LABORATOR 5

STRATURI, CULORI SI TIPURI DE LINII Acest capitol descrie comenzile pe care le puteti folosi pentru a grupa obiecte asociate din desen, pentru a controla vizibilitatea acestor grupuri si pentru a transmite informatii vizuale aditionale cu ajutorul culorilor sau a liniilor punctate sau intrerupte. Comanda LAYER Puteti folosi comanda LAYER pentru a crea straturi noi, pentru a selecta stratul curent, pentru a stabili numarul culorii si a tipului de linii pentru straturile desenate , puteti pune straturile pe "on" sau "off" si puteti lista straturile definite. Aceste functii sint selectate dintr-o lista de optiuni, conform exemplului de mai jos. Command : LAYER ?/Make/Set/New/ON/OFF/Ltype/Freeze/Thaw:(se alege o varianta) Majoritatea optiunilor comenzii LAYER solicita o lista cu denumiri de straturi. ? - Listare date strat - produce o lista de straturi definite curent, indicind denumirile lor, starea on/off, numerele de culori si tipurile de linii. Make - Alcatuirea unui strat si desemnarea lui ca strat curent Set - Selectarea stratului curent New - Crearea de straturi noi Off - Trecerea straturilor pe Off On - trece straturile pe On Color - Fixarea culorii stratului Ltype - Stabilirea tipului de linie al stratului Freeze - Inghetarea straturilor Thaw - Topirea straturilor Comanda COLOR Comanda COLOR stabileste culoare curenta pentru entitati desenate ulterior. Puteti controla culoarea fiecarei entitati sau a tuturor entitatilor dintr-un strat. Succesiunea comenzii este : Command : COLOR New entity color <current> : Puteti raspunde cu un numar de culori intre 1 si 255, sau cu un numar standard de culoare, ca de exemplu "Rosu". Toate noile entitati pe care le creati vor fi desenate cu aceasta culoare indiferent care strat este curent, pina cind folositi din nou comanda COLOR. ATENTIE Posibilitatea de stabilire a culorii obiectelor ori indiviual ori pe straturi, va ofera o mare flexibilitate, dar poate duce la confuzii. De aceea, va rugam sa nu amestecati cele doua metode. Comanda LINETYPE
1

Comanda LINETYPE va permite sa stabiliti modelul de puncte- linii pentru obiectele pe care urmeaza sa le desenati. Poate fi folosit pentru a incarca definitii de tipuri de linii dintr-un fisier biblioteca si pentru a crea noi definitii pentru memorarea intr-un fisier biblioteca. Trebuiesc intelese citeva concepte importante la folosirea tipurilor de linii. 1. Cu toate ca fiecare entitate de desen are un tip de linii asociat, singurele entitati afectate de aceasta sint Liniile, Arcele, Cercurile si Polyliniile. 2. O definitie de tip de linie trebuie sa existe in fisierul de biblioteca inainte de a putea fi incarcat in desenul dvs. 3. Un tip de linii trebuie sa fie initial introdus intr-un fisier de biblioteca inainte de a fi atribuit unui strat sau unei entitati . 4. Cind incarcati un tip de linii, definitia sa este copiata in desenul dvs. ; nu este necesar sa mentineti apoi accesibil fisierul de pe care ati incarcat tipul de linii. 5. Daca creati sau incarcati din nou un tip de linii folosind comanda LINETYPE iar tipul de linii este atribuit in mod curent straturilor din desen, atunci se efectueaza o regenerare automata folosind noua definitie. Formatul comenzii LINETYPE este : Command : LINETYPE ?/Create/Load/Set: Diversele optiuni sint descrise in continuare. Set - permite sa stabiliti tipul de linii curent pentru entitati desenate ulterior. Load - permite incarcarea de tipuri de linii dintr-o biblioteca Create - permite crearea unui nou tip de linii si sa-l memorati in fisierul biblioteca Comanda LTSCALE Dat fiind ca unitatea grafica este "inch" in unele desene si "kilometri" (sau alte unitati) in alte desene, a fost prevazuta o metoda de ajustare a tipurilor de linii la o scara (proportionalitate) concludenta pentru desenul dvs. Se prevede un factor de proportie global al tipului de linie pentru fiecare desen, cu o valoare implicita de 1.0. Puteti schimba acest factor de proportie prin comanda LTSCALE : Command : LTSCALE New scale factor <implicit>: Se va raspunde la cerere cu un factor de proportie mai mare de zero. AJUTOARE GRAFICE Acest capitol descrie diverse caracreristici si comenzi concepute pentru a va asista la desenarea rapida si cu un inalt grad de precizie. Comanda SNAP Punctele introduse prin intermediul unui dispozitiv de punctare pot fi blocate, aliniate cu grila dreptunghiulara imaginara prin mecanismul "snap". Rezolutia snap defineste spatierea acestei grile; firele reticulare ale ecranului si toate coordonatele introduse sint blocate ("snapped") pe punctul cel mai apropiat de pe grila, atunci cind actioneaza modul Snap. Folosind modul Snap, puteti introduce punctele rapid, raminind in sarcina AUTOCAD-ului sa asigure alinierea lor perfecta.

O modificare a grile Snap afecteaza numai coordonatele punctelor pe care le introduceti ulterior. Entitatile deja desenate isi mentin coordonatele, chiar daca acestea nu se aliniaza cu noua grila Snap. De remarcat ca grila Snap este invizibila. Formatul comenzii Snap este: Command:SNAP Snap spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<Current>: On - optiunea "On" duce la activarea modului Snap, folosind rezolutia, rotatia si stilul grilei Snap precedente. Off - dezactiveaza modul Snap dar memoreaza valorile si modurile astfel incit sa le poata avea la dispozitie atunci cind se activeaza din nou. Aspect - Puteti specifica spatieri diferite X si Y pentru grila Snap, daca raspundeti la cerere cu optiunea Aspect". Apoi AUTOCAD-ul emite cereri pentru spatierea orizontala si verticala. Rotate - ades este util sa rotiti grila snap fata de desen si fata de ecranul de afisaj sau sa fixati punctul de baza al grilei Snap la alta valoare decit (0,0). Puteti obtine aceste rezultate, daca folositi optiunea "Rotate" a comenzii SNAP. Style - optiunea "Style" va permite sa selectati formatul, sau stilul grilei Snap. Sint prevazte doua posibilitati, "standard" si "izometric". "Standard se refera la tipul dreptunghiular normal de grila iar "izometric" se refera la o grila destinata unor desene izometrice, cu puncte de grila astfel dispuse incit sa va permita desenarea unor linii la 30, 90, 150, 210, 270 si 333 grade. Comanda GRID Comanda GRID afiseaza o grila de referinta din puncte spatiale la alegere. Puteti aprinde sau stinge grila dupa cum doriti, de asemenea, puteti modifica cu usurinta spatierea punctelor. Grila nu este considerata ca facind parte din desen; este numai un m od vizual de referinta si nu este reprezentata grafic. Se specifica o grila introducind comanda: Command : GRID Grid spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect <current>: Diversele optiuni sint descrise in continuare. Spatiere (X) - Puteti indica o valoare numerica pentru a fixa spatierea punct-cu-punct a grilei, in unitati grafice. On - activeaza grila, folosind spatierea anterioara a punctelor. Off - grila de referinta va fi scoasa de pe ecran. Snap - optiunea ofera o posibilitate de a bloca spatierea grilei la rezolutia Snap curenta. Aspect - optiunea solicita o grila vizibila cu spatiere X si Y diferita. AUTOCAD-ul solicita apoi spatierea orizontala si verticala. Comanda AXIS Comanda AXIS instruieste AUTOCAD-ul sa afiseze linii gradate cu o spatiere anumita intre marcaje (gradatii-tick) de-a lungul marginilor monitorului grafic. Formatul comenzii este similar cu cel de la comanda GRID. Comanda ORTHO Modul ORTHO propriu AUTOCAD-ului va ofera siguranta desenarii tuturor Liniilor si Urmelor,(Curbelor/Traces), folosind un dispozitiv de punctare, perpedincular fata de grila Snap curenta. Presupunind pe moment ca grila Snap nu a fost rotita si ca stilul Snap este "Standard",
3

urmeaza ca toate Liniile si Urmele vor fi verticale ori orizontale, dar niciodata diagonale. Modul Ortho este controlat de comanda Ortho. Command : ORTHO ON/OFF : Se va raspunde cu "ON" pentru a activa modul Ortho sau "OFF" pentru a reveni la modul normal. Object Snap - Constructii geometrice Acest capitol descrie caraceristica de blocare (Snap) a obiectelor (geometrice). Aceasta caracteristica va permite sa va referiti la puncte legate de obiecte deja existente in desen.

Moduri Object Snap Pentru object snap (blocare-fixare instantanee obiecte) sint posibile urmatoarele moduri. Puteti abrevia denumirile modurilor folosind primele trei caractere pentru comanda OSNAP sau pentru specificatii de corectie a punctelor individuale. Punct - Efectueaza un Snap pe cel mai apropiat punct final final dintr-o linie sau un arc. Centru - Efectueaza un Snap pe centrul unui arc sau al unui cerc. Nod - Efectueaza un Snap pe o entitate punct. Cuadrant - Efectueaza un Snap pe punctul de cadru (cuadrant) cel mai apropiat de un arc sau cerc. Acestea sint punctele de 0, 90, 180 si 270 grade ale unui cerc sau arc Intersectie-Efectueaza un Snap pe intersectia a doua linii, a unei linii cu un arc sau un cerc, sau a doua cercuri si/sau arce. Inserati - Efectueaza un Snap pe punctul de insertie (introducere) a entitatii Shape (Forma,structura), Text sau Bloc. Perpendi - Efectueaza Snap pe punctul de pe o linie, un cerc sau cular un arc care formeaza perpendiculara de la acel obiect la ultimul punct. Tangent - Efectueaza Snap pe punctul de pe un cerc sau arc, care, conectat cu punctul final formeaza o linie tangenta la acel obiect. Quick - In conformitate cu cele descrise anterior, object snap exploreaza in mod normal in cautarea tuturor obiectelor care intersecteaza tinta si selecteaza cel mai apropiat punct snap potential de tipul (tipurile) specificat. Comanda OSNAP Folosind comanda OSNAP puteti selecta unul sau mai multe moduri snap object care sa actioneze la toate selectiile ulterioare de puncte. Acestea devin modurile dvs. snap object operante "running"; acestea sint memorate odata cu desenul, sint afisate de comanda STATUS si actioneaza pina la contramandarea prin alta comanda OSNAP. De exemplu, pentru a bloca cel mai apropiat dintre punctul final, punctul central sau cuadrant, formatul comenzii OSNAP este : Command : OSNAP Moduri object snap : END,MID,QUAD Comanda APERTURE Conform celor descrise mai sus, o caseta speciala, "tinta" este adaugata firelor reticulare de pe ecran in momentul in care este activat object snap si numai obiectele din interiorul casetei sau care intersecteaza caseta tinta sint candidate/prezumtive a fi object snap. Puteti regla dimensiunea acestei casete tinta prin intermediul comenzii APERTURE:
4

Dialogul decurge astfel : Command : APERTURE Object snap targe height (1-50 pixels)<current>: Comanda BLOCK Comanda BLOCK va permite crearea "din zbor" a unor Blocuri noi din reperele unui desen existent. Formatul comenzii este : Command : BLOCK Block name (or?): (nume) Introduceti denumirea pe care vreti sa o atribuiti noului Bloc. Daca exista deja un Bloc cu o astfel de denumire, atunci AUTOCAD-ul solicita : Block XYZ already exists : Redefine it? <N> Puteti raspunde "Y" pentru a redefini Blocul respectiv; desenul va fi regenerat (supus la REGENAUTO) revizuind toate insertiile existente ale Blocului. Urmatoarea cerere este : Insertion base point : Se va raspunde desemnind punctul ce urmeaza sa fie folosit ca punct de baza (referinta) pentru inserari ulterioare ale acestui Bloc.Apoi, AUTOCAD-ul cere : Select objects : Daca nu vreti ca aceste entitati sa fie sterse, veti folosi comanda 00PS pentru a le restaura in desen. Comanda INSERT Puteti folosi comanda INSERT pentru a insera in desenul dvs. un Bloc definit anterior. Succesiunea de comenzi este astfel: Command : INSERT Block name (or?): (Denumirea Blocului); Insertion point : (se indica amplasarea Blocului) X scale factor <1>/corner/XYZ : (numar sau punct) Y scale factor (default=X): (numar) Rotation angle <0> : (numar sau punct) Denumirea ulimului Bloc inserat in timpul sesiunii curente de editare este memorat si devine denumirea implicita pentru INSERT-urile ulterioare . Comanda BASE Daca desenul dvs. este un reper pe care considerati ca il veti insera in alte desene, veti specifica punctul de baza pentru astfel de insertii folosind comanda BASE : Command : BASE Base point : (punct) Daca nu folositi comanda BASE atunci cind desenati reperul, punctul (0,0) al reperului va deveni baza sa de inserare in mod implicit. Comanda MINSERT Comanda MINSERT (inserare multipla) este foarte similara comenzii INSERT, fiind folosita pentru inserarea unui Bloc. Insa, comanda MINSERT creaza multiple ipostaze ale blocului intr-un tipar dreptunghiular, sau o matrice. In timpul comenzii MINSERT, AUTOCAD-ul formuleza aceleasi intrebari ca si pentru comanda INSERT. Dupa cererile standard de la INSERT, comanda MINSERT va cere : Number of rows (...) <1> : Number of columns (...) <1> :
5

Fiecare din aceste intrebari solicita ca raspuns un n umar intreg pozitiv, diferit de zero. Daca numarul de rinduri este mai mare de unu, AUTOCAD-ul va solicita : Unit cell or distance between rows (...) : Si in sfirsit, daca numarul de coloane este mai mare de unu AUTOCAD-ul cere : Distance between columns : De remarcat ca aceste intrebari sint identice cu cele editate de comanda ARRAY atunci cind aceasta este folosita pentru a construi o matrice dreptunghiulara. Comanda WBLOCK Puteti folosi comanda WBLOCK pentru a scrie un desen intreg sau parti ale acestuia intr-un nou fisier grafic. Formatul comenzii este : Command : WBLOCK File name (output file name) Block name : Comanda ATTDEF Comanda ATTDEF este folosita pentru crearea definitiei Atribut. Definitia Atribut actioneaza ca un model/sablon pentru Atribut. Pe linga furnizarea etichetelor Atributului, ea specifica cererea (prompt) ce este folosita pentru a solicita valoarea Atributului atunci cind se insereaza Blocul, precum si valoarea implicita a Atributului. Formatul comenzii este : Command : ATTDEF Atribute modes-Invisible: N Constant:N Verify: N Enter (ICV) to change, RETURN when done: Atributele au trei moduri optionale, descrise mai jos: Invisible - Daca selectati modul Invizibil, valoarea atributului nu este afisata in desen la inserarea Blocului. Constant - Modul Constant da Atributului o valoare fixa pentru toate inserarile Blocului. Verify - Daca un Atribut este definit cu acest mod in actiune, atunci aveti posibilitatea ca in timpul procesului de inserare sa verificati daca valoarea sa este corecta. Daca raspundeti la cerere introducind "/", "C" sau "V", modul corespunzator este inserat. Apoi AUTOCAD-n cere : Attribute tag: Se introduce eticheta Atributului dorit.Dupa ce ati introdus eticheta, AUTOCAD-nl afiseaza: Attribute prompt : Veti introduce linia de cereri care vreti sa apara mai tirziu in inserarea unui Bloc ce contine aceasta Definitie atribut. Urmatoarea intrebare va solicita : Default Attribute value: Se va introduce valoarea implicita. Aceasta poate fi zero. Daca ati comutat pe modul Constant, AUTOCAD-ul nu va solicita "Default Attribute Value", ci va cere : Attribute value : Va trebui sa indicati valoarea atributului constant. Comanda ATTDISP In mod normal, Atributele sint vizibile, exceptind cazul in care ele sint definite cu modul Invizibil in actiune. Comanda ATTDISP va permite sa corectati starea vizibilitatii Definitiei Atribut. Command: ATTDISP
6

Normal/On/Off <valoare curenta> : In starea Normala, atributele sint vizibile , daca nu sint marcate cu invizibil. Introducind "N" selectati starea. Introducind "On" faceti toate Atributele vizibile iar introducind "Off" faceti toate Aributele invizibile. Daca schimbati starea, desenul este regenerat. Comanda ATTEDIT ATTEDIT este o comanda speciala pentru editarea Atributelor dependent de Referinta Bloc cu care sint asociate. Va permite ori sa editati Atributele la u n moment dat modificind toate sau niciuna din proprietatile lor, ori sa efectuati o editare globala a unui set selectat de Atribute, modificind doar sirurile lor de valori. Pentru a invoca editarea Atributelor, introduceti comanda ATTEDIT. Command : ATTEDIT Edit attributes one by one ? <Y> Raspunsul dvs. controleaza seria ulterioara de sugestii astfel : Yes - Un raspuns "Y" selecteaza editarea Atributelor "unul cite unul"; AUTOCAD-ul vi le cere individual, unul cite unul. No - Puteti raspunde cu "N" pentru a selecta editarea globala a Atributelor. Puteti folosi aceasta metoda pentru a realiza editarea in masa a tuturor Aributelor dintr-un desen, sau puteti limita setul de Atribute ce trebuiesc editate. AUTOCAD-ul solicita aceste limitari, astfel : Block name specification <*>: Attribute Tag specification <*>: Attribute value specification <*>: Raspunsul la fiecare din aceste intrebari poate include caractere speciale ("?" si "*"). Atributele sint selectate pentru editare numai daca blocurile asociate lor coincid/se potivesc cu specificatia denumirii blocului, daca etichetele lor coincid cu specificatia etichetei Atributului si daca valorile lor coincid cu specificatia valorii Atributului. Pentru fiecare din aceste cereri, raspunsul implicit este doar un asterisc, care este un caracter special ce se potriveste oricarui sir. Deci daca introduceti RETURN sau specificatia denumirii blocului, vor fi selectate Atributele si Blocurile cu toate denumirile. In mod similar, introducind RETURN pentru specificatia etichetei si a valorii, veti selecta Atributele cu toate etichetele si toate valorile. Valoarea unui Atribut poate fi zero. Daca vreti sa selectati numai astfel de atribute pentru editare, atunci veti introduce "\" la specificatia valorii atributului. Comanda ATTEXT Comanda ATTEXT va permite extragerea entitatilor Atributului din desenul dvs. AUTOCAD si scrierea lor pe un fisier disc pentru analizare printr-un alt program sau pentru transferul intr-o baza de date. In momentul in care invocati comanda ATTEXT, AUTOCAD-ul va cere intii tipul de fisier de iesire pe care il preferati, apoi va intraba daca vreti sa extrageti numai Atributele obiectelor selectate. Command : ATTEXT CDF,SDF or DXF Attribute extract or Entities ?<C> Extrasul CDF si SDF Procesele de extragere a formatelor CDF si SDF sint foarte similare si de aceea, vor fi descrise impreuna. Ambele permit scrierea informatiilor din Atribut pe un fisier text intr-un format
7

care poate fi citit cu usurinta de dBASE II sau un pachet baza de date similar, printr-un program propriu, sau printr-un editor de text. Puteti selecta Aributele pe care vreti sa le listati si informatiile pe care vreti sa le includeti, referitoare la Blocurile in care se afla. Extrasul DXF Extragerea Atributelor in format DXF creaza un fisier similar cu un Fisier grafic interschimbabil Acest format include informatii mai detaliate, dar este in general mult mai complicat si mai dificil de interpretat decit formatul SDF. DIMENSIONARE SI HASURARE Comenzile DIM si DIM1 Cind doriti sa dimensionati un desen, introduceti: Command: DIM sau DIM1 Dim: Promterul `Dim` arata ca va aflati in modul dimensionare. In acest mod, setul normal de comenzi AUTOCAD este inlocuit printr- un set de comenzi de dimensionare. Comanda DIM1 va permite executarea unei singure comenzi de dimensionare, si apoi se intoarce in modul normal `command`. Comenzile de dimensionare se pot grupa in 5 categorii: 1. Comenzi de dimensionare liniara Lin (ear) 2. Comenzi de dimensionare unghiulara Ang (ular) 3. Comenzi de dimensionare diametrala Dia (meter) 4. Comenzi de dimensionare radiala Rad (ins) 5. Comenzi utile dimensionarii Dim (ensioning) Fiecare nume de categorie poate fi abreviat la cele trei litere alaturate (din limba engleza). Comenzile fiecarei categorii sint listate mai jos. Liniare HORIZONTAL Genereaza o dimensionare liniara cu linie de dimensionare orizontala. VERTICAL Genereaza o dimensionare liniara cu linia de dimensionare verticala ALIGNED Genereaza o dimensionare liniara cu linia de dimensionare paralela cu dimensiunea respectiva. ROTATED Genereaza o dimensionare liniara cu linia de dimensionare la unghiul specificat. BASELINE Continua o dimensionare liniara de la linia de baza a dimensionarii precedente. CONTINUE Continua o dimensionare liniara de la a doua linie de extensie a dimensionarii precedente. Unghiulare ANGULAR Genereaza un arc intre 2 linii neparalele. Diametru DIAMETER Dimensioneaza diametrul unui cerc sau al unui arc Radial RADIUS Dimensioneaza raza unui cerc sau a unui arc. Utilitare CENTER - deseneaza pentru un cerc sau un arc, marca sau liniile de centru EXIT - intoarce in modul normal "command".

LEADER - traseaza o linie sau o succesiune de linii pentru a controla pozitia textului dimensionarii. REDRAW - redeseneaza tot ecranul, sterging orice marker 'bilps' acolo unde este prezent STATUS - afiseaza variabilele de dimensionare si valorile lor curente STYLE - schimba la un mod text nou UNDO - sterge toate notatiile produse de cea mai recenta comanda de dimensionare Comanda HATCH Hasurarea se executa cu comanda HATCH . Command : HATCH Pattern (? or name/U,style) <implicit> : Daca doriti folosirea unei hasurari standard din fisierul "acad.pat", introduceti numele lui. Daca raspundeti cu "?" la prompterul "Pattern", se afiseaza o lista a tuturor hasurilor din "acad.pat". Un ajutor in cazul ca i-ati uitat numale. Daca raspundeti "U" la aceasta cerere, vi se permite definirea unei hasurari simple, prin raspunsuri la intrebarile: Angle for crosshatch lines <implicit> : Spacing between lines <implicit> : Double hatch area ? <implicit> : La primele 2 intrebari puteti raspunde prin numere sau indicind prin 2 puncte. Fiecare prompter foloseste ca valori implicite valorile precedentei comenzi HATCH; pentru a selecta valoarea implicita introduceti un raspuns nul. Fie ca ati ales o hasura predefinita, fie ca ati definit una cu "U", puteti specifica modul de hasurare separind initiala de numele hasurii prin virgula. Initialele modului de hasurare sint: N - Normal; O - Outermost; I - Ignore Comanda SCRIPT Comanda SCRIPT permite invocarea fisierului prescris din Editorul de desenare. Command : SCRIPT Script file: (name) Extensia ".scr" este asumata; aceasta nu trbuie inclusa in raspuns. Secventa de comenzi continuta in fisier este executata si cererea "Command:" reapare. Daca si comanda SCRIPT este citita din fisier, fisierul prescris curent este terminat si fisierul chemat de comanda devine cel curent. Comanda DELAY Uneori, anumite operatii ale AUTOCAD-ului decurg, destul de repede, facind dificila vizualizarea pe ecran. Comanda DELAY este prevazuta pentru a determina o pauza suficienta intre astfel de operatii : Command : DELAY Delay time in milliseconds: (numar) Numarul precizeaza durata pauzei. Un numar mai mare indica o pauza mai indelungata. In functie de viteza de procesare a calculatorului este greu de precizat precis timpul de pauza dar acesta este aproximativ de o milisecunda pe increment. Comanda MSLIDE Comanda MSLIDE este utilizata pentru a face un slide al displayului curent pe monitorul grafic. Initial, se creaza displayul care se doreste a fi salvat, apoi se introduce : Command : MSLIDE Slide file <current>: (nume)
9

Numele desenului curent este considerat ca implicit. Pentru utilizarea acestuia, se tasteaza RETURN. Extensia ".sld" este asociata numelui introdus; nu se include extensia in raspuns. La crearea slide-ului, are loc o operatie de redesenare, astfel incit aceasta poate fi vizualizata. Portiunile din desen care sint in afara ecranului sau pe straturile care sint "off", nu sint incluse in slide. Comanda VSLIDE Pentru vizualizarea unui slide, se utilizeaza comanda : Commmand : VSLIDE Slide file : (nume) Nu se include extensia in raspuns; este asumata ".sld" de catre AUTOCAD. Daca fisierul slide este gasit este citit, iar continutul sau este afisat pe monitorul grafic. Pentru restaurarea desenului curent pe monitor se utilizeaza comanda REDRAW. Comanda SKETCH Comanda SKETCH permite ca desenele efectuate cu mina libera sa fie introduse ca desene ale AUTOCAD-ului. Desenele cu mina libera se deosebesc de desenele normale ale AUTOCAD-ului prin faptul ca sint introduse in mod automat la deplasarea indicatorului de punctare al perifericului, fata de construirea explicita a segmentelor, arcelor, etc., introduse prin punctarea a 2 extremitati sau a altor elemente geometrice. Desenarea cu mina libera este cea mai buna metoda pentru introducerea unor materiale cu forme de desenare neregulate.

10