IMPORTANTA EDUCATIEI IN DEZVOLTAREA SI PREGATIREA PROFESIONALA A TINERILOR

Se pare ca problema cea mai importanta care preocupa constant educatia elevilor este aceea de a-l pregati si a-l ajuta pe elev sa se adapteze intr-o maniera cat mai constructiva si cat mai fireasca, la o lume in miscare, cu probleme mai mult sau mai putin grave, la o lume ce l-ar putea prinde oricand nepregatit si l- ar marginaliza. Totodata, educatia incearca sa-l ajute pe elev intr-un atare context sasi utilizeze si consolideze mecanismele de autocontrol, astfel incat sa isi gaseasca mereu resursele necesare pentru a-si mentine increderea de sine, stima de sine, sa fie astfel format incat sa poata tine sub control evenimentele vietii sale. In conditiile progresului rapid al stiintei si tehnicii din zilele noastre, scoala trebuie sa faca pasul trecerii de la obiectivul realizarii instruirii si educatiei, corespunzator cerintelor acestuia, exclusive in anii de scolarizare, la obiectivul pregatirii elevilor pentru educatia permanenta, necesara unei insertii optime, ulterior, in activitatea profesionala si in viata sociala, stiut fiind ca informatia si cunostiintele insusite in scoala sunt supuse unui ritm rapid de eroziune in era informatiei in care traim. Scoala trebuie sa faca astazi fata unei societati a cunoasterii. Epoca postindustriala are nevoie peste tot in lume, in tara noastra de asemenea, de o majoritate a carei pregatire permite folosirea uneltelor sofisticate ale noului mileniu, in ciuda conditiilor economice ale prezentului. Chiar daca sunt zone ale tarii in care practicile agricole tin de inceputul secolului trecut, chiar daca situatia economica si sociala nu se poate imbunatatii peste noapte, statisticile arata ca tehnologia inalta patrunde masiv si rapid in toate sectoarele economice si sociale. In aceste conditii, tinta educationala ca elevul sa stie cate ceva din toate! devine contraproductiva. Tinta este astazi ca scoala sa-i ajute pe elevi sa-si construiasca un set structurat de competente functionale. "ceasta marcheaza saltul de la cultura generala de tip enciclopedic- imposibil de dobandit in zilele noastre la un nivel satisfacator de masele de elevi- la o cultura a actiunii contextualizate ce implica dotarea elevului cu tehnici si strategii de invatare.

Iata cateva dintre dintre componentele sociale de baza ale tanarului adecvate noului context al schimbarii$ capacitatea de a se conecta la ritmul vremurilor, la ritmul schimbarilor. intelegerea si schimbarea sunt unele dintre cele mai firesti elemente ale vietii% soarta fiecaruia dintre noi este legata de cunoastere si viteza% posibilitatea de a-si gestiona viata% disponibilitatea dialogului, dorinta comunicarii% disponibilitatea de selectare si ierarhizare a informatiei% cultivarea si prezenta spiritului critic, a creativitatii% realizarea autenticului parteneriat cu calculatorul% deschiderea la alte culturi si civilizatii, disponibilitatea contactelor umane& stapanirea uneia' unor limbi straine(% depasirea eticii retragerii, resentimentare prin etica afirmarii constructive, a individualismului responsabil, colaborativ% disponibilitatea tolerantei% acceptarea diferentelor si a diversitatii% capacitatea autoevaluarii si re-evaluarii realiste% autoexigenta% grija pentru mediul ambiant% In societatea postindustriala, variabila numarul unu de care depinde prosperitatea umanitatii este cunoasterea. " recunoaste rolul central al cunoasterii in noul mod de dezvoltare economica si sociala a umanitatii inseamna a acorda tuturor problemelor legate de educatie si invatamant , de formarea spiritelor, talentelor, comportamentelor o prioritate absoluta. "tentia se va concentra asupra reconceptualizarii educatiei. )rocesele care impun si sustin totodata, o asemenea incercare sunt$ ". Diversificarea si demasificarea societatii . Educatia necesita o proliferare de noi canale si o vasta expansiune a diversitatii programelor. *n sistem de inalta alegere va inlocui un sistem cu alegere restransa daca este vorba ca scoala sa pregateasca tineri pentru o viata civilizata in societatea microelectronicii, pluralitatii, comunicarii. +. Asigurarea infrastructurii electronice. ,icio natiune nu poate edifica o economie a secolului al --I-lea fara o infrastructura economica proprie secolului al --I-lea. "ceasta presupune o populatie familiarizata cu aceasta infrastructura informationala. Se impun, prin urmare, rapida universalizare a accesului la computer, la tehnologia informatiilor

si existenta mijloacelor informative inaintate si garantarea accesului la cea mai ampla gama posibila de mijloace informative. C. Noutatea , inovarea permanenta . In societatea computerelor este necesar sa se gaseasca forme noi de educatie , care sa depaseasca vechiul model al fabricii, forme deschise experimentului si inovatiei, cautarii unor solutii mai atractive. /. Schimbarea, transformarea continua. In domeniul educatiei ne deplasam de la proiectarea pe termen scurt, care considera instruirea terminata la absolvirea liceului sau a facultatii , la educatia permanenta , care inlocuieste abordarea pe termen scurt. Cerinta unei educatii neintrerupte devine tot mai evidenta , din cel putin trei motive$ - asimilarea culturii informative in evolutie, la fel de necesara precum invatarea scrisului si a cititului, oricare ar fi meseria viitoare, si modul in care tinerii vor hotari sa isi exerseze vocatia si sa isi foloseasca talentele % - realizarea educatiei generale plecand de la ideea ca acela care se specializeaza prea mult este supus riscului ca specialitatea sa se demodeze pe termen lung. Cu o educatie generala, supusa educatiei permanente, calificarea se poate schimba insa cu timpul% - formarea gustului de a invata. Tinerii vor invata mereu si cat mai repede tot ce considera necesar pentru a inventaria , schita, compara, simula, analiza , crea , proiecta si, in consecinta , pentru a-si materializa intentiile si aspiratiile.

Bibliografie: "lbu, 0abriel 1 Repere pentru o conceptie umanista asupra educatiei,- Editura )aralela 23,+ucuresti ,.443 Cobianu-+acanu, 5aria, "lexandrescu,)etrus- Scoala romaneasca, incotro? Editura )aralela 23, +ucuresti, .442 ING. MI AELA LUPU
COLEGIUL TE NIC METALURGIC SLATINA