MANAGEMENTUL SALARIZRII PERSONALULUI Prin salarizarea personalului se stabilesc drepturile banesti ale an a!

atilor si se e"ectueaza plata su#elor cu$enite% asa cu# au "ost stabilite la &nc'eierea contractelor de #unca( Salarizarea corecta si ec'ilibrata ra#)ne un do#eniu de baza &n #ana e#entul resurselor u#ane% cu i#plicatii i#portante &n ni$elul calitatii $ietii% al starii de spirit &ntre an a!ati si al pozitiei co#petiti$e a or anizatiei pe piata( Ter#enul de salariu &n acceptiunea curenta cuprinde salariul de baza *acordat &n "unctie de cali"icare% "unctia &ndeplinita% cantitatea si calitatea #uncii+% adaosuri si sporuri *ce se acorda tin)nd cont de per"or#antele obtinute si conditiile &n care se des"asoara #unca+( Toate acestea constituie "unda#ente !uridice ale siste#ului de salarizare prin care se &ncearca sa se stabileasca o le atura &ntre per"or#antele or anizatiei si $eniturile an a!atilor% &ntre ec'ilibrul "inanciar al unitatii si ne$oile de satis"acere a unor trebuinte din partea indi$izilor( ,n perioada de tranzitie la econo#ia concurentiala% or anizatiile din tara noastra au libertatea de a-si putea concepe propriile siste#e de salarizare pe baza unor $ariabile de ordin econo#ic si social% "ara in erinte din partea altor parteneri sociali( Practic% orice siste# de salarizare se stabileste &n raport cu "or#a de or anizare a unitatii% #odul de "inantare a retributiilor si caracterul acti$itatii des"asurate( . /escrierea obiecti$elor politicii de salarizare0 . ,nsusirea conceptului de siste# de salarizare0 . Analiza ele#entelor siste#ului de salarizare0 . 1o#pararea "or#elor de salarizare practicate &n &ntreprinderi0 . Prezentarea structurii salariului% adaosurilor si sporurilor0 . E$aluarea optiunilor #ana eriale &n do#eniul salarizarii personalului( 2( Notiuni pri$ind salarizarea personalului Salariul este o cate orie econo#ica i#portanta "iind pri$ita e3tre# de di"erit de catre participantii la $iata econo#ica( Pentru an a!ati salariul reprezinta principala sursa de $enit pentru consu# si acu#ulare% iar pentru patron este un cost de e3ploatare care poate a!un e uneori la proportii &nse#nate *&ntre 45 si 657+ &n totalul costurilor de e3ploatare( /e aici caracterul dual al salarizarii8 an a!atul este interesat de #a3i#izarea salariului% &n ti#p ce patronul ur#areste #ini#izarea lui( Aceasta contro$ersa apare &n per#anenta &n $iata or anizatiilor si constituie o sursa de con"lict si de nu#eroase dispute rezol$ate prin inter#ediul ne ocierilor( I#portanta salariului este data de "aptul ca retributia reprezinta o consecinta si o pre#isa a unei acti$itati pro"itabile% te#ei &n baza caruia salarizarea trebuie sa se &nscrie &n strate ia lobala a unei or anizatii ca o politica aparte cu reale contributii la consolidarea e"icientei econo#ice si sti#ularea an a!atilor pentru un aport c)t #ai #are la per"or#antele lobale ale "ir#ei( Interesul "ata de proble#atica salarizarii este la "el de $ec'i precu# teoria si practica econo#ica( E#ble#atica ra#)ne re#arca lui Ada# S#it'% care &n lucrarea sa de capat)i Avutia Natiunilor arata ca 9un o# trebuie sa poata trai din #unca sa% iar salariul trebuie sa "ie cel putin su"icient pentru a-l &ntretine( Salariul trebuie sa "ie &n cele #ai #ulte &#pre!urari% c'iar ce$a #ai #are dec)t at)t% alt"el ar "i i#posibil pentru un #uncitor sa &nte#eieze si sa tina o "a#ilie% iar cursul $ie: 2;;2;c<<<n 40ii unor ase#enea #uncitori n-ar putea dura #ai #ult de o eneratie9( Pe aceeasi idee se &nscriu si alte a"ir#atii &nt)lnite &n literatura de specialitate% potri$it carora salariatii care nu au su"iciente "onduri pentru a-si rezol$a satis"acator trebuintele "a#iliei sunt distrasi de la #unca lor( ,n acest sens% or anizatia ar trebui sa acorde atentie #asurarii salariale a #uncii si sa asi ure su"iciente "onduri pentru a acoperi &n #od rezonabil costurile unei $ieti decente *L( Llo=d >=ars% ?( Leslie Rue% 2@6A+( /aca pri$i# proble#atica salarizarii din perspecti$a teoriilor #oti$atiei re#arca# ca autorii acestora au subliniat dintru &nceput ca banii constituie principalul #oti$ator pentru des"asurarea unei acti$itati% pentru unii% salariul "iind un #i!loc pri#ar de satis"acere i#ediata a ne$oilor de 'rana% &#braca#inte% locuinta% &n ti#p ce pentru altii% salariul poate reprezenta si uranta% statut social% putere sau presti iu( /upa cu# pute# deduce% spre deosebire de opiniile de "actura econo#ica% abordarile conte#porane ale re#uneratiei nu #ai pri$esc salarizarea ca pe o tranzactie pur econo#ica% &n care an a!atul pri#este pretul "ortei sale de #unca% ci ca pe o tranzactie cu $alente di"erite8 psi'olo ice% sociolo ice% politice si etice( /in punct de $edere psi'olo ic% salariul este acordat pe baza unui contract &ntre indi$id si or anizatie &n baza caruia indi$idul &si asu#a rolul pe care &l are de &ndeplinit &n sc'i#bul retributiei( 1a si tranzactie sociolo ica% salarizarea tine cont de relatia dintre an a!at si di$ersele rupuri din or anizatie &ntr-un conte3t cultural dat( Alt"el spus% indi$idul si rupurile din

or anizatie se obli a la un co#porta#ent bazat pe anu#ite credinte% $alori si asteptari reciproce( Tranzactia politica su ereaza raporturile de putere care se stabilesc o data cu salarizarea personalului% &n ti#p ce abordarea etica pri$este salarizarea din punct de $edere al ec'itatii re#uneratiei( /incolo de aspectele teoretice ale salarizarii% &n plan practic ansa#blul #asurilor luate de #ana eri cu pri$ire la ni$elul salariilor conditioneaza ni$elul calitati$ al $ietii an a!atilor% dar si "unctionarea e"icienta a or anizatiilor( /in acest #oti$% abordarea siste#ica a politicii de salarizare se a"la sub incidenta asi urariiechilibrului extern pe piata "ortei de #unca% a echilibrului intern deter#inat de !ustetea salarizarii% respecti$ aechilibrului financiar sau a controlului costurilor pe care orice a ent econo#ic trebuie sa-l asi ure pentru a nu-si pune &n pericol sol$abilitatea( Alti "actori care in"luenteaza politica de salarizare sunt le ati de8 caracteristicile #ediului8 piata "ortei de #unca% ni$elul calitati$ al $ietii% e$olutia preturilor% do#eniul de acti$itate econo#ica si tendintele cuprinse &n strate iile de dez$oltare nationala% puterea sindicatelor% le islatia0 caracteristicile or anizatiei8 #ari#ea% dotarea te'nolo ica% pro"ilul de acti$itate% tipul productiei% ni$elul producti$itatii% presti iul( Politica de salarizare trebuie sa raspunda cerintelor de "le3ibilitate si adaptabilitate &n raport cu sc'i#barile para#etrilor de in"luenta #entionati( Mana erii si sindicatele ca parteneri sociali% au responsabilitatea "or#ularii unei politici de salarizare care sa &ndeplineasca &ntr-o #asura c)t #ai #are obiecti$e cu# ar "i8 sustinerea unor raporturi de #unca corecte &n interiorul or anizatiei0 cresterea satis"actiei personalului0 #entinerea si dez$oltarea resurselor u#ane din or anizatie0 asi urarea unui cli#at intern de ec'itate0 consolidarea atasa#entului "ata de "ir#a0 crearea unei #entalitati a reco#penselor &n "unctie de per"or#ante0 sti#ularea procesului de crestere a producti$itatii #uncii0 controlul costurilor cu "orta de #unca0 con ruenta cu strate ia lobala a or anizatiei0 respectarea cadrului le islati$( Toate aceste obiecti$e pri$esc de alt"el% &ntre ul sistem de recompense practicat la ni$elul or anizatiilor% &n care o co#ponenta de baza o reprezinta salarizarea *$ezi structura prezentata &n "i ( 22(2(+( Uneori% literatura de specialitate conse#neaza ad#inistrarea salarizarii ca parte a unui proces #ai co#ple3 denu#it managementul recompenselor - un ansa#blu de actiuni #ana eriale prin care or anizatiile &si &ndeplinesc obiecti$ele prin recrutarea si #entinerea personalului necesar% precu# si prin #oti$area adec$ata a acestuia( /eoarece o buna parte din pro ra#ele de reco#pense "ac parte din strate iile #oti$ationale% considera# ca ad#inistrarea salarizarii ra#)ne un do#eniu c'eie% distinct% al #ana e#entului resurselor u#ane( Nu #ini#iza# &nsa "aptul ca #oti$area personalului se realizeaza at)t prin reco#pense "inanciare% c)t si ne"inanciare% asa cu# practica de#onstreaza ca reco#pensele directe *de natura salariului+ trebuie &nsotite si de reco#pense indirecte( /in pacate% punerea &n practica a acestor deziderate este #ult ra#asa &n ur#a &n or anizatiile noastre% "iind necesar un e"ort de asi#ilare treptata a "or#elor de reco#pense &nt)lnite &n tarile cu econo#ie concurentiala( /eciziile se#ni"icati$e ale #ana e#entului or anizatiei &n pri$inta salarizarii au &n $edere cu prioritate8 construirea siste#ului de salarizare% elaborarea criteriilor care stau la baza di"erentierii salariilor% relatia care $a "i stabilita &ntre per"or#ante si salariile acordate% standardele care $or "i utilizate pentru aprecierea per"or#antelor% #etodele de stabilire a nor#elor si stabilirea cadrului de des"asurare a ne ocierilor salariale( /e ase#enea% principala pro$ocare cu care se con"runta politica de salarizare este necesitatea de a "a$oriza utilizarea c)t #ai rationala a resurselor or anizatiei si de a asi ura% &n acelasi ti#p% ec'ilibrul &ntre aspiratiile u#ane si cerintele de co#petiti$itate i#puse de actorii de pe piata( Aceste cerinte necesita o abordare strate ica a estionarii salarizarii personalului( Strategia salarizarii personalului este parte a strate iei resurselor u#ane% care la r)ndul ei% este &nscrisa &n strate ia lobala a or anizatiei( La #odul eneral% strate ia salarizarii se constituie &ntr-un ele#ent esential al practicilor de resurse u#ane ce inte reaza &ntr-o $iziune unitara% obiecti$ul #a!or de #a3i#izare a per"or#antelor or anizationale% cu #i!loacele de &ndeplinire a obiecti$elor si resursele utilizate &n acest scop(

Bi ( 22(2( Salarizarea - co#ponenta de baza a siste#ului de reco#pense /upa8 1( /( Bis'er% L( B( Sc'oen"eldt% C( >( S'aD% Human Resource Management% Eou 'ton Mi""lin% >oston% 2@@F0 Orice de#ers strate ic &n do#eniul salarizarii &nsea#na crearea si #entinerea unei le aturi puternice &ntre politicile de #ana e#ent eneral al or anizatiei si practicile de salarizare "olosite( Aceasta presupune ca strate ia salarizarii sa "ie durabila *pentru a a$ea e"ectele scontate &n ti#p+% sa "ie distincta *daca e posibil sa contina ele#ente ino$ati$e pentru practicile de personal+% sa o"ere a$anta!e co#petiti$e din punct de $edere al costurilor cu "orta de #unca si sa e3ploateze% per#anent% relatiile dintre or anizatie si #ediul e3tern *"i ( 22(<+(

<( Bor#ele de salarizare

Bor#ele de salarizare ocupa un loc principal &n cadrul siste#ului de salarizare si au &n $edere utilizarea e"icienta a resurselor u#ane( Potri$it criteriilor e"icientei econo#ice% &n ale erea unei anu#ite "or#e de salarizare se $a ur#ari ca rezultatele #uncii sa "ie &ntotdeauna #ai #ari dec)t costurile de productie% "ara a "i ne li!ate e"ectele pe care le propa a "iecare "or#a de salarizare( 1orespunzator speci"icitatilor &nt)lnite &n acti$itatea a entilor econo#ici si a ra#urilor di$ersi"icate ale econo#iei% pute# &nt)lni ur#atoarele "or#e de salarizare *P( >urloiu% 2@@A+8 salarizarea dupa ti#pul lucrat sau &n re ie% salarizarea &n acord direct% salarizarea &n acord indirect% salarizarea lobala% salarizarea &n acord pro resi$ si salarizarea prin cote procentuale( Salarizarea dupa timpul lucrat sau n regie( Asi ura re#unerarea an a!atilor dupa ti#pul lucrat "ara sa "ie precizata e3pres cantitatea de #unca ce trebuie depusa &n unitatea de ti#p( Aceasta este cea #ai $ec'e si cea #ai si#pla "or#a de salarizare si este reco#andata a se aplica &n ur#atoarele situatii *P( >urloiu% 2@@A+8 . la locurile de #unca unde cantitatea productiei si rit#ul de lucru nu depind de e"ortul an a!atului0 . unde producti$itatea #uncii nu poate "i #asurata cu precizie0 . unde &ntreruperile si &nt)rzierile nu pot "i e$itate% &#piedic)nd "olosirea continua a nor#elor de #unca0 . unde se lucreaza cu #ateriale scu#pe iar riscurile rebuturilor ar depasi cu #ult i#portanta e$entualelor econo#ii de ti#p0 . unde lucrarile e"ectuate prezinta un rad ridicat de pericol0 . unde e$identa productiei pe indi$id este reu de tinut sau ar "i costisitoare0 . unde e3ista si alti "actori de sti#ulare% &n a"ara de salariu% care contribuie la #oti$atia salariatului% &nde#n)ndu-l pentru obtinerea unei productii satis"acatoare din punct de $edere al cantitatii si calitatii( A$anta!ele pe care le prezinta salarizarea &n re ie sunt8 deter#inarea "oarte si#pla a "ondului de salarii% arantia securitatii $enitului% absenta constr)n erii an a!atilor% reducerea costurilor le ate de calculul si contabilizarea salariilor( /e cealalta parte% salarizarea &n re ie prezinta deza$anta!e cu# ar "i8 aparitia tentatiei de delasare a an a!atilor% de &ncetinire a rit#ului de lucru *#ai ales atunci c)nd orele supli#entare sunt salarizate la un ni$el superior+% nu ia &n considerare di"erentele de producti$itate si necesita o supra$e 'ere atenta a salariatilor pentru &nlaturarea 9c'iulului9 social *"eno#en care #areste c'eltuielile enerale de ad#inistratie+( Salarizarea n acord direct. Presupune salarizarea personalului pe baza de tari"e constante pe unitatea de produs sau pe lucrare realizata( Aceasta "or#a de salarizare este reco#andabila &n acele do#enii &n care #asurarea #uncii se poate "ace indi$idual( Acordul direct este pre"erabil salarizarii &n re ie deoarece8 respecta le atura dintre #ari#ea salariului si rezultatele obtinute0 i#pri#a o tendinta de crestere a producti$itatii #uncii0 di#inueaza c'eltuielile ad#inistrati$e ale unitatii% prin renuntarea la controlul #uncii an a!atilor( Alaturi de a$anta!e% re#arca# contestarea acestei "or#e de salarizare pentru ca lupta dupa rezultate c)t #ai ridicate cantitati$ se "ace de #ulte ori &n detri#entul calitatii( /e ase#enea% dorinta de c)sti poate atra e o accentuare a oboselii "ortei de #unca si un ti#p tot #ai redus de re"acere a capacitatilor de #unca( Salarizarea &n acord direct cunoaste la r)ndul ei% #ai #ulte "or#e8 salarizarea indi$iduala atunci c)nd sti#ularea an a!atilor prin salarizare are in $edere indi$idul% si salarizarea colecti$a atunci c)nd reco#pensarea se "ace pe ec'ipe( Salarizarea n acord indirect. Este o "or#a de salarizare care se aplica &n cazul acelor persoane care ser$esc ne#i!locit #ai #ulti lucratori care sunt platiti &n acord direct( /esi nu participa la trans"or#area obiectului #uncii aceste persoane creeaza conditii des"asurarii #uncii "ara &ntreruperi pentru #uncitorii a"lati &n acord direct( /e e3e#plu% an a!atii din acti$itatea de &ntretinere a utila!elor in"luenteaza &n #are #asura rezultatele strun arilor care% de obicei% sunt platiti &n acord direct( Plata personalului de &ntretinere este nor#al sa depinda de rezultatele celor pe care &i ser$esc( Prin acordul indirect se ur#areste cointeresarea tuturor cate oriilor de personal antrenate &n procesul #uncii% "iind apreciata ca o asociere la risc deoarece personalul pri#este un salariu proportional cu ni$elul de &ndeplinire a nor#elor de catre #uncitorii salarizati &n acord direct( Salarizarea globala( Este cunoscuta si sub denu#irea de acord lobal% "iind utilizata &n acele situatii &n care #unca nu poate "i realizata dec)t &n ec'ipa( Practic% se"ul rupului de #unca pri#este retributiile totale pe care le &#parte #e#brilor ec'ipei% tin)nd cont de cali"icare% ti#pul de lucru% "unctie% etc(

Salarizarea lobala este apreciata deoarece &ncura!eaza salariatii sa se a!ute reciproc% pro$oaca constientizarea "aptului ca daca nu &si "ac datoria pot aparea rezultate nedorite% iar rupul % asa cu# a# aratat &n pri#ul capitol% se #ani"esta ca un "actor disciplinator pentru #e#brii sai si inte rator pentru noii $eniti( 1riticile la adresa salarizarii lobale sunt le ate de lipsa unei #oti$atii indi$iduale% di"erentele rit#ului de #unca &ntre #e#brii ec'ipei sau con"lictele care pot aparea &ntre se" si subalterni pe proble#e de re#uneratie( Salarizarea n acord progresiv( Se aplica &n #od e3ceptional% "iind caracterizata printr-o crestere #ai #are a salariului "ata de productia obtinuta de an a!at( Acordul pro resi$ poate "i bene"ic acolo unde e3ista interes deosebit pentru cresterea productiei% &nsa pentru a stopa epuizarea "ortei de #unca% se aplica doar pe perioade li#itate% cu acordul sindicatelor( Salarizarea prin cote procentuale( Este utilizata cu precadere &n acti$itatile co#erciale% &ndeosebi pentru personalul neper#anent al unei unitati% an a!at cu contract de prestari ser$icii( Geniturile cu$enite acestor persoane reprezinta o cota procentuala stabilita &n contractul se#nat si sunt direct le ate de $)nzarile pe care le realizeaza( ;( Adaosuri si sporuri la salariu 1on"or# acceptiunilor date de cadrul le islati$% salariul este "or#at din salariu de baza% adaosurile si sporurile la acesta( Salariul de baza este denu#it si salar de &ncadrare% si este stabilit de conducerea unitatii &n "unctie de principiile enuntate( Pe l)n a salariile de baza% an a!atii #ai bene"iciaza de adaosuri si sporuri asa cu# au "ost stabilite &n contractul colecti$ de #unca( Adaosurile reprezinta su#e platite unui salariat peste salariul de baza% "ie &n le atura cu #unca depusa% "ie sub "or#a pre#iilor pentru realizari deosebite( Prin sporuri se &ntele su#ele platite de an a!ator pentru a #entine radul de atractie si de retinere a personalului care des"asoara o #unca &n conditii care o "ac nedorita( Sistemul premial este constituit pentru an a!atii care &si aduc contributia la realizarea unor obiecti$e de interes deosebit pentru acti$itatea unei &ntreprinderi( Bondul de pre#iere se constituie prin aplicarea unei cote pe "ondul de salarii realizat lunar si cu#ulat% indi"erent de "or#ele de salarizare utilizate &n unitate sau prin constituirea unui "ond de participare a salariatilor la pro"itul societatii( ,n eneral% contributiile deosebite pre#iate sunt considerate8 ino$atii% in$entii% &#bunatatirea para#etrilor de "abricatie% solutii te'nolo ice de reducere a costurilor% &#bunatatirea calitatii produselor% e3ecutarea de lucrari econo#ice sau de alta specialitate care necesita e"orturi supli#entare( Pre#iile asadar% nu se acorda &n "unctie de conditiile de #unca sau de situatii speciale% ci &n "unctie de contributia adusa la &#bunatatirea co#petentelor or anizationale( Prima de vacanta se acorda ca un supli#ent la inde#nizatia de concediu de odi'na si se plateste &nainte de plecarea &n $acanta( Ea poate "i stabilita ca o cota parte din salarii sau ca su#a "i3a% aceeasi pentru toti an a!atii( Primele speciale se acorda cu ocazia unor sarbatori reli ioase *Pasti% 1raciun+ sau a unor zile "esti$e *&#plinirea a 4% 25 ani de $ec'i#e &n or anizatie% etc(+( 1uantu#ul acestor pri#e se stabileste de "iecare "ir#a &n parte% prin contractul colecti$ de #unca( ,n eneral% pri#ele speciale nu sunt dependente de rezultatele obtinute &n #unca% ele a$)nd acelasi ni$el pentru "iecare an a!at( Sporurile la salarii pre$azute &n contractul colecti$ de #unca la ni$el national se re"era la8 . conditii deosebite de #unca% rele% periculoase sau penibile0 . conditii noci$e de #unca0 . orele lucrate supli#entar sau &n zilele libere si &n zilele de sarbatori le ale0 . lucrul &n ti#pul noptii( Sporurile acordate prin aceste drepturi constituie o obli atie pentru toti an a!atorii din tara( Alaturi de acestea% prin contractul colecti$ de #unca la ni$el national% au "ost lasate la libera ale ere a partenerilor sociali din cadrul "iecarei unitati ur#atoarele drepturi8 . sporul pentru e3ercitarea si a unei alte "unctii *bine&nteles% acolo unde prin "isa postului s-a pre$azut obli atia de a se &ndeplini si sarcini de #unca ce re$in &n #od nor#al altei "unctii% acest spor nu se acorda+0 . sporul de izolare si sporul pentru "olosirea unei li#bi straine% atunci c)nd aceasta nu reprezinta o cerinta a postului0 . tic'etele de #asa% acordate cu respectarea pre$ederilor le ale( Tot la latitudinea partenerilor sociali au "ost #entionate8 sporul pentru $ec'i#e &n #unca de #ini#u# 47 din salariul de baza pentru o $ec'i#e de ; ani si #a3i#u# <47 la o $ec'i#e de peste <5 de ani% respecti$ inde3area salariilor pe baza coe"icientilor de inde3are stabiliti de 1o#isia nationala pentru inde3are( 1onsult)nd contractele colecti$e de #unca ale #ai #ultor unitati econo#ice a# putut constata ca nu#arul sporurilor este #ult #ai #are dec)t cele arantate prin contractul se#nat la ni$el national(

Ast"el% re#arca#8 sporul pentru lucru &n subteran% sporul pentru lucru pe plat"or#ele #arine de "ora! si e3tractie% inde#nizatia de zbor% inde#nizatie de i#ersiune% spor pentru conse#nare la do#iciliu% spor de santier% spor pentru "unctii &ncredintate te#porar% spor pentru productia speciala% spor de dele at% spor pentru personalul de paza% etc( Spre deosebire de pre#ii% sporurile se acorda &n raport cu rezultatele obtinute si conditiile &n care s-a des"asurat propriu-zis #unca( 1onditiile de acordare% ni$elul si cate oriile de personal care bene"iciaza de sporuri sunt stabilite e3pres prin contractele colecti$e de #unca( E3perienta tarilor cu econo#ie dez$oltata% precu# si re le#entarile pe care acestea le detin de #ulta $re#e &n pri$inta sporurilor% e$identiaza obli atia #ana erilor de a lua #asuri strate ice de a#eliorare a conditiilor de #unca% deoarece in$estind &n acest do#eniu% sunt scutiti de unele ta3e si i#pozite( ,n caz contrar% conditiile de #unca necorespunzatoare sunt aspru sanctionate( La "inal% #entiona# ca pastrarea securitatii #uncii si a sanatatii an a!atilor nu #ai poate "i pusa &n balanta cu oric)t de #ulte sporuri s-ar acorda pentru conditii rele de #unca( ,ntre perpetuarea unei situatii precare a conditiilor de #unca si 9acoperirea9 acesteia prin sporuri% pe de o parte% si i#ple#entarea unor pro ra#e de eli#inare a conditiilor rele de #unca% pe de alta parte% optiunea #ana eriala trebuie sa se &ndrepte% i#perati$% spre cea de-a doua $arianta( H( Perspecti$e &n salarizarea personalului /in punct de $edere nor#ati$% siste#ul de salarizare asi ura le atura dintre rezultatele obtinute si reco#pensele banesti pe care le pri#esc an a!atii( Situatia salarizarii din or anizatiile noastre poate "i caracterizata printr-o coabitare &ntre ele#entele de salarizare utilizate &n statele cu econo#ie dez$oltata si unele #etode de lucru pastrate din $ec'iul siste#( Orice unitate &si stabileste raporturile de #unca cu an a!atii prin ne ocieri directe cu salariatii sau cu reprezentantii acestora% dar continua sa "oloseasca si $ec'ile rile de salarizare speci"ice econo#iei centralizate( ,ntr-o #are parte a "ir#elor se continua ast"el% o politica e alitarista de salarizare% insu"icient particularizata la indi$izi si #ult prea ni$elatoare pentru a "i e"icace( Prin aceasta nu trebuie sa &ntele e# ca sunte# partizanii unei salarizari centrate e3cesi$ pe indi$izi% dar nici nu sunte# de acord cu un siste# de salarizare care nu reco#penseaza realizarile indi$iduale( Parado3al% desi se practica #ecanis#e de ec'ilibrare a salariilor% indi"erent de rezultatele #uncii% pute# constata lipsa cu desa$)rsire a pro ra#elor de sti#ulare% prin reco#pense banesti% a #uncii de ec'ipa( O alta caracteristica pe care o &nt)lni# se re"era la necorelarea salarizarii cu rezultatele acti$itatii% pe "ondul liberalizarii preturilor si &n lipsa unei "unctionari corecte a #ecanis#elor econo#iei de piata( Optica 9ei se "ac ca ne platesc% noi ne "ace# ca #unci#9 se pastreaza &nca &n #ulte unitati% ceea ce &ntretine inec'itati &n siste#ul de salarizare( Reco#pensele banesti de$in &n aceste conditii #odalitati prin care se asi ura #ini#a subzistenta a salariatului% dar nu #ai sti#uleaza per"or#anta( E3tinderea sectorului pri$at poate constitui o pre#isa "a$orabila pentru sc'i#barea siste#ului de salarizare% &n ti#p ce cadrul le islati$% a"lat &ntr-un proces dina#ic de trans"or#are% $a trebui sa asi ure o di$ersi"icare a #odalitatilor de reco#pensare a salariatilor( ,n dialo ul dintre partenerii sociali &nca nu s-au pus proble#e unor noi "or#e de salarizare pentru a #oti$a lucrul &n ec'ipa sin ura optiune care asi ura co#petiti$itate &ntr-un siste# de #ana e#ent #odern% participati$( ,n acest sens% prezenta# doua #odalitati de sti#ulare a salariatilor prin inter#ediul politicilor de reco#pense pro#o$ate de "ir#a8

Politica de salarizare este e3tre# de co#ple3a si &n "ir#ele !aponeze% dar nu constituie un "actor at)t de i#portant al #oti$arii personalului cu# se &nt)#pla &n SUA( Politica de salarizare se bazeaza pe $ec'i#e% ceea ce &nsea#na ca tinerii lucratori au salarii #ai #ici relati$ cu contributia lor la a"acerea respecti$a% pe c)nd cei de $)rsta #edie sau #ai &naintata obtin salarii #ai #ari dec)t ceea ce #erita pentru rezultatele &n #unca( Noile curente care s-au dez$oltat &n co#paniile europene si cele a#ericane% ca rezultat al sc'i#barilor practicilor de personal% pro#o$eaza pro ra#ele de retribuire care spri!ina cooperarea si #unca &n ec'ipa( /intre acestea pute# re#arca8 participarea la pro"it% redistribuirea c)sti urilor si salarizarea &n raport cu ni$elul de cali"icare(

Participarea la profit. Este printre cele #ai utilizate siste#e de sti#ulare a acti$itatilor &n rup si se "unda#enteaza pe ideea acordarii unei parti din pro"itul obtinut% an a!atilor co#paniei( Reco#pensa poate lua "or#a unor pri#e% boni"icatii sau supli#entarea "ondului acordat la pensionare - instru#ente prin care sunt le ate per"or#antele an a!atilor de pro"itabilitatea or anizatiei( Prin aceasta #etoda are loc cresterea atasa#entului an a!atilor "ata de "ir#a si se asi ura apropierea salariatilor "ata de $alorile pro#o$ate de or anizatie pe "ondul acelorasi interese "inanciare ale #ana erilor si an a!atilor( Participarea la pro"it este proble#atica atunci c)nd starea enerala a econo#iei a"ecteaza considerabil pro"itul0 indi"erent c)t de per"or#ant au lucrat an a!atii% ei nu pot pri#i bani dec)t atunci c)nd "ir#a este su"icient de pro"itabila( /aca &ntr-o or anizatie #are este di"icil de ur#arit i#pactul unui ase#enea pro ra#% &n "ir#ele #ici% care reusesc sa realizeze un pro"it substantial ce $a "i

distribuit si salariatilor% poate a$ea rezultate $izibile &n planul #oti$atiei - aici an a!atii pot &ntele e #ai bine le atura dintre producti$itatea lor si per"or#antele enerale ale "ir#ei( Redistribuirea cstigurilor. Se bazeaza pe &#partirea bene"iciilor care rezulta &n ur#a unor #asuri luate de an a!ati( /e e3e#plu% atunci c)nd costurile cu #ateriile pri#e scad datorita unor sc'i#bari &n procesul te'nolo ic% ec'ipa care a a$ut ideea &#bunatatirii te'nolo iei $a obtine o boni"icatie - parte din bene"iciul realizat de "ir#a datorita scaderii c'eltuielilor( Ast"el de pro ra#e se i#ple#enteaza cu a!utorul co#itetelor de an a!ati sau a cercurilor de calitate% caracterizate printr-o participare nu#eroasa si etero ena a "ortei de #unca( 1erintele de i#ple#entare a pro ra#ului sunt8 "i3area ri uroasa a obiecti$elor% sti#ularea i#plicarii an a!atilor si o #are &ncredere &ntre #ana e#ent si salariati pentru rezol$area &n co#un a proble#elor( Succesul de care s-a bucurat acest pro ra# la co#panii i#portante din lu#e *General Electric% Motorola% etc(+ se datoreaza "aptului ca an a!atii au reusit sa cunoasca #ai bine acti$itatile "ir#ei% s-au centrat asupra obiecti$elor si au reusit sa-si coordoneze #unca #ult #ai bine( Salarizarea n raport cu nivelul de calificare( Este un pro ra# care are ca scop sti#ularea an a!atilor pentru a asi#ila #ai #ulte sarcini de #unca si pentru a utiliza o di$ersitate de abilitati( 1u c)t salariatii asi#ileaza #ai #ulte cunostinte pro"esionale% indi"erent de acti$itatea pentru care au "ost an a!ati% cu at)t reco#pensele banesti sunt #ai #ari( Pro ra#ul este deosebit de bene"ic &n cazul siste#elor "le3ibile de "abricatie caracterizate printr-o sc'i#bare "rec$enta a sarcinilor de #unca( ,n ur#a practicarii unui ase#enea pro ra#% an a!atii $or a$ea o $iziune #ai lar a asupra &ntre ii acti$itati des"asurate de "ir#a% iar co#pania poate sa opereze cu personal #ai putin% dar policali"icat( /eza$anta!ul pro ra#ului este le at de costurile cu pre atirea pro"esionala si riscul ca an a!atii sa &n$ete toate #eseriile% ceea ce ar conduce la #arirea costurilor cu #unca $ie( ,n contrast cu pro ra#ele de sti#ulare a #uncii &n ec'ipa% practica occidentala o"era si alte solutii pentru realizarea sistemelor de salarizare % #ai #ult sau #ai putin #oti$ante *?a=ne B( 1ascio% 2@6F+8 . $ariatia #ini#a a salariului - conducerea "ir#ei nu #odi"ica ni$elul salariului dec)t &n pas cu in"latia0 . pla"onul bene"iciilor - este stabilit un ni$el #a3i# al salariilor care nu $a "i depasit0 . acordarea de actiuni an a!atilor - salariatii cu #erite deosebite sau cei cu $ec'i#e &n or anizatie sunt sti#ulati prin acordarea de actiuni din partea "ir#ei &n care lucreaza0 . siste#ele de tip 9co"etarie9 - an a!atului i se o"era posibilitatea de a ale e di"erite pac'ete de bene"icii pe care i le pune la dispozitie "ir#a &n li#ita banilor care i se cu$in pentru #unca prestata% la "el ca si cu# ar sta la co"etarie cu di$erse sorti#ente de pra!ituri &n "ata% trebuind sa alea a o co#binatie de pra!ituri &ncadr)ndu-se &n su#a disponibila( Indi"erent de #odalitatile de salarizare practicate% o politica pertinenta &n do#eniu presupune respectarea principiilor ec'itatii interne si e3terne% a e"icientei si rationalitatii econo#ice respecti$% consolidarea capacitatii #oti$ationale a retributiilor( Salarizarea corecta poate constitui un "actor de ec'ilibru &n raporturile #ana er-subordonati% o p)r 'ie a stabilitatii econo#ice si o sansa pentru cresterea per"or#antelor or anizationale( Studiu de caz Pre#ierea salariatilor Sunteti #ana erul departa#entului de resurse u#ane al unei "ir#e si trebuie sa "aceti o reco#andare pri$ind procentele de pre#ii anuale care se $or atribui subordonatilor( Mana erul eneral $a analiza reco#andarea d$s( si $a lua decizia "inala( Nu sunteti prea &nc)ntat de aceasta sarcina% &ntruc)t este di"icil sa apreciati c)t este de per"or#ant "iecare colaborator( Sarcina de e$aluare este si #ai di"icila% a$)nd &n $edere ca #ana erul eneral% &ntr-o reuniune% a apreciat ca 9oa#enii nu sunt toti la "el9 si% &n consecinta% doreste ca salariatii sa "ie e$aluati di"erentiat( El a spus8 9Eu nu as dori ca #ai #ult de o trei#e din departa#entul d$s( sa aiba aceeasi su#a( /e ase#enea% cred ca ni#eni nu #erita #ai #ult de 2479( Iata pro"ilurile celor zece colaboratori ai d$s(8 Andreea Avram - depune un #are e"ort &n #unca pe care o presteaza si datorita abilitatilor ei superioare si respectului pe care l-a c)sti at din partea cole ilor% pare sa aiba per"or#ante superioare( Bogdan Barbu - real#ente este un cole "oarte placut( El este "oarte prietenos si &ncearca din toate puterile sa-si &ndeplineasca sarcinile( /$s( apreciati ca el are deprinderi% dar "ace o #ulti#e de reseli( Cornelia Costea - este "oarte #uncitoare dar tinde sa "ie o sin uratica( Ea este "oarte cali"icata si are per"or#ante bune(

Daniel Deceanu - este un lenes si nu prea "ace ni#ic( Sin urul #oti$ pentru care el a obtinut postul pe care &l ocupa este ca unc'iul sau e #ana er eneral ad!unct( Emanuel Enache - este "oarte cali"icat pentru postul pe care &l detine si desi nu #unceste "oarte #ult obtine per"or#ante "oarte bune( El este "oarte prietenos cu altii( Florina Farcas - este un #e#bru i#portant al rupului de #unca( Ea ar putea "i socotita liderul in"or#al al rupului% dar pare plictisita de #unca pe care o "ace &n postul ocupat( ,n consecinta% per"or#antele ei par sa "i "ost sub #edie( George Gherasim - are abilitati e3celente si pare sa "i a$ut per"or#ante bune% desi adesea se cearta cu alti an a!ati si pune rar un e"ort intens &n postul pe care &l detine( Horea Hanes - nu are per"or#ante prea bune% desi se straduieste #ai #ult ca oricine si adesea lucreaza si &n ti#pul pauzei de #asa( El se &ntele e "oarte bine cu ceilalti% at)t la ser$iciu% c)t si &n a"ara acestuia( oana gnat - nu a "ost prea roza$a &n scoala% dar acu# depune un #are e"ort pentru &ndeplinirea sarcinilor( ,n eneral are per"or#ante% cu e3ceptia sarcinilor pe care trebuie sa le &ndeplineasca cu altii% c)nd te#pera#entul ei enereaza proble#e( !ulieta !urcan - are o #are in"luenta asupra celorlalti cole i si este "oarte &ndra ita de acestia( Per"or#antele ei sunt bune% &ntruc)t #unceste din reu pentru &ndeplinirea lor% desi are abilitati li#itate( Subiect de dezbatere" 1u# ati "ace pre#ierea an a!atilor tin)nd cont de indicatiile #ana erului% &n asa "el &nc)t pre#ierea sa nu depaseasca 2557 pe totalI Studiu de caz Stabilirea unui pac'et salarial Bir#a EL1AS producatoare de aparate electrocasnice% toc#ai a &nc'eiat o ne ociere "ructuoasa cu sindicatul% care pune bazele pentru "uzionarea cu o co#panie #ultinationala *#entin)nd controlul asupra "ir#ei &n acelasi ti#p+( E3porturile au &nceput sa se deruleze si "ir#a spera &ntr-o perioada de prosperitate( Societatea co#erciala detine un nu#ar de <45 de an a!ati% din care un e"ecti$ de ;4 lucreaza &n acti$itatea ad#inistrati$a( /e ase#enea% e3ista opt #ana eri si 24 an a!ati &n departa#entul de cercetare-dez$oltare si proiectare a produselor noi( Restul an a!atilor lucreaza &n productie( Personalul direct producti$ este platit de doua ori pe luna con"or# unor nor#e orare( Orele supli#entare e"ectuate sunt platite cu un tari" #ai ridicat% iar pentru sc'i#bul de noapte se acorda anu#ite sporuri( ,n cazul &n care se obtin rezultate ridicate la ni$elul unei ec'ipe de #uncitori% se plateste de ase#enea% un spor la ni$el de "or#atie( Toti ceilalti an a!ati sunt platiti lunar( Ei nu sunt reco#pensati pentru ore supli#entare si nu bene"iciaza de sporul la ni$el de ec'ipa( Ei pot bene"icia de alte a$anta!e% cu# ar "i #asini de ser$iciu% asi urari #edicale% zile libere &n plus si tic'ete de #asa( Odata cu instalarea noului #ana er eneral al "ir#ei% &n pri#a sedinta a 1onsiliului de Ad#inistratie% s-a pus proble#a unei reor anizari structurale si necesitatea an a!arii unui responsabil cu acti$itatea co#erciala pentru a &#bunatati per"or#antele econo#ice ale "ir#ei(( ,n plus% i s-a cerut #ana erului de resurse u#ane sa conceapa un pac'et salarial pentru noua pozitie( Subiecte de dezbatere" 2( Selectati ni$elul potri$it &n cadrul "ir#ei pentru noua pozitie0 notati obiecti$ul postului si &ntoc#iti o lista cu c)te$a acti$itati c'eie pentru aceasta pozitie( <( Realizati o lista a ele#entelor unui pac'et salarial adec$at( ;( Su erati cu# poate "i #asurata per"or#anta pentru acti$itatile des"asurate pe un ase#enea post( Studiu de caz Salarizarea #uncii &n ec'ipa Mercur= Printin este una dintre cele #ai #ari tipo ra"ii din San /ie o% 1ali"ornia% cu $)nzari anuale de peste <4 de #ilioane de dolari( Acu# doi ani% Al$ero GelasJuez% $icepresedintele departa#entului de #arKetin % a reor anizat subdi$iziunea $)nzarilor( Anterior% aceasta era "or#ata din a enti de $)nzari situati &n interiorul co#paniei *care asi urau prin altii - tele"onic- co#enzile "ir#ei+ si a enti e3teriori care &nc'eiau contractele( ,n ur#a reor anizarii% au aparut doua rupuri8 $)nzari directe si contracte #a!ore( Reprezentantii directi de $)nzari erau responsabili pentru clientii #ici( 1a si &nainte% ei ser$eau clientii de!a e3istenti% dar cautau si noi contracte( Patru dintre reprezentantii directi de $)nzari au "ost pro#o$ati &n "unctii de conducere% "or#)nd un departa#ent nou% creat pentru contracte #a!ore( Acest departa#ent ser$ea contractele cele #ai #ari ale co#paniei si cautau noi perspecti$e care deri$au din aceste contracte( Pentru a pro#o$a cooperarea si #unca &n ec'ipa% GelasJuez a stabilit cote de $)nzari pentru acesti reprezentanti(

Pe total% sarcina lor era sa aduca 2F noi contracte #ari &n "iecare luna( /eoarece cota de $)nzari era o cota de rup% responsabilii cu contractele trebuiau sa lucreze &#preuna la strate ia de a contracta noi a"aceri( /aca un anu#e e3ecutor al unui contract nu a$ea capacitatea de a se descurca cu proble#ele clientului% se presupunea ca un alt specialist din rup trebuie sa se o"ere sal a!ute( /e e3e#plu% /arc= ?entDort' era e3pertul pentru tiparirea si &#pac'etarea unor #ateriale( /aca era solicitat% /arc= ar "i trebuit sa a!ute un alt reprezentant al co#paniei care a$ea un client ce solicitase tiparirea #aterialelor &n care /arc= era e3pert( La opt luni dupa ce aceasta noua or anizare a "ost i#ple#entata% Mic'ael OsaKa% unul dintre reprezentanti% lua pr)nzul &#preuna cu Geor e LeDis% super$izor de productie la Mercur= Printin ( 9M-a# ca# saturat9 spune Mic'ael( 9A# obosit sa conduc sin ur o ec'ipa(9 91u# adica sa conduci sin ur o ec'ipaI9 &ntreaba Geor e( 9Esti un prieten de &ncredere% Geor e( Lasa-#a sa-ti spun cu# stau lucrurile( ,n "iecare luna se presupune ca rupul contracteaza cele 2F noi contracte de $)nzari( /aca nu realiza# cele 2F contracte pe luna% nu pri#i# bonusurile( 1eea ce reprezinta apro3i#ati$ <47 din salariu( Asa ca o parte din banii #ei pro$in din e"ortul de rup( Media pe ulti#ele 2< luni a contractelor noi aduse de #ine este de @( Iar rupul nostru a!un e la o #edie de 2H pe luna( Puse pe sea#a celorlalti trei reprezentanti% aceasta reprezinta o #edie de 4 pe "iecare( Eu duc &n c)rca rupul(% dar &n co#paratie cu toti a entii% eu sunt totusi sub cota( Asta &nsea#na ca luna trecuta nu #i-a# pri#it bonusul( 1eilalti a enti sunt prietenosi si saritori atunci c)nd $ine $orba de "acut propuneri( Nu#ai ca nu &si aduc contributia la partea lor de contracte(9 Geor e a &ntrebat8 9si ce zice se"ul tau de aceasta situatieI9 9A# a$ut #ai #ulte discutii cu el pe aceasta te#a( ,#i spune sa "iu rabdator si sa-#i aduc a#inte ca dez$oltarea unei ec'ipe ec'ilibrate cere #ult ti#p( ,#i #ai spune ca ar trebui sa dez$olt un spirit puternic de ec'ipa( Proble#a este ca nu-#i pot acoperi c'eltuielile traiului zilnic cu acest spirit(9