Cele 7 pcate de moarte

1. Mndria.
Mndria este pcatul de moarte prin care a czut ngerul i s-a facut drac i din lumin a devenit ntuneric. Din aceasta se nate slava desart, ngmfarea, ipocrizia, megalomania, arogana, nfumurarea, laudaroenia, neruinarea, ocara i altele, care sunt toate fiice ale mndriei. Din mndrie se nasc doua surori: ngmfarea si nerusinarea. Dupa Sf. ectarie al !g"inei, ngmfarea este patima cea mai rea dintre toate si pricina a tuturor relelor dintre oameni. #ceasta produce toate scandalurile, aceasta aduce dez$inarile, provoaca sc"ismele, rastoarna asezamintele, tul$ura pacea din lume, aduce lupte si raz$oaie si toate nenorocirile dintre oameni. Mndria naste nerusinarea, necredinta, ura, mnia, dispretul, dusmania, dispretuirea aproapelui, mpietrirea inimii, cruzimea% pe cnd cel ce are smerenie scapa de toate acestea si le $iruieste. &ericit este cel ce are smerenie, caci acela va mosteni pamntul celor $lnzi, adica al dreptilor... 'aci, cel ce se smereste pe sine se va na(ta.

2. Invidia.
)nvidia este pacat de moarte si dintr-nsa ies zece ramuri, adica: complotul, mnia, dusmania, cearta, nemu(tumirea, lua- rea n rs, $ucuria de raul altuia, ura, tinerea de minte a raului, uciderea. lnvidia este patima unui suflet inrautatit, c"inuit de $unul mers si faptele $une ale aproapelui. )nvidiosul, ca si tu$erculosul, este mncat pe dinlauntru si este mistuit de patima. )nvidiosul uraste pe cel ce l ntrce cu situatia, cu $ogatia, cu cinstea. )nvidiosul pofteste necontenit $unurile aproapelui sau, uraste pe cei frumosi si $uni. !ste prietenul si a*utorul satanei. )nvidiosul se "raneste cu nenorocirea aproapelui sau. + u este patima mai otravitoare ca invidia+, zice Marele ,asile. #sa cum rugina mannca fierul, asa si invidia macina sufletul celui ce o are+. -#celasi. +)nvidia este cea mai nedreapta dintre toate patimile, dar si cea mai dreapta: pe de o parte, izgoneste tot $inele, iar pe de alta, c"inuie pe cel care o are+. -Sf. /rigorie 0eologul. Dar cel ce are adevarata dragoste de Dumnezeu si de aproapele, pe toate acestea le $iruieste si le nesocoteste si de nici una nu este ranit% pentru ca +dragostea ndelung ra$da, este $inevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste, nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de mnie, nu gndeste raul, nu se $ucura de nedreptate, ci se $ucura de adevar. 0oate le sufera, toate le crede, toate le nada*duieste, toate le ra$da% dragostea nu cade niciodata+, dupa Sf. #postol 1avel. -) 'or. (2. 3.

3. Iubirea de argint
)u$irea de argint este radacina tuturor relelor, dupa cuvntul Sf. #postol 1avel, caci dintrnsa se nasc: marturia mincinoasa, (acomia, minciuna, nemilostivirea, vic(esugul, nedreptatea, furtul, $at*ocorirea celor sfinte, camataria, nc"inarea la idoli. 0oate acestea sunt roadele si copiii iu$irii de argint. )u$irea de argint este alipirea iraionala de $ani, este patima nfricosata, nedreapta, faradelege i nesturata. )u$itorul de argint este mai nenorocit dect toti% are totul si nu are nimic. iciodata nu se ridica satul de la masa, iar daca este invitat )a altcineva mannca precum porcul. iciodata nu este ndestulat cu ceea ce are% iar, pe )nga ceea ce are doreste, daca ar fi cu putinta, sa gramadeasca toti $anii din lume. )u$itorul de argint si lacomii sint cei mai mari, mai nfricosati, rnai vatamatori materialisti si dusmani ai omenirii. 4ogatul iu$itor de argint se aseamana cu animalul care transporta aur, dar se "raneste cu paie. Marele ,asile zice despre iu$itorul de argint: + econtenit vede aur, necontenit cugeta )a aur si numai pe acesta l vede naintea oc"ilor si-si aduce aminte numai de el+. Dar cel ce face milostenie, pe toate acestea le calca n picioare si de nici una nu este vatamat% caci milostenia face pe om asemenea cu Dumnezeu: milostiv, ndurator, iu$itor de oameni, $ucuros, compatimitor% il face prieten al lui Durnnezeu, si numele lui este cunoscut tuturor.

4. Desfrnarea.
Desfrnarea este pacat de moarte, oprit si de cele zece porunci ale lui Dumnezeu. Din acest pacat se nasc: sodomia, onania, coruptia, amestecarea sngelui, silnicia, $estialitatea, adulterul, nefrica de Dumnezeu s.a. 0oate acestea sunt copiii si roadele desfrnarii. +1rin patru lucruri, zice un parinte, se trezeste patima desfrnarii si curvia: din mncare si $autura peste masura% din somn mult% din nelucrare, *oaca si multa vor$ire si din mpodo$irea "ainelor+. )ar Marele ,asile zice: +'el stapnit de diavolul desfrnarii nu are numai acest pacat, ci adauga si altul. #dica, vor$este nerusinat, se im$ata si ispiteste si pe altii. )ar cel ce are curatie, pe toate acestea le $iruieste, le calca n picioare si de nimic nu este vatamat, caci nfrnarea pazeste pe om feciorelnic, curat, nestricat, asemenea ngerilor lui Dumnezeu si aduce lui Dumnezeu *ertfa vrednica, totdeauna, n tot timpul si locul.

. !acomia pntecelui.
5acomia este pacatul de moarte din care se naste: risipa, ilegalitatea, *uramntul mincinos, $etia, furtul, senzualitatea, rapirea, (ingusirea, nerusinarea, nesaturarea. 0oate aeestea sunt progeniturile si rodul lacomiei pntecelui. +/ri*a de pntece este radacina tuturor relelor. +'el ce-si ngri*este stomacul si lupta sa $iruiasca du"ul curviei este asemenea celui ce voieste sa stinga focul cu gaz. 'nd pntecele este strmtorat, se smereste inima% dar cnd acesta este ngri*it, gndul se fudu(este+. -Sf. loan Sc6rarul. +'ine se ndestuleaza cu mncarea se aseamana cu animalele si cu fiarele: cu tigrul, cu leul, cu ursul si cu porcii, si nu cu oamenii+. -Sf. 7oan 8risostom. + u murdaria este rea, ci lacomia pntecelui. 'aci multa mncare si deasa mncare este cauza desfrnarii+. -Ma9im Marturisitorul. +:nsa mare $un este postul. #cesta nimiceste ranile pacatului, poto(este aprinderea patimilor trupesti si le m$lnzeste, este salasu( $unatatii, odraslire a rodului $ucuriei+ -Sf. S. Metafrast.. )ar cel ce posteste pe toate acestea le $iruieste si le dispretuieste, pentru ca postul este nsotit de nfrnare, de nevointa, de curatie si de rugaciune.

". #rndavia.
0rndavia este pacatul de moarte caruia i urmeaza: deznade*dea, lenea, nepasarea, negli*enta, impietatea, necredinta, sla$anogirea, osndirea altuia, amnarea s.a., care sunt copiii trndaviei. 'el stapnit de trndavie uraste cele prezente si doreste pe cele ce nu sunt de fata+ -Sf. )oan Damasc"in.. +Multa nepasare si trndavie este mai vatamatoare dect toata lucrarea diavoleasca, si diavolul care i stapneste, prin trndavie i stapneste. 1e cnd cel rvnitor si veg"etor cu sufletul, de toate acestea este scapat si le $iruieste cu totul, caci cel veg"etor are aparatori rugaciunea, evlavia, pocainta, caldura, studiul, cinstea, frica de Dumnezeu, spovedania, cugetarea la Sfintele Scripturi, prin care gaseste viata vesnica+.

7. Mnia.
Mnia este pacatul de moarte din care se nasc: ne$unia, $lasfemia, cruzimea, tul$urarea, spaima trupului, ocara, iritarea, prostia, sc"im$area trupului, uciderea si multe altele, care toate sunt copiii mniei si iritatiei. 0oate pe care le fac oamenii stapniti de mnie sunt oar$e, fara de minte, pacate. De aceea, zice Sf. loan /ura de #ur, tre$uie sa ne pazim de mnie si sa vor$im cu cuviinta% si nu numai a nu ne mnia, ci nici a nu striga, caci racnirea este materie a mniei. Sa taiem aripile mniei, ca nu cumva rautatea sa creasca iarasi% caci arzatoare este patima mniei% arzator si teri$il *efuieste sufletele noastre. De aceea tre$uie ca totdeauna sa-i astupam iesirea ei. &oc teri$il este mnia si pe toate le mistuie. 4etie este mnia si mai teri$ila dect $etia, mai mizera$ila dect diavolul. Dar, daca ne pazim sa nu ridicam glasul, am gasit calea cea mai $una a filosofiei. Dar omul ra$dator pe toate acestea le sufera si le $iruie, pentru ca din ra$dare se naste nerautatea si resemnarea prin care toate se $iruiesc si se risipesc.

Cele $ece porunci

nvtura ortodox
Introducere Prima Porunc Porunca a II-a Porunca a III-a Porunca a I(-a !orunca a (-a Porunca a (I-a Porunca a (II-a !orunca a (III-a Porunca a I+-a Porunca a +-a Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte i a zis Eu sunt Domnul, Dumnezeul tu. S nu ai ali dumnezei afar de mine. S nu-i faci c i! cio!lit, nici vreo "nfiare a lucrurilor care sunt sus "n ceruri, sau #os !e !m$nt, sau "n a!ele mai de #os dec$t !m$ntul. S nu te "nc ini "naintea lor i s nu le slu#eti. S nu iei "n deert %umele Domnului, Dumnezeului tu& cci Domnul nu va lsa ne!ede!sit !e cel ce va lua "n deert %umele 'ui. Adu-i aminte de ziua de odi n, ca s-o sfineti. )instete !e tatl tu i !e mama ta, !entru ca s i se lun*easc zilele "n ara, !e care i-o d Domnul, Dumnezeul tu. S nu ucizi. S nu fii desfr$nat. S nu furi. S nu mrturiseti str$m, "m!otriva a!roa!elui tu. S nu !ofteti casa a!roa!elui tu& s nu !ofteti nevasta a!roa!elui tu, nici ro,ul lui, nici roa,a lui, nici ,oul lui, nici m*arul lui, nici vreun alt lucru care este al a!roa!elui tu.