1

Lupta pe Bugetul U.E. 2014 2020, doar un exercitiu electoral al Popularilor si Socialistilor Europeni

Parlamentul European a aprobat pachetul legislativ privind politica de coeziune a Uniunii Europene pentru exercitiul bugetar 2014-2020, in cadrul careia Romania va primi 7,25 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al PE. Ca si in actualul exercitiu bugetar, Regulamentul Fondului de coeziune prevede ca statele membre eligibile pentru finantare sunt cele al caror produs national brut pe cap de locuitor este de mai putin de 90% din media comunitara. Romania va beneficia in cadrul acestui fond, in valoare totala de 66 de miliarde de euro, de o suma de 7,25 miliarde de euro, intre 2014 si 2020. Parlamentul European, reunit n plen la Strasbourg, a adoptat bugetul UE pentru perioada 2014-2020, transmit AFP i EFE. Bugetul a fost adoptat cu o larg majoritate de 682 de voturi, cu susinerea dreptei i a socialitilor. El prevede 908 miliarde de euro credite de pli i 960 de miliarde de euro credite de angajament, respectiv 3,7% i 3,5% mai puin dect a fost prevzut pentru cadrul bugetar multianual 2007-2013. Acest buget, redus fa de precedentul cadru financiar plurianual, a fost adoptat la captul a peste trei ani de negocieri n Uniunea European. Aa-zisa lupt pentru un buget European mai mare care s-a dus aparent n PE a ajuns astfel s fie doar un exerciiu electoral al popularilor i socialitilor n vederea alegerilor europene din 2014, cnd Parlamentul va avea posibilitatea de numi noul preedinte al Comisiei Europene din rndurile marilor ctigtori. Dupa ce a criticat si stigmatizat, atat socialistii, cat si popularii, strigind impotriva bugetului pentru 2014-2020 convenit in spatele usilor inchise de catre Angela Merkel si premierul britanic David Cameron, prin prezenta carora s-au perindat toti ceilalti sefi de stat si guvern din UE, cu exceptia outsider-ului Francois Hollande, presedintele Parlamentului European, germanul Martin Schulz, a ajuns inca din iunie la un acord cu presedintii Comisiei si Consiliului European in privinta bugetului. Schulz se pare ca este pe lista pentru a deveni presedintele Comisiei Europene, asta numai daca socialistii vor castiga alegerile europene din mai 2014. Tot in Parlamentul European, domeniul de aplicare al fondului de coeziune a fost extins catre ramura energetic a economiilor membrelor UE, in asa fel incit sa includa acordarea de sprijin pentru eficienta energetica si pentru utilizarea energiei din surse regenerabile in sectorul locuintelor, astfel cum este prevazut deja in cazul infrastructurilor si intreprinderilor publice, si sa numere printre prioritatile de investitii sprijinul pentru termoficarea urbana cu randament ridicat si cogenerarea de energie termica si electrica", potrivit textului adoptat, miercuri, cu 617 voturi "pentru" si 39 de voturi "impotriva".

Pe meleagurile Dunarene in pas cu strategiile U.E, F.M.I, World Bank si toti cei care s-au aratat interesati sa ajute Romania
In luna care a trecut, pe meleagurile Dunarene, , Guvernul Romaniei a convenit cu FMI ca pana la finele anului sa decida inchirierea sau inchiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferata si sa aplice aceleasi proceduri pe parcursul anului viitor pentru alti 900 kilometri linii CFR, pentru a obtine economii calculate la 70 de milioane lei anual. Cifrele sunt incluse in scrisoarea de intentie convenita cu Fondul Monetar International (FMI) in negocierile din aceasta luna, obtinuta si publicata de Mediafax. "Vom aproba pana la sfarsitul lunii decembrie 2013 inchirierea sau inchiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferata desfasurate. Intentionam sa continuam aceasta masura cu inchirierea sau inchiderea a altor 900 kilometri linii de cale ferata desfasurata in 2014. Estimam ca acesti pasi vor genera economii anuale de 70 milioane lei", se arata in documentul dat publicitatii. In iunie 2011, fostul Guvern, guvernul PDL, a decis inchirierea a circa 1.000 kilometri de linii de cale ferata si inchiderea altor aproximativ 1.000 de kilometri tronsoane feroviare, estimand ca operatiunea va genera economii de 109 milioane lei la bugetele companiilor CFR, masura convenita cu Fondul Monetar International. In prezent, guvernul actual, guvernul USL, s-a angajat in urma negocierilor cu Fondul Monetar International sa inchida 20% din liniile de cale ferata aflate in administrarea CFR SA, reprezentand aproximativ 4.000 de kilometri, daca nu gaseste un investitor care sa realizeze intretinerea acestora si care va fi selectionat in urma unor licitatii. La finalul aceluiasi an, Guvernul a stabilit cu FMI ca numarul total al liniilor de cai ferate aflate in administrarea CFR SA sa fie redus substantial si in urmatorii ani, la maximum 15.500 kilometri, ceea ce a condus la concedierea a 2.000 angajati ai companiei pana la sfarsitul lunii aprilie 2012, comparativ cu numarul de salariati din septembrie 2011. Incepand cu anul 2004, au fost inchiriate sectii de circulatie pe calea ferata cu o lungime insumata de peste 2.000 kilometri. Potrivit datelor CFR, la nivelul anului 2009, lungimea totala a liniilor de cale ferata ale infrastructurii feroviare era de 20.210 km (retea desfasurata), din care 17.691 km infrastructura feroviara publica si 2.519 km infrastructura feroviara privata.

Statistici ingrijoratoare, dar perspective promitatoare

Rata omajului a nregistrat n luna octombrie cea mai mare cretere din ultimii doi ani, de la 4,73% n luna septembrie la 5,40% n octombrie. Nivelul acestui indicator-cheie a revenit astfel, dup doar dou luni, peste cel consemnat n aceeai perioad din anul 2012. Este un semnal de alarm important, mai ales c ponderea omerilor ce nu beneficiaz de indemnizaie din partea statului s-a apropiat din nou de pragul de 65%. Spre exemplu, in judeele Mehedini i Teleorman, rata omajului a depit deja 10% iar n Galai i Dolj a trecut de 9%; foarte aproape de acest prag situndu-se Buzu i Vaslui ( amble cu 8,74%). La celalat pol, s-a aflat judeul Ilfov, unde rata omajului s-a situat la doar 1,77%, ceea ce arat o neconcordata intre dezvoltarea economica unitara a Romaniei, ceea care ar trebui sa fie prioritatea numarul unu a actualei guvernari a si realitatea de care ne izbim zi de zi , dar si i o moblitate rel ativ redus a forei de munc. Din cele ce reies din studiile recent aparute in presa economica, creditele neperformante au transformat Balcanii, inclusive Romania dintr-un paradis cu venituri ridicate ntr-o

3 gaura neagra pentru bancile internaionale, retezindu-le posibilitatea de a acorda mprumuturi si de a se baza pe potenialul economic al regiunii, scrie Reuters. "INS a publicat in aceasta luna care a trecut estimarile de crestere economica pentru trimestrul III 2013. Exact ca in 2011, economia se simte mult mai slaba decat o arata cifrele oficiale. Pentru 2011 cifrele oficiale au fost reduse cu 20 miliarde RON doi ani mai tarziu iar daca nu se ajusta si deflatorul 2011 ar fi fost un an cu scadere economica. In 2013 ca si in 2011 o contributie importanta o are agricultura. Din estimarile economistilor neaserviti puterii, fara agricultura cresterea economica ramane sub 0.5% pe an. Comunicat INS 14.11.2013. Conform primelor estimari, Produsul intern brut n trimestrul III 2013 a fost, n termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Fata de acelasi trimestru din anul 2012,Produsul intern brut (PIB) a nregistrat o cretere cu 4,1% att pe seria bruta cit si pe seria ajustata sezonier. In perioada 1.I 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2012, cu 2,7%, atit pe serie brut cit si pe serie ajustata sezonier.

De ultima ora, Romania intre China si U.E.

Vizita Premierului Chinez, Li Keqiang, la Bucuresti, ca participant la summit-ul liderilor din China si statele Europei Centrale si de Est, a creat ingrijorare la Bruxelles, fiind vazuta ca o strategie "divide si cucereste", pentru a pune presiune pe UE in disputele cu Beijingul, potrivit Financial Times (FT), citat si de agentiile de prea din Romania. "Aceasta decizie are in mod cert aparenta unei strategii "divide si cucereste", care pare calculata pentru a pune presiune pe Bruxelles intr-o perioada in care sunt in desfasurare mai multe dispute comerciale", a declarat un diplomat european, sub protectia anonimatului, pentru Financial Times. China si UE au anuntat, ca au convenit sa incheie un acord bilateral de investitii, care sa imbunatateasca accesul reciproc pe cele doua piete. Intelegerea a fost prezentata de presedintele UE Herman Van Rompuy, Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso si premierul chinez la finalul unui summit anual bilateral organizat la Beijing. Liderii UE si ai Chinei s-au angajat, de asemenea, sa creasca schimburile comerciale de la 580 miliarde de dolari anul trecut la 1.000 de miliarde de dolari pana in 2020. Europa este cea mai mare piata de export a Chinei de noua ani consecutiv, in timp ce China este pentru livrarile externe ale UE a doua piata ca marime, depasita doar de SUA. Investitiile bilaterale de ambele parti sunt insa reduse. Este de subliniat de asemenea ca relatiile China-UE au fost afectate in acest an de o serie de dispute privind comertul bilateral, de la panouri solare la vin, lab telecomunicatii si otel. Data: 22 noiembrie 2013-11-22

Mircea Halaciuga, Esq arbitraj@aol.com www.SIPG.ro ; Tel.: 040724581078