SIMBIOZELE CU MICROORGANISME DIAZOTROFE

Ca o definitie generala, putem spune ca simbiozele reprezinta existenta

simultana a doua sau mai multe organisme, care traiesc si se dezvolta in aceleasi
conditii de mediu. Printr-o influenţare reciproca, ele se transforma si dobandesc
proprietati noi. De regula, existenta izolata a unuia din simbioti nu este posibila. Este o
forma de convietuire reciproc avantajoasa intre doua organisme. Simbioza este
prezenta atat in lumea plantelor cat si a animalelor.

Microorganismele sunt sisteme biologice cu organizare complexa si capacitate

specifica si independenta de replicare.In prezenta nutrientilor specifici sunt capabile sa
isi sintetizeze toate componentele organice biogene,sa foloseasca energia rezultata din
biodegardarile enzimatice sis a isi asigure toate necesitatile
fiziologice(crestere,dezvoltare,multiplicare,respiratie,miscare,etc).

           Activitatea biologica este normala si continuua numai in prezenta nutrientilor

specifici pentru biosintezele celulare si asigurarea energiei necesare tuturor proceselor
vitale.

          Metabolismul microoorganismelor reprezinta multitudinea reactiilor biochimice ce

au loc in sisitemul biologic respective,prin care nutrientii preluati din mediu sunt prelucrati
in substante biogene proprii,energie si metabolite.Metabolizarea nutrientilor asigura
energia necesara(sub forma de ATP) proceselor vitale de
biosinteza,biodegradare,transport,crestere,mobilitate,miscare,respiratie si multiplicare.

         Ca si alte sisteme biologice si microorganismele au nevoie de toate elementele

biogene(macroelemente,microelemente,factori de crestere,etc).La microorgansime au
fost descries diferite tipuri de nutritie in functie de compozitia chimica a nutrientilor,natura
surselor de carbon si azot si natura energiei utilizate in metabolizarea substantelor
nutritive.Dupa natura chimica a nutrientilor se disting doua tipuri de nutritie si
anume:litotrofia si organotrofia.

          Microorganismele litotrofe folosesc ca donatori de electroni, substante

anorganice ca:ionii feros,hydrogen,nitrit sau amoniu pe care le oxideaza cu producere de
apa,sulfat,ionii ferric si nitrat in reactii exergonice cuplate cu sinteze de ATP.

        Microorganismele organotrofe folosesc diferiti compusi organici ca donatori de

electroni.Dupa natura nutrientilor de carbon si azot folositi si de capacitatea lor de sinteza
se definesc doua tipuri de nutritie: autotrofa si heterotrofa.

 
        In habitatele naturale se intalnesc o multitudine de microorganisme apartinand
diferitelor specii,care in activitatile lor se influenteaza reciproc.Influentele pot fi benefice
sau positive pentru populatiile de microorganisme care interactioneaza ,negative sau
neutrale.

       In cadrul interactiunilor positive se creeaza conditii benefice pentru populatiile

microorganismelor.

       In interactiunile negative unele populatii inhiba dezvoltarea altor populatii

sensibile,pe care uneori le pot chiar exclude din habitat.Prin aceasta se realizeaza o
echilibrare numerica a populatiilor de microorganisme cu efecte ecologice benefice in
habitat.

      Simbioza reprezinta o interactiune reciproca intre doua sisteme biologice.Simbiozele

se clasifica dupa mai multe criterii si anume:

DUPA LOCALIZARE:

·        Ectosimbioze-sunt simbiozele in care un microorganism se afla in afara celuilalt

·        Endosimbiozele-sunt simbiozele in care un microorganism se afla in celula sau
tesutul altui microorganism.

DUPA GRADUL DE DEPENDENTA:

·  Simbioze facultative
·  Simbioze ecologice obligate
·  Simbioze efectib obligate

DUPA NATURA RELATIEI SIMBIOTICE:

·  Simbioze mutualiste
·  Simbioze adaptive
                

     Microorganismele,impreuna cu celelalte organisme,determina modificari profunde si

transformari permanente ale materieu organice prin care se manifesta fertilitatea si
accesibilitatea nutrientilor pentru plante.In conditii de sol se manifesta efectul de rizosfera
determinat de prezenta complexului mucigelic,cu rol stimulator pentru
microorganisme.Compozitia chimica a exudatului radicular este complexa si cuprinde o
serie de substante precum:glucide(glucoza,fructoza,xiloza,maltoza,zaharoza),aminoacizi
(alanina,glicocol,fenilalanina,cisteina,leucina,metionina),acizi
organici(acetic,butyric,citric,fumaric,malic),vitamine(biotina,acid pantoteic,tiamina),factori
de crestere(auxina,citokinina),alcaloizi,
       Plantele cu micorize contin o cantitate dubla de fosfat comparative cu cele fara
micorioza iar cantitatea de fosfor este de 20 de ori mai mare.Plantele in soluri
normale,cresc mai repede,sunt mai verzi,au o fructificare abundenta.Numeroase
micorioze produc o serie de vitamine cum sunt tinina,biotina,acid indolil
acetic,degradeaza pesticide si numeroase substante organice si anorganice in
exces.Micorizele din rizosfera pot exercita si unele efecte negative asupra plantelor.

      Populatiile numeroase de microorganisme din rizosfera pot produce carente de

micro sau macro elemente ca urmare a imobilizarii in propriile cellule sau prin procesede
biodegradare.

     Simbiozele asociative cu microorganismele diazotrofe in rizosfera

Rizocenozele sunt asocieri simbiotice intre diferite microorganisme diazotrofe

libere si unele specii de plante.In rizosfera diferitelor plante microorganismele heterotrofe
fixatoare de azot gasesc substantele organice necesare ca surse de carbon si energie.

Exemple:

      Planta gazda:                      Micoorganismul diazotrof

1.Cyonodon dactylon          Azospirillum lipoferum                   

2.Digitaria decumbens        Azospirillum lipoferum

3.Hordeum vulgare              Azotobacter

4.Ortyza sativa                     Achromobacter

5.Panicum maximum           Bacillus polymyxa,Derxia,Azotobacter

6.Poa pratensis                    Klebsiella pneumoniae                                       

    In aceste riocenoze bacteriile diazotrofe produc fitohormoni din categoria

citokininelor,fapt ce determina aparitia unui numar sporit de perisori radiculari(care
favorizeaza si intesifica preluarea nutrientilor din sol).In simbiozele associative cu
microorganisme diazotrofe in rizosfera,metabolismul se intesifica,plantele au o
crestere,plantele au o crestere si o dezvoltare mai buna.

      Simbioze associative cu microorganismele diazotrofe din filosfera

Filocenozele sunt asocieri simbiotice intre unele microorganisme diazotrofe si unele

specii de plante.Atat filosfera cxat si filoplanul contin numeroase microorganisme
fizatoare de azot.Ele adera pe suprafata plantei prin substantele mucoide pe care le
produc si le au la suprafata externa a celulelor lor.
Astfel de planta gazda Eichornia crassipes,pe frunze se dezvolta bacteria diazotrofa
Azotobacter chroococcum,pe frunzele plantei Larix sp. s-a gasit bacteria diazotrofa
Klebsiella,pe filoplanul plantei Picea abies este prezenta bacteria diazotrofa
Pseudomonas.Apa de gutatie,apa de ploaie,roua pot solubiliza aminoacizii,glucidele si
sarurile minerale sis a favorizeze atat multiplicarea cat si activitatea productive a
bacteriilor diazotrofe.

       Micoriozele reprezinta interrelatii intre radacinile active ale unor plante I fungi
specifici.Aceste interrelatii dinamice implica saprofitism ,usoara patogenitate si
simbioza.Radacinile active ale plantelor colonizate ci ciupercile micorizice,au un
metabolism mai active care imbunatateste procesele vitale sis e soldeaza cu o
productivitate mai buna.In micorioza partenerii coopereaza prin:

·        Parteneriat relative constant

·        Colonizarea normala a tesuturilor radiculare de catre fungi in absenta
simptomelor patologice
·        Mentinerea proprietatilor normale ale celulelor radiculare si lipsa leziunilor

SIMBIOZELE DIAZOTROFE CU CIANOBACTERIILE

Fixarea N2 atmosferic se realizeaza cu ajutorul herochistilor , care sunt cellule

specializate si adaptate structural si functional sa creeze conditiile necesare .
Heterochistii sunt cellule incapabile de o diviziune , cu peretele cellular mai gros , mai
mari decat celulele vegetative si intercalalte intre acestea . La cianobacteriile
filamentoase(Anabaena si Nostoc) exista o foarte stransa legatura si comunicare
nutritional intre celulele vegetative si heterochisti . Celulele vegetative primesc compusii
amoniacali si azotici sintetizati in heterochisti si furnizeaza acestora substante organice
reducatoare , necesare procesului de fixare a N2. Cianobacteriile fixatoare de azot
formeaza ca organe de rezistenta akinetii .

SIMBIOZELE DIAZOTROFE FOLIARE

Aceste simbioze sunt localizate in filosfera cu formare de nodozitati la nivelul

subepidermic , sau derivate din unele glande secretoare ale frunzelor . Au fost
semnalate la plantele din familiile Dioscoriaceae , Myoporaceae , Myrsinaceae ,
Rubiaceae si Verbenaceae. Microorganismele fixatoare de azot molecular atmosferic
sunt diferite si in functie de planta gazda . Astfel la planta Psychotria nodozitatile au
bacteria Klebsiella rubinaceum , la Pavetta nodozitatile contin bacteria Mycobacterium
rubiacearum iar la planta gazda Ardisia (Myrsinaceae) , in nodozitatile foliare este
bacteria Phyllobacterium folicola. In nodozitatile foliare se gaseste exudatul bacterian si
celulele bacteriene . Pe langa fixarea azotului molecular atmosferic , bacteriile
diazotrofe formeaza o serie de factori de crestere care stimuleaza plantele. Compusii
acumulati in noduli si frunze imbogatesc solul(dupa caderea frunzelor), cu substante
organice bogate in azot .