(00 ,

(00 7

(00-

(00 .

(01 0

%itm ul medi u anula

%ata def! )u;! Gen! cons! <ata de P'#/ 0 %ata def! de cont current fata de P'#/ 0 "atoria e1terna/ miliarde $S"

(/5 +/7 -

(/.5

(/. + +/*

*/01

*/(0

-*/17

*/1,

*/1 5 +/. 7

+/.1

+/.+

5/10

-+/.(

+/.+

1+/ .

1,/7

1-/ ,

(0/,

(*/0

(5/+

(-/1

*1/ (

5Cosul valutar = 0/+ 1 $S" > 0/, 1 euro

3. ?cenariul moderat ?cenariul moderat presupune, de asemenea, realizarea reformelor structural menite sa transforme economia romaneasca intr7un sistem de piata functional. ?pre deosebire de variant anterioara, acest scenario ia in considerare# a6 > politica de venituri mai la!a 4incluzand si deficite bugetare mai mari6, asociata in special ciclului electoral, si b6 > ameliorare relative limitata a competitivitatii economiei romanesti, datorata nu atat productivitatii interne 4care si in acest scenario creste semnificativ6, cat mai ales factorilor e!terni% in consecinta, s7a luat in calcul o dinamica intrucatva mai alenta a e!porturilor.

Scenariul moderat estimari pentru (00*-(010/ rate anuale/ 0 'ndicatori P'#/ preturi constante A)sor)tia interna/ preturi constante Consum final/ preturi constante 'nvestitii/ preturi constante (00 * +/7 + ,/5 + (00 + */.( +/.. (005 5/15 5/*( (00, +/-. 5/0( (007 +/-, 5/0* (00*/.5 +/1+ (00. +/7( +/,5 (010 +/+5 +/*5 9edi a +/55/00

5/7 5

+/.-

5/1.

5/0(

5/07

+/(-

+/5*

+/(+

+/--

1+/ ,+

11/7 -

7/(7

7/0+

,/5-

,/0(

,/0+

5/+.

-/07

E1portul de )unuri si servicii 'mportul de )unuri si servicii "eflatorul P'# 'ndicele preturilor de consum Productivit atea muncii/ preturi constante %ata soma8ului :iteza de circulatie a )anilor %ata deficitului )u;etar fata de P'# 'ndicatori 9ultiplicato rul monetar 29(6903 'ndicele ratei de sc4im) fata de indicele preturilor de consum %ata

./, 5 1(/ -* 15/ (( 15/ +. */( 5

7/,1

+/*1

+/5.

+/++

+/,1

+/+7

+/*+

5/+.

10/5 0 15/7 5 15/7 5 */.(

5/,.

5/77

5/7-

5/-(

5/1+

+/.0

7/0(

./5. ./5.

,/-0 ,/,.

*/-*/-(

,/.7 ,/-,

*/11 */0,

(/55 (/51

7/.1 7/7-

+/7.

+/,(

+/,0

+/05

+/5,

+/*-

+/(7

7/, . +/+ . (/5 (00 * +/5 ( 0/. +

-/0, +/++

7/7. +/+0

7/,1 +/(.

7/+* +/1+

7/5( +/1,

7/*+/1+

7/*( +/0.

*/57

-*/+5

-*/+0

-*/+0

-*/++

-*/(.

-*/0.

(00 + +/57

(005 +/,(

(00, +/-,

(007 5/11

(005/(1

(00. 5/*1

(010 5/*,

9edi a

0/.,

0/.,

0/.7

0/.7

0/.7

0/.7

0/.7

-,/7.

-,/.+

-7/0,

-7/07

-,/..

-,/.+

deficitului de cont current fata de P'#

5/, +

,/,1

5Cosul valutar = 0/+ 1 $S" > 0/, 1 euro