+

Economia agroturismului
USAMV Bucuresti 2013 Conf.univ. Gina Fintineru

Bibliografie :
!! !! !!

Gina Fintineru, Economia agroturismului, E. Ceres 2005, Buc Gina Fintineru, Economia agroturismului NOTE DE CURS 2013 Stephen J. Page, Don Getz, The business of rural tourism, International Thomson Business Press, 1997 Donald E. Lundberg, Mink M. Stavenca &M. Krishnamoorthy Tourism Economics John Wiley& Sons, Inc, 1995 Minciu Rodica, Economia Turismului, Ed.Uranus, Bucuresti, 2000 Maria Ioncica, Economia serviciilor teorie si practica, Editura Uranus, 2002.

!!

!! !!

OBIECTIVE:
!! Dupa

parcurgerea continutului disciplinei, studentul va fi capabil sa:

explice notiunea de servicii turistice si caracteristicile acestora, !! recunoasca factorii care influenteaza cererea pentru servicii turistice !! cunoasca rolul serviciilor turistice n cadrul economiilor !! Explice caracteristicile pietei serviciilor, raporturile ntre piata serviciilor si piata bunurilor !! stapneasca indicatorii de exprimare a eficientei economice si sociale a serviciilor si relatiile de corespondenta ntre calitatea si eficienta activitatilor de servicii
!!

+ Organizarea cursului
!!

Disciplina este studiata pe parcursul unui semestru, fiind obligatorie serie de 12 prelegeri se vor organiza pentru acest modul

!! O !!

n al doilea rnd, n plus fa!" de prelegeri, se va organiza serie de 6 seminarii. vor avea cel putin 3 note la aceste seminarii, pe temele comunicate finala, sumativa
pe baza performan!elor de la seminar, #i acest lucru va conta pentru 20% din evaluarea final" a modulului. !! Restul de 80% provine de la o or" de examen scris.
!!

!! Studentii

!! Evaluarea

Cuprins
Concepte de baza in economia agroturismului;
!!Locul

#i rolul agroturismului n revitalizarea comunit"!ilor rurale si dezvoltarea economico-sociala

!!Factorii

de influen$" asupra activit"$ii turistice trendurilor de evolu$ie

!!Identificarea !!Piata

turistic", turistic" turistic" economic" a activit"!ilor agroturistice

!!Oferta

!!Cererea

!!Eficien!a

Curs no 1 Obiective
!! !! !!

Cunoa!terea principalelor concepte utilizate Cunoasterea principalelor trenduri in turism Cunoa!terea principalelor forme de turism

Continut
!! !! !!

Introducere Scopul economiei agroturismului Definirea principalilor forme de turism

+ De ce interesul pentru agroturism?

!! dou"
!!
!!

considerente de baz"

presiunea costurilor/pre#urilor prod agricole determina

cautarea veniturilor prin diversificare,
!! !!

att n interiorul agriculturii ct $i in afara agriculturii -prin adoptarea unor activit"#i nonagricole.

!!

cre$terea veniturilor populatiei determina

!! !!

cresterea cererii pentru experien#e turistice, Stimul pt dezvoltarea activit"#ilor recrea#ionale n mediul rural.

!! Interesul
!! !! !! !! !! !! !!

specific pentru agroturism

dorin#a popula#iei predominant urbane de a experimenta vacan#e n mediul rural nostalgia asociat" cu munca n fermele agricole. dorin#a pentru lini$te, destindere; interes pentru mediul natural $i rural; evadare din centrele urbane supraaglomerate; pre#ul atractiv; curiozitate fa#" de agricultur" $i stilul rural de via#".

+ se intampla insa in mediul rural? Ce

!! declinul

popula#iei economic" $i politic" profunda a societ"#ii rurale sub

!! schimbare

impactul
!! !!

industrializarii urbanizarii

!! intensificare
!!

a acestor tendin#e n ultimii 40 de ani. Efecte:

sc"derea n termeni reali a veniturilor ob#inute n ferm" !! reducerea popula#iei ocupate n agricultur".
!! Mai
!!

departe, aceste schimb!ri au determinat

declinul serviciilor rurale (magazine, $coli, biserici, servicii profesionale, facilit"#i de transport), !! Imbatranirea popula#iei rurale !! Reducerea vitalitatii comunit"#ilor rurale
!! eforturi
!!

pentru redresarea acestor probleme.

la nivel local, regional, guvernamental, in UE, in lume, .. la noi

+ In schimb, activit"#ile turistice:

!! prezint" !! Sosirile

un dinamism excep#ional!!

interna#ionale au crescut exploziv

25 milioane n anii 1950 !! 935 milioane n anul 2010.

!!

!! Ce
!!

a determinat aceasta crestere??:

cre$terea venitului, !! reducerea s"pt"mnii de lucru, !! cre$terea num"rului de zile de concediu pl"tite, !! ridicarea nivelului de educa#ie, !! ameliorarea infrastructurii de transport,

+ Provocare!
!!

Poate mediul rural beneficia de acesta evolu#ie ascendent" a turismului?

!!

Ar putea aceast" dinamic" s" reduc"/stopeze declinul regiunilor rurale a turismului?

!!

S" asigure suficiente locuri de munc", fluxuri de capital care s" determine dezvoltarea rural"?

!!

Poate fi turismul dezvoltat n toate ariile rurale?

+ Tendinta dezvoltarii acestui fenomen?

!!

Majoritatea scenariilor de prognoz" turistic" indica: !"#!$%&'(#)*+,%!-#' va continua !!

!! !!

./-0$1/,'!'(#*#20%'!$3#,'+'4!-%#'014+-%!2%&'52'*0#60,#'2+!$%-#' Aceia!i factori vor continua sa ac%ioneze:

!! !! !! !!

cre$terea speran#ei medii de via#"; cre$terea veniturilor pe cap de locuitor; dezvoltarea $i diversificarea infrastructurii de transport; cre$terea continu" a nivelului de cultur" a maselor (sporirea setei de cunoa$tere).

!!

7/%#1'0(#289"!'$0'!,%#'#,#1#2%#'(#'$":01;!-#'"!-#'*+-'1+(#,!'%/-0$1/,'<0' "&,&%+-00,#'(#'1=02#> ' '

1. Principalele megatendin!e WTO 2020(a)

1.!
!! !! !! !!

Orientare catre satisfacerea hobby-urile

bazate pe natur! , locuri istorice, activit!ti economice si interese profesionale; PRODUSE AXATE PE EMOTIE, EDUCATIE!!

2.!
!!

Turismul etnic
Redescoperirea originii

3.!
!!

Cre"te cererea pentru noi destina#ii

impact benefic asupra dezvolt!rii de noi zone

(b)
4. Men#inerea sau ameliorarea st!rii de s!n!tate
!! !!

dezvoltarea sta#iunilor si centrelor spa hotelurile clasice adopta facilit!#i fitness etc.

5. Vacan#e de durat! mai scurt!; 6. Cre"te num!rul persoanelor de vrsta a III-a 7. Creste interesul pt turism din partea persoanelor cu handicap
!! !!

adaptarea serviciilor Insotitori!!

Mai multe vacante scurte!!

+
!! !! !!

(c)
8. Turi"tii devin mai experimenta#i "i sofistica#i! A"teapt!rile lor?
Atrac#ii?? Servicii?? Tarife??

9. Dezvoltarea turismului de afaceri sau pentru congrese, conferin#e 10. Sensibilitatea consumatorilor pt problemele de mediu natural sau social

11. restructurarea "i revitalizarea sta#iunilor turistice mai vechi; 12. IT

!! !!

(d)

rezervare Marketing

!!

13. Atragerea turistilor asiatici!!

+ Economia Agroturismului ! ! Studiul economiei in general este generat de Scop

!!

situatiile de deficit, de resurse limitate, situatiiile in care nu exista o cantitate indeajuns de mare dintr-un produs pentru a acoperi nevoile tuturor.

!!

!! Economia

= !tiin%" social" care caut" sa in%eleag" op"iunile pe care oamenii le fac in utilizarea acestor resurse limitate. atunci economia agroturismului incearc" s" r"spund" la intreb"ri de genul:
!! !!

!! &i

de ce o persoana alege sa calatoreasca intr-o anumita destinatie si nu in alta, sau de ce nu opteaza pentru a ramane acasa in loc sa calatoreasca?

Economie resurse limitate alegeri

!!

In orice economie trebuie sa se faca fata anumitor alegeri de baza, din cauza resurselor limitate:
!! !! !! !!

CE bunuri si servicii sa se produca? CUM ar trebui sa se produca? CINE ar trebui sa faca ce? si CUI sa i se puna la dispozitie rezultatele activitatii economice?

Exemplu:
!!

o economie care are numai doua alternative:

!! !!

Educatie Turism

!!

pot fi produse servicii de turism si de educatie indeajuns de multe pentru a acoperi cererea tuturor? care sunt restrictiile?

!!

+ Originea numelui
D.pv. etimologic, cuvntul turism se consider" a-$i avea originea n:
!! !!

termenul englez tour (c"l"torie), sau to make a tour (a c"l"tori, a face o c"l"torie, a colinda)
!!

ap"rut n Anglia n jurul anilor 1700, pentru a desemna ac#iunea de a voiaja n Europa, n general, $i n Fran#a, n special.

Acest termen englez provine, la rndul sau, n cuvntul francez tour !! = (c"l"torie, plimbare, mi$care n aer liber, drume#ie n circuit !! La originea acestor termeni se afl"
!!
!! !!

cuvntul latin turnus $i grecesc tournos cu semnifica#ia de c"l"torie n circuit,

!!Pornind

de la aceste origini, o multitudine de defini#ii $i noi concepte referitoare la turism s-au dezvoltat de-a lungul timpului.

Definitia OMT pt turism

!!

Turism= activitatile desfasurate de persoanele care calatoresc si raman in locuri din afara mediului lor obisnuit, pentru nu mai mult de 12 luni consecutiv, pentru petrecerea timpului liber, afaceri si alte scopuri care nu sunt legate de prestarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

+ Forme ale activitii turistice

ncercarea operatorilor de a antrena segmente ct mai largi ale populaiei

Dinamismul activitile turistice

Exigentele diferite

forme variate de turism

Criterii:
a.! b.! c.! d.! e.! f.! g.! g.!

locul de provenien a turitilor motivele cltoriei gradul de mobilitate al turistului caracteristicile sociale i economice ale cererii modul de angajare al prestaiilor turistice vrsta participanilor Din punct de vedere al sezonalitii n funcie de mijlocul de transport folosit

a. n funcie locul de provenien a turitilor, dinstingem

!!

Turismul intern (domestic): residenti ai tarii de origine, care calatoresc numai in aceasta tara; Turismul receptor (inbound) : non-residenti ai tarii de origine care calatoresc in cadrul acesteia; Turismul em (outbound/outgoing): residenti din tara de origine care calatoresc in alta tara.

!!

!!

Aceste trei forme de baz se pot combina, rezultnd alte trei forme, derivate de turism !! Turism interior =turismul intern + turismul receptor
!! !!

Turism national= turismul intern i turismul emitor Turism international =turismul receptor (incoming) i turismul emitor (outgoing)

Forme derivate ale turismului

+ b. Dup gradul de mobilitate al turistului

!!

turism de circulaie (itinerant)

!! !!

caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat. Activitatea turistic se prezint sub forma unor deplasri continue, pe itinerarii stabilite sau ocazionale, cu opriri i ederi n diferite localiti.

!!

turism de sejur
!! !!

caracterizat printr-un grad de mobilitate sczut, turistul i satisface cererea de servicii turistice rmnnd un timp cu durata variabil ntr-o anumit zon turistic;

turismul de sejur poate avea urmtoarele forme: !! turismul de sejur lung

!! !!

durat de edere ntr-o localitate depete o lun de zile; Presupune caracteristici tipologice si destinatii bine definite

!!

turismul de sejur mediu,

!!

sejurul coincide cu durata standard a cltoriilor 12- 15 zile;

!!turism

de mas !!puternic caracter sezonier,

!!

turismul de sejur scurt - 1-2 zile

!! !!

turismul ocazional turismul de sfrit de sptmn.

+
!! !!

c. n funcie de motivaia deplasrii:

Turismul de agrement - cu o putenic dimensiune cultural. Turismul de odihn
!!

are un caracter mai puin dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o anumit localitate cu particulariti specifice. In cadrul acestuia regsim. Turismul de tratament

!!

!! !!

Turismul sportiv Turismul de cumprturi

d.) Dup caracteristicile socio+ economice ale cererii

!!

Turismul particular (privat)

!! !!

reprezinte >1/2 volumul circulaiei turistice din !"riel dezv se adreseaz unor persoane cu venituri ridicate;

!! se
!!

identific, ntr-un anumit sens, cu turismul de lux, puternic individualizat

Turismul social

!! turism

de mas, agreat de persoanele cu posibiliti financiare relativ limitate !! forme ieftine de cazare i mijloace de transport n comun
!!

Turismul de tineret form particular a turismului social, adresndu-se, cu precdere, categoriilor tinere ale populaiei Turismul de afaceri i de congrese
!!

!!

legat de deplasrile n interes oficial, comercial e

+ e. n funcie de momentul i modul de

!!

Turismul organizat

angajare a prestaiilor turistice

!! prestaiile

turistice, serviciile, destinaia, perioada = sunt programate n prealabil pe baz de contract; !! Se adreseaz categoriilor cu venituri modeste- m/t< !! Ofer o mai mare comoditate pentru turiti, scutindu-i de grija cltoriei; !! Avantaje pt organiztori??
!!

Turismul pe cont propriu

!! nu

presupune o comand prealabil a serviciilor turistice !! este practicat ndeosebi de turitii care se
!!

Turismul semiorganizat (mixt)

f. dup vrsta participan!ilor:

turismul pentru precolari; turismul pentru elevi; turismul pentru tineret (18-31 ani); turismul pentru vrsta activ (31-60 ani); turismul pentru seniori

!! !! !! !! !!

+ g) Din punct de vedere al sezonalit"!ii:

!! !! !!

turism de iarn turism de var turism de circumstan

+ h) n func!ie de mijlocul de transport

folosit:
!! !! !! !! !!

drumeie turism rutier turism feroviar turism naval turism aerian

De ce este importanta cunoasterea acestor forme de turism?

!!

fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea $i diversificarea ofertei turistice,

!! !!

Ce tipuri asteptari are turistul tinta Ce tipuri de cheltuieli este dispus sa faca?

!!

Constientizarea responsabilit"#ilor $i obliga#iilor prestatorilor de servicii.

+
!!

Turismul rural
Una dintre cele mai reusite forme de turism, care armonizeaz
!!

Cerinele noi ale turistilor !! The good old days

!! !! !!

Nevoia de autentic, sntos, curat Biodiversitate Lini#te #i nostalgie

!!

cu exigenele protejrii mediului i a dezvoltrii durabile a comunit"!ilor