Creat n 1968, Clubul de la Roma se descrie ca un thinktank i un centru pentru cercetare i aciune, de inovaie i iniiativa.

Este un grup oameni de tiin, economiti, oameni de afaceri, nali funcionari, efi de state i foti efi de state care a fost creat pentru a se adresa problemelor majore ale societii globale, deoarece actualele ci de aciune sunt oprea nguste i guvernele sunt prea compartimentate. Studiul Clubului de la Roma lansat mari mai arat: -actualele economii dominante, n special SUA, vor stagna. Brazilia, Rusia, India, Africa de Sud i alte zece state emergente vor crete n urmtorii 40 de ani; -n 2052 vor exista 3 miliarde de oameni care triesc n srcie; -China va fi o poveste de succes, datorit abilitii sale de aciona; -n 2042 populaia planetei va atinge apogeul, pentru c fertilitatea n zonele urbane va fi n scdere; -PIB-ul global va crete mult mai ncet dect ne ateptm, din cauza productivitii tot mai mici din marile economii; -emisiile de dioxid de carbon vor continua s creasc i vor duce la nclzirea atmosfereicu 2 grade Celsius n 2052 -este puin probabil ca guvernele s ia msurile necesare pentru a fora pieele s aloce mai muli bani pentru soluiile economice nepoluante Trim deja ntr-un mod care nu mai poate fi dus mai departe de alte generaii frschimbri radicale. Umanitatea a epuizat resursele planetei i, n anumite cazuri, vom vedea colapsuri locale pn n 2052. Emitem anual de dou ori mai multe gaze cu efect de ser dect pot fi absorbite de pdurile i oceanele lumii, se arat n studiu. Raportul 2052: O prognoz global pentru urmtorii 40 de ani este parte a unei campanii mai lungi a Clubului de la Roma care urmrete s stimuleze gsirea de soluii pentru un viitor sustenabil, pornind de la ideile precedentului raport Limitele creterii. Acesta din urm a fost publicat de ctre Clubul de la Roma n 1972 i a fost redactat de acelai Randers, alturi de americanii Dennis Meadows i Donella Meadows. Raportul lua n calcul variabile precum creterea populaiei, epuzizarea resurselor, industrializarea, poluarea, producerea alimentelor i ajungea la concluzia colapsului umanitii (probabilitate de 66%) sau la cea a stabilizrii lumii (33%).

Modificrile climatice i consecinele lor Problema: Topirea ghetarilor ca consecinta ridicarea nivelului apelor oceanice. Ridicarea temperaturii globului, ca consecinta topirea ghearilor. Soluii: Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt: 1.industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecnd de la utilizarea combustibililor fosili bogati n carbon (carbune), la combustibili saraci n carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi; 2.industria energetica, de la extractie si pna la consum, trebuie restructurata astfel nct sa devina eficienta si mai putin poluanta; 3.transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse; 4.constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila; 5.echipamentele (inclusiv cele casnice) si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie; 6.padurile vor fi trebui protejate si extinse; 7.agricultura trebuie sa devina din net producator de gaze de sera o activitate care sa mareasca fixarea si stocarea gazelor cu efect de sera n sol. Capitolul 2 2.1 Problema demografic Suprapopularea, explozia demografic Problema demografica este una din principalele probleme actuale ale umanitii. Ea rezult din suprapopularea planetei i va avea consecine grave n caz c numrul de populaie nu va fi controlat n scurt timp. Exist ipoteze c n anul 2025 populaia va fi ajuns cifra de 11 miliarde, n acest caz este evident c Terra nu va avea sursele necesare de ntreinere a populaiei umane i atunci se vor vedea consecinele nerezolvrii la timp a acestui dezastru social.

Suprapopularea constituie o condiie cnd numrul de organisme depete condiia de ntreinere a habitatului. ns suprapopularea nu depinde doar de mrimea sau densitatea populaiei ci i de un ir de ali factori ca : populaia asigurat cu resurse alimentare, materiale sau energetice; bilanul natural i repartizarea neuniform a populaiei. Soluii: politici demografice omajul-problema global a economiei mondiale contemporane (Principalele cauze ale apariiei omajului, unele ci i msuri de combatere a omajului contemporan) Soluionare: -Pentru soluionarea problemei demografice este necesitate de a duce o politic demografic mai aspr pentru a pstra numrul stabil al populaiei 2.2 Asigurarea populaiei cu produse alimentare Problema alimentar mondial,dimensiunile problemei Insuficienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mai raspindite calamitati sociale ale civilizatiei contemporane. Problema, de fapt, are un caracter regional caracteristic, in special, tarilor in curs de dezvoltare. Statistica pusa in evidenta in publicatiile ONU demonstreaza ca spre sfirsitul anilor 80, sufereau de malnutritie peste 500 milioane de locuitori ai Pamintului, din care circa 50% erau copii. Unul din indicatorii de baza ai subnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de hrana pentru o dezvoltare normala. Esenta problemei alimentare nu tine de insuficienta de alimente produse pe intrega planeta. Anual sint inregistrate surplusuri de produse alimentare pe glob. Cauza consta in faptul ca geografia(repartitia) produselor alimentare nu coincide cu geografia consumului lor. Astfel, tarile puternic dezvoltate obtin mari surplusuri de produse alimentare, insa tarile slab dezvoltate nu dispun de resurse financiare necesare pentru a le procura in cantitati suficiente. Malnutritia este caracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat. Astfel, in SUA 30mln. (10%) din numarul populatiei este afectata de aceasta problema, datorita decalajului mare de salarii. Aproximativ 76% din acest numar sint americani de culoare, problema avind si un character rasial. Prin urmare, problema alimentara este una social-economica si politica. Totusi, pe parcursul anilor90 ai secolului trecut, in plan mondial s-au evidentiat unele tendinte positive in rezolvarea problemei alimentare. Revolutia verde in tarile asiatice a favorizat solutionarea problemei, mai ales in cele mai populate state, precum India, Bangladesh. In schimb, in tarile din Africa aceasta nu s-a reusit din cauza secetelor prelungite.Modificarile pe plan mondial in structura suprafetelor cultivate exprima o tendinta de crestere a suprafetelor ocupate cu culture intensive. Astfel, s-au dublat suprafetele cultivate de soia, floarea soarelui, cu orez si porumb. Sunt relevante modificarile survenite in suprafetele cultivate cu cereale, culture ce reprezinta baza alimentatiei mondiale si a dezvoltarii sectotului zootehnic.Tendinta de utilizare intensive a fondului funciar mondial a devenit mai pregnanta. Tarile dezvoltate detin cele mai ridicate ponderi in structura urmatoarelor culture: griu, cartofi, struguri, iar in tarile in curs de dezvoltare in suprafetele cultivate cu orez, porumb, soia, iuta, cafea, ceai, cacao. Concentrarea suprafetelor cu cereale si oleaginoase in tarile dezvoltate face ca aceasta sa dispuna de alimente de baza ale omenirii, cantitatile obtinute depasindu-le substantial nevoile. In ultimele decenii cantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult, astfel incit populatia afectata de foamete s-a redus la mai putin de 800 milioane. Dar, sa nu uitam ca odata cu cresterea numarului populatiei necesarul de hrana va fi mai mare. Cauzele crizei alimentare - specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare; -reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica; -caracterul extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea ei fiind mai scazuta decit in tarile puternic dezvoltate. Msuri de soluionare Refolosirea produselor naturale i reciclarea lor Ridicarea nivelului de trai i a gradului de civilizaie al populaiei din mediul rural -Stabilirea unor relaii economice avantajoase Capitolul 3 3.1 Problema energetic Rolul OPEC n reglamentarea n vederea asigurarii echilibrului cererii si ofertei la combustibili Surse de energie

Resursele naturale sunt: apa, aerul, radiaia solar, vegetaia i fauna, solurile, litosfera cu substanele minerale din sol i subsol, rocile etc. 1. Resursele atmosferei Energia solar i eolian Radiaiile extraatmosferice constituie adevrate resurse pentru economie. Energia solar este o resurs inepuizabil i n acelai timp nepoluant, care prin diferite instalaii este captat de ctre om i utilizat n economie. Problema care se pune astzi este cum va reui omenirea s transforme radiaia solar n alte forme de energie. Multe ri au nceput din 1960 s capteze energia solar, folosind sistemul fotovoltaic (panouri solare), reuind s produc energie electric. Sub aceast form, energia solar este utilizat la alimentarea aparatelor de bord pe navele cosmice. Primele utilizri practice ale energiei solare: casele solare (Japonia, Frana, Kazahstan, S.U.A., Australia .a.) mainile solare de gtit (S.U.A., Mexic, India) centralele heliotermice (prima n Frana, la Odeillo, n Munii Pirinei), Japonia, S.U.A. n S.U.A. se lucreaz la construirea unei uzine heliotermice de 10 MW. Pentru utilizarea acestui tip de energie se urmrete perfecionarea tehnologiilor de captare, prin plasarea unei staii energetice - satelit pe o orbit geostaionar i rezolvarea transportului la distan. Astzi, principala modalitate natural de conversie i stocare a energiei solare o constituie fotosinteza. Energia solar reprezint o resurs de mare perspectiv pentru dezvoltarea omenirii, n contextul epuizrii combustibililor clasici. n Romnia, energia primit anual de la Soare este n medie de 115 kcal/ cm, la un numr mediu de 1900 de ore de timp nsorit pe an (sunt zone cu 2300-2400 ore/an timp nsorit). Regiunile cele mai nsorite din Romnia sunt: Delta Dunrii, litoralul Mrii Negre, Podiul Dobrogei, Cmpia Romn i Cmpia de Vest. Energia solar este utilizat i la noi sub form de: captatoare solare, generatoare solaro-electrice, baterii fotovoltaice, nclzirea serelor, solariilor, a ntreprinderilor (ex. Timioara, Bucureti etc). Energia eolian este utilizat pentru: - punerea n funciune a morilor de vnt (Olanda); - la vasele comerciale cu pnze (Italia, Spania, Olanda); - la producerea de energie electric (centrale eoliene). Energia eolian este inepuizabil i nepoluant, dar are dezavantajul c este discontinu. Instalaii eoliene exist n multe ri ale lumii: S.U.A., Marea Britanie, Olanda, Frana, Norvegia, Danemarca, Rusia etc. n S.U.A., energia electric obinut n centrale eoliene deine 5-10% din producia naional de energie electric. Alte ri cu producii de energie eolian sunt Frana, Senegal, ri din Insulele Antile etc. Este evident, c Republica Moldova pentru a adera la procesul general al globalizrii , nu poate ocoli procesele de localizare i regionalizare la nivel European. Inevitabil, ea trebuie s-i construiasc calea proprie spre economia mondial ca parte component a unei zone geografice locale, concomitent s-i constituie raporturi durabile i echilibrate n cadrul UE continentale, ns nu prin participarea direct la toate structurile instituionale internaionale. Globalizarea prin formele sale concrete, cum este comerul interacional, integrarea i cooperarea fiind orientate spre economia mondial devin factorii eseniali de dezvoltare rapid, de obinerea avantajelor competitive n producia de mrfuri i servicii prioritare. Dac ne referim la exemplul R. Moldova, nu putem trece cu vederea unele progrese care au loc n specializarea economiei reieind din avantajele comparative. Liberalizarea comerului considerabil favorizeaz, n special, rile n curs de dezvoltare, care pot nu numai s extind exporturile, ci i s controleze subsidiile necesare oferite prin programele pentru protecia comerului. De menionat, c la creterea de export-import o contribuie destul de important o au taxele vamale, regimul vamal i profesionalismul cadrelor care activeaz n acest domeniu. Referitor la taxele de import-export care sunt stabilite de R. Moldova, las de dorit: la un set considerabil de mrfuri importate (preponderent la cele agroalimentare) necesit o majorare, n timp ce altele (calificate ca materie prim sursele energetice), necesit o micorare, aliniindu-se ct de ct cu cele ale rilor care beneficiaz de clauza naiunii celei mai favorizat. n condiiile R. Moldova tarifele protecioniste necesit s fie introduse n vinificaie, producia conservelor, sucurilor, pastei de roii etc. Aderarea R. Moldova la OMC n mai 2001 a semnificat alegerea strategiei liberului schimb n relaiile economice externe. Acest pas se argumenteaz prin: consolidarea politicii naionale privind comerul exterior; accesul la pieele externe; acces la mecanismele internaionale de rezolvare a litigiilor comerciale. n acelai timp nu se face nici un fel de specificri privind latura negativ a unei aa politici unilaterale, care provoac un omaj n mas i un declin general n ramurile prioritare de specializare, invadarea pieei autohtone de mrfurile strine, imposibilitatea de rezisten concurenial din partea antreprenoriatului naional etc. Piaa autohton a Republicii Moldova are o capacitate redus, deoarece declinul economic a generat diminuarea

veniturilor populaiei, plasnd capacitatea solvabil a populaiei pe unul dintre ultimele locuri din Europa. Concomitent se reduce volumul importului, dar mai ales a exportului (tab.10). Criza financiar a adus la prbuirea monedei, iar liberalizarea fr orice protejare economic a redus capacitatea de competitivitate fa de invazia mrfurilor strine. Tendina spre scderea acoperirii importului prin export, care se manifest tot mai pronunat pe msura creterii insuficiente a economiei, afecteaz dur balana de pli a rii. n practica mondial se consider critic situaia cnd rata deficitului contului curent depete 4,5 % din PIB. Repubica Moldova, cu o mare depire a acestei rate, este, practic, ntr-o stare destul de dificil, uneori ameninndu-se chiar cu falimentul. Aa, rata deficitului contului curent n PIB-ul R. Moldova sporete continuu, de la 2,5% n 1996 (inclusiv raioanele din stnga Nistrului i municipiul Tighina) pn la 6,6% 1998, 23% 2000 i la 36 38 % n anii 2006- 2008. Condiiile nefavorabile ale comerului exterior, precum i costurile inevitabile ale tranziiei i a anumitor remanieri subiectiviste n politica economic extern a R.Moldova n anii 2000-2008 fixeaz o permanent reducere a competitivitii produselor rii, fapt care se rsfrnge negativ i asupra procesului de globalizare.