Religia i literatura se dezvolt n strns legtur, ncepnd din sec. al XVI -lea.

Dimensiunea religioas a existenei capt treptat forme de expresie romneasc, mai nti prin actul traducerii apoi, prin actul creaiei autohtone. Manuscrisele cretine n limba slavon i n limba romn, apoi tipriturile, deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios. n Evul Mediu romnesc, societatea era puternic dominat de religie i pstra cu sfinenie tradiiile perpetuate din lumea bizantin: cultul sfinilor martiri, al icoanelor, al sfinilor tmduitori. Introducerea limbii romne n biseric s-a fcut pentru a-i ajuta pe credincioi s participe n mod nemijlocit la rugciunile nlate la altar, de ctre preotul oficiant. Fiind plini de spaima judecii ngrozitoare a lui Dumnezeu i avnd mereu n faa ochilor acea zi nfricotoare, cretinii i detest pcatele i l slvesc pe Domnul spre a-I ctiga bunvoina, dar i sprijinul n viaa aceasta. Pentru omul trit or n Evul Mediu, ntreaga via spiritual s-a desfurat sub semnul sentimentului religios Scriitor i traductor religios, mitropolit al Moldovei n 1632, Varlaam nfiineaz o tipografie la biserica Trei Ierarhi din Iai, unde traduce i tiprete n 1643 Cazania intitulat Carte romneasc de nvtur, monument de limb veche romneasc. Volumul cuprinde 75 de predici care se rostesc n biseric, duminica i n cele mai importante srbtori ale anului. Dimensiunea religioas a cluzit nu numai existena, dar i concepia celor care au scris n aceast perioad. Acetia cred c tot ce se petrece pe pmnt este hotrt de Dumnezeu, dup cum mrturisete i Miron Costin: Orice nevoin pune omul sorocului lui Dumnezeu, cum este ornduit, a-l clti nimeni nu poate. Dintotdeauna religia a fost piatra de temelie a umanitii, fiind nu numai motivul evoluiei, dar i centrul acesteia. Lucrul acesta a fost posibil prin credina i prin cultura diferitelor popoare, n diferite momente ale istoriei.