Potrivit marturiei lui Zahu Pana, marturisitorul Dumitru Bacu "nu avea cantar pentru jumatatile de masura; avea

aceeasi franchete in comportament, atat fata de prieteni, cat si fata de adversari; viata i-a fost o continua lupta, asemenea urcusului pe stanca din muntii Macedoniei natale". in 6 decembrie !"! p#n$ #n " noiembrie !% &data #ncet$rii oficiale a reeduc$rii', #nchisorile din (om)nia cunosc un e*periment numit de c$tre de+inu+i ,fenomenul Pite-ti., dup$ locul #n care a fost ini+iat. /n fapt, stin0erea fenomenului se produce prin februarie-martie !%1. 2ubiec+ii reeduc$rii au fost la #nceput studen+ii. Dup$ ce metoda a fost confirmat$, reeducarea a fost aplicat$ cu succes -i asupra altor cate0orii de de+inu+i la 3anal -i 4herla, e-u#nd la 5#r0u 6cna -i 6cnele Mari. 2tuden+ii erau un 0rup repre7entativ pentru inteli0hen+ia din (om)nia. Pre0$tirea lor profesional$ #n institu+iile de #nv$+$m)nt superior -i atmosfera de dialo0 -i relativ$ destindere intelectual$ de aici creau premisele unei reflec+ii mai deta-ate fa+$ de realitatea proiectului schimb$rii de sistem #n care partidul comunist era an0ajat. 5otodat$, amestecul brutal al ideolo0iei #n via+a intelectual$ a 8niversit$+ii 0enerea7$ o reac+ie aproape instinctiv$ din partea suden+ilor, #n #ncercarea de a pre7erva acel spa+iu al libert$+ii de 0)ndire pe care facult$+ile din (om)nia l-au repre7entat totu-i #n perioada de dinaintea celui de-al doilea r$7boi mondial. 9a protestele -i manifesta+iile studen+e-ti partidul comunist r$spunde printr-o ofensiv$ 0eneral$. :umai #n noaptea de " spre % mai !"; s#nt aresta+i apro*imativ <<< de studen+i din Bucure-ti, =a-i -i 3luj, marea majoritate le0ionari, cifra repre7ent)nd #n jur de 1 > din num$rul total al studen+ilor anului respectiv? @. Dup$ anchete sub teroarea poli+iei ideolo0ice, au urmat procesele, #n fapt simulacre de procese, de vreme ce pentru justi+ia comunist$ condamnabil$ nu era o anume activitate sanc+ionabil$ le0al, ci periculo7itatea pe care inculpatul o pre7enta pentru putere, criteriul judec$+ii fiind deci e*clusiv ideolo0ic. Pentru o fapt$ identic$ doi inculpa+i puteau primi condamn$ri de % sau 1% de ani, #n func+ie de ,0radul de AfanatismA cu care ?acu7atul@ era 0ratificat de ofi+erul anchetator.?1@. Dup$ standardele ideolo0iei societatea se #mparte #n prieteni -i du-mani, aceste cate0orii nefiind #ns$ fi*e; primii &membrii de partid sau nu' put#nd fi acu7a+i de devia+ionism sau de oportunism #n func+ie de oscila+ia liniei oficiale, -i constituind obiectul epur$rilor -i e*pul7$rilor #n cea de a doua cate0orie, ceilal+i, put#nd fi atra-i de c$tre partid #ntr-un proces de l$murire ideolo0ic$, sau, cum se va #nt)mpla la Pite-ti, supu-i unui proces de reeducare. 8rm)nd aceast$ schem$ ideolo0ic$, procesul nu vine s$ sanc+ione7e o culp$ real$, ci doar 0radul de re7isten+$ al inculpatului #n fa+a ideolo0iei oficiale. ,:u fapta, ci valoarea ca adversar a f$pta-ului este condamnabil$.?B@. Dup$ condamn$rile care variau #ntre cinci ani -i #n munc$ silnic$ pe via+$?"@ studen+ii au fost separa+i de ceilal+i de+inu+i -i #nchi-i la Pite-ti. Dumitru Bacu

observ$ c$ num$rul studen+ilor apar+in#nd minorit$+ilor etnice sau familiilor bo0ate era foarte redus. Camiliile bo0ate au fost constr)nse economic prin stabili7area monetar$ din au0ust !"D -i vor fi supuse e*proprierii #ncep)nd din iunie !";. Este motivul pentru care arest$rile se fac dup$ criteriul periculo7it$+ii politice. /n ceea ce prive-te minorit$+ile etnice e*plica+ia ar consta #n 0enerarea frustr$rilor colective pe care mar*ism-leninismul, #n ofensiva sa asupra societ$+ii civile, caut$ apoi s$ le e*ploate7e. 8n e*emplu al reu-itei l-ar putea repre7enta crearea eviden+elor -i a falselor eviden+e dup$ care minoritarii, -i #n special un0urii -i evreii, ar fi responsabili pentru teroarea instituit$ de partid. Fceast$ fals$ e*plica+ie nu este pu+in r$sp)ndit$, consecin+a invoc$rii ei fiind scoaterea din discu+ie a ideolo0ei &a mar*ism-leninismului', sau oricum c$derea sa #ntr-un ori7ont secund. 6r, tocmai aceast lucru blochea7$ anali7a. 3ondamna+i dup$ criteriul ideolo0ic al periculo7it$+ii, de+inu+ii erau i7ola+i dup$ acela-i criteriu pentru a-i feri pe ,contamina+i. de ,fanatici.. Fceast$ m$sur$ preventiv$ va sluji foarte bine pentru #nceperea reeduc$rii. Dup$ o prim$ nereu-it$ a e*perimentului la 2uceava, ac+iunea debutea7$ victorios la Pite-ti. Eu0en Gurcanu, instrumentul principal al reeduc$rii #mpreun$ cu c#+iva colaboratori apropia+i &ei #n-i-i de+inu+i', constituie 6.D.3.3.-ul?%@. 6.D.3.3.-ul va sluji de stat major pentru asaltul ideolo0ic asupra de+inu+ilor. 6dat$ cu #nfiin+area sa -i declan-area reeduc$rii, ideolo0ia devine pre7ent$ pentru prima dat$ #n universul celulei, -i aceasta #n maniera cea mai brutal$ cu putin+$. Dumitru Bacu Dumitru Bacu s-a nascut in 7iua de " februarie !1%, in localitatea 4ramaticova, din Macedonia, in familia unui preot ortodo* aroman. Dupa ce termina scoala primara, in satul natal, tanarul Dumitru isi continua studiile in localitatile 4rabena si 5esalonic. =n cele din urma, Dumitru Bacu ajun0e in (omania, unde isi va definitiva studiile liceale, in cadrul 9iceului "Mircea cel Batran", in 3onstanta. Dornic de a-si continua studiile, Dumitru Bacu isi va indrepta pasii spre Bucuresti, unde se va inscrie la Cacultatea Politehnica. :u dupa multa vreme, in anul !"!, impreuna cu un 0rup de studenti dobro0eni si macedoneni, Dumitru Bacu este arestat de securisti si aruncat in inchisoare. Fni de 7ile, el va fi pri0onit in mai multe inchisori comuniste ale vremii, dupa cum urmea7aH 5imisoara, Iilava, 3herla, 3anal, 3onstanta, Pitesti, Fiud si Bucuresti. Ciind eliberat, Dumitru Bacu se va casatori cu tanara Marica Pundichi, cu care era lo0odit inca dinainte de arestare. =n anul !%;, impreuna cu familia, marturisitorul Dumitru reuseste sa plece in 4recia, iar mai apoi, in Cranta, unde se va stabili in Paris. Fici, el se va an0aja in imprimeria lui =on 3usa, muncind din 0reu la tiparirea materialelor romanesti despre situatia comunista din tara.

Dumitru Bacu a ramas cunoscut drept un mare scriitor, el fiind primul, cat si unul dintre cei mai mari deconspiratori ai atrocitatilor comuniste din (omania. 2ub semnatura lui, au va7ut lumina tiparului mai multe scrieri, dupa cum urmea7aH volumele de versuri "Fiud" & !6 ' si "6franda" & !6B', publicate in Madrid; volumul de confesiuni "Pitesti, centrul de reeducare studenteasca", publicat in Madrid & !6B', in En0leJood & !D ', in Kamilton & !;!' si in Bucuresti, la Editura 3hristiana &1< '; scrierile "Fcolo se7um si plansem" & !6"' si "3antece de neuitat" & !!6'. "=n7estrat cu talent de scriitor si poet, Dumitru Bacu a fost primul scriitor care a de7valuit in lumea libera din 6ccident ororile inim0inabile ce se petrec sub 3ortina de Cier, in (omania. =n anul !6B, el publica la Madrid cartea de pro7a memorialistica "Pitesti", o o0linda cutremuratoare a tuturor ororilor si monstruo7itatilor petrecutre cu tinerii elevi si studenti inchisi in acea celebra inchisoare. 3u aceasta carte, Bacu a deschis ochii 6ccidentului si E*ilului (omanesc si a adus o mare contributie la lupta dusa de (adio "Europa 9ibera", infiintata pentru lumea de sub 3ortina de Cier" &=onel Zeana'. =n cartea sus-numita, Dumitru Bacu afirmaH "Prin injectarea treptata de informatii opuse celor acceptate dintotdeauna ca reale si adevarate in subconstientul victimei, prin alterarea si deprecierea constanta a realitatii e*istente si inlocuirea ei cu o ima0ine fictiva, re-educatorul a obtinut in final scopul demascariiH sa faca minciuna atat de reala pentru victima, incat aceasta va uita ceea ce pentru el inainte avea sens." "Poet innascut, dotat cu o memorie de e*ceptie, Dumitru Bacu a publicat una dintre primele cule0eri de poe7ii scrise in inchisori - "6franda". Poe7ia lui este mu0urul ce da in floare prin impletirea celor mai nobile sentimente traite in detentieH dor, resemnare, iertare, nadejde. Lersul lui se strecoara neva7ut dintre 0ratii in sufletul cititorului, unde amarul si suferinta metamorfo7ea7a in admiratie si slavire. 8n e*emplu de modestie; nu l-au interesat bo0atiile materiale si 0loriile literare; nu a publicat tot ce a scris" &Fle*andru 5omescu'. Dumitru Bacu va trece la cele vesnice in 7iua de ! actombrie !!D, la varsta de D1 de ani, pe cand era inca in Paris. 2lujba de inmormantare a fost savarsita in 7iua de % octombrie, in Biserica 2fantul 2tefan, iar inmormantarea a fost facuta in 3imitirul EvrM. Mecanismul 2istemul reeducativ este simplu.

' El const$ #n primul r)nd #n instituirea terorii asupra de+inu+ilor pornind de la pro0ramul de #nchisoare. 3ur$+enia #n celule, ie-irea la sp$l$tor sau la closet,

hr$nirea, somnul devin tot at)tea prilejuri pentru torturi. Crecarea podelelor cu al+i de+inu+i #n spate, mersul la closet sau la sp$l$tor #ntr-un timp insuficient doar pentru a demonstra c$ ,bandi+ii. sabotea7$ cur$+enia, hr$nirea numai cu 0ura, f$r$ ajutorul m)inilor, sau turnarea fierturii #n 0ura de+inutului, defecarea #n 0amele -i consumarea con+inutului conturea7$ un tablou incalificabil prin cuvinte. Dar cea mai reeducativ$ dintre toate acestea este ,disciplina somnului.. 5entativa, fireasc$ #n somn, de a str)n0e 0enunchii sau de #ntoarcere este sanc+ionat$ de planton cu o puternic$ lovitur$ peste tibie sau #n cap. Efectul loviturii este e*trem de traumati7ant, re7ultatul imediat fiind dispari+ia somnului, iar ulterior transformarea acestuia #ntr-un soi de le-in. 1' /n aceste condi+ii debutea7$ reeducarea propriu-zis. Fceasta se consum$ #n dou$ fa7e, cunoscute sub denumirea de demascri?6@. 5eroarea aferent$ acestora const$ #n primul r)nd, #n po7i+ia de demascare. ,2tudentul era obli0at s$ stea pe mar0inea patului sau priciului, cu picioarele #ntinse, cu m)inile aduse asupra 0enunchilor, cu capul ridicat -i privind mereu #nainte, f$r$ dreptul de a mi-ca #n nici o parte. Ciecare din ei era p$7it de un planton de serviciu, recrutat bine#n+eles dintre cei care trecuser$ deja prin demascare. 3ea mai mic$ abatere era pedepsit$ pe loc -i cu asprime de planton #nsu-i, care apoi raporta -efului, acesta acord)nd un supliment de pedeaps$.?D@. Pe l)n0$ invariabila b$taie cu care dealtfel #ncepe e*perimentul?;@, -i pentru care po7i+ia de demascare era doar un simplu prete*t, tortura #n reeducare mai consta -i #n ,0imnastica for+at$.?!@. Ni totu-i teroarea nu este dec#t un adjuvant, un mijloc de sleire fi7ic$ -i psihic$ a de+inutului. 3eea ce se petrece cu cel supus unei astfel de e*perien+e este tocmai ceea ce trebuie anali7at pentru #n+ele0erea fenomenului. 5orturile fi7ice sunt combinate cu cele psihice, tortura unuia combinat$ cu spectacolul pe care #l ofer$ tortura asupra celuilalt. /n acest mod, asaltul asupra eului este total -i permanent. 2tarea de parali7ie par+ial$ #n care eul supus terorii intr$ O ca ultim mijloc de protec+ie O este suspendat$ prin asistarea la suferin+a celuilalt. Procedeul, numit ,asistarea la spectacol. crea7$ sentimentul c$ eul nu mai poate e*ista prin sine -i c$ orice re7isten+$ este van$. De fapt, chiar acesta este -i adev$rul. 3edarea nu este dec#t o problem$ de timp. 5impul fi7ic al reeduc$rii varia #ntre c)teva 7ile -i patru luni. 5impul obi-nuit nu are #ns$ nici o importan+$ #n reeducare, pentru c$ de o manier$ identic$ cu ideolo0ia care o 0enerea7$ -i care #i este suport, reeducarea este cantonat$ #ntr-un perpetuu pre7ent. 5impul fi7ic mai este doar 0hidul celui care n-a p$-it #nc$ #n spa+iul ideolo0ic, nu #ns$ -i al viitorului reeducat. /n acest timp mundan deci, eul este curtat de sentimentul c$ salvarea nu este de a-teptat nici de la cei supu-i aceleia-i e*perien+e -i nici de la propria sa re7isten+$, ci de la tor+ionarul #nsu-i. Mijlocul salv$rii este doar propria destruc+ie, salvatorul O #nsu-i tor+ionarul. a' Fcesta este momentul #n care de+inutul este 0ata pentru demascarea exterioar. Dar adev$rata tra0edie de-abia #ncepe. Distinc+ia dintre smul0erea

m$rturisirilor sub anchet$ la 2ecuritate -i m$rturisirile din demascarea e*terioar$, define-te con+inutul primei fa7e a reeduc$rii. 3eea ce se urm$rea #n anchetele poli+iei politice ,era smul0erea unei declara+ii adev$rate sau nu, dar suficiente ca s$ poat$ trimite pe cel arestat #n fa+a judec$torului militar.? <@. De-i reeducarea s-a f$cut cu suportul 2ecurit$+ii, sarcina fiind una ideolo0ic$, nu putea fi l$sat$ pe m)na acestui corp totu-i tehnic, ea produc)ndu-se sub directa suprave0here a partidului. 3eea ce interesea7$ pe anchetatorul de la 2ecuritate nu este #n primul r)nd adev$rul; nu adev$rul pur -i simplu, ci faptele #n m$sur$ s$-l pun$ pe acu7at #n culp$. Dac$ anchetatul refu7$ totu-i s$ m$rturiseasc$ adev$rul, anchetatorul are metodele sale de a-i smul0e o m$rturie fals$. 3aracteristica anchetelor de la 2ecuritate o repre7int$ raportul pe care acestea #l #ntre+in cu realitatea. Este ceea ce su0erea7$ m$rturia lui (adu 3iuceanu, anchetat de :.P.L.D. #n !"; la 3raiova. ,Pentru ru-i contea7$ mai pu+in ce-ai f$cut. Ni mai mult ce vorbe-ti, ce impresie #-i fac ei despre tine, sau despre ce-ai face tu dac$ ai fi din nou liber.? @. /n anchet$ verosimilul e de multe ori mai important dec)t adev$rul. Calsul, verosimilul, adev$rul privesc #ntotdeauna fiin+a, trimit #ntotdeauna la realitate. (aportul anchetei cu realitatea este deci #n permanen+$ pre7ervat. /n demascarea e*terioar$ care este prima fa7$ a reeduc$rii, de+inutul este obli0at s$-i denun+e pe to+i cei care #l ajutaser$ #n vreun fel, #n afara #nchisorii sau #n interiorul acesteia. 3aracteristica primei fa7e o constituie faptul c$ este o continuare lo0ic$ a anchetelor de la 2ecuritate, e*acerbarea ultim$ a acestora. ,/n 0eneral nu cred s$ fi e*istat un student care s$ fi spus totul la anchet$. Ciecare p$strase un secret mai mare sau mai mic. 9a Pite-ti nu a mai putut s$ re7iste #ns$.? 1@. 3ea mai mic$ b$nuial$ de neadev$r este prete*tul pentru reiterarea e*perien+ei, iar re7ultatul ei o m$rturisire total$. 3ifra de apro*imativ B <<< de arest$ri numai #n urma demasc$rilor, poate su0era propor+iile de7astrului doar sub raport numeric. 3ei aresta+i sunt oponen+i reali ai partidului, nu doar suspec+i din punct de vedere ideolo0ic, iar condamnarea lor o simpl$ formalitate pentru re0im, care are toate datele reale pentru a o face. /n economia reeduc$rii aceast$ fa7$ este timpul #n care ideolo0ia cap$t$ un plus de vitalitate -i le0itimitate #ntruc#t se hr$ne-te cu adev$rul. 2t$p#nirea pe care partidul o e*ercit$ acum asupra oamenilor nu mai este o simpl$ e*hibare a puterii sale, ci refle*ul unei le0itimit$+i ob+inute tocmai ca re7ultat al st$p#nirii adev$rului. /ntre mar*ism-leninism -i realitate e*ist$ o ce7ur$ fundamental$. 5e7ele sale nu privesc, #n sens epistemolo0ic, nici adev$rul nici falsul, nu sunt nici adev$rate nici false; ele sunt de ordinul fic+iunii pure. Lalidarea lor nu vine printr-o adecvare la realitatea comun$, la realitatea real$, ci doar printr-o raportare la sine. =deolo0ia decupea7$ un spa+iu care se dore-te a fi al realit$+ii #n sine. Fsemeni lui Dumne7eu, #n ideolo0ie esen+a -i e*isten+a coincid; diferen+a O ,ideolo0ia este sufletul partidului.? B@, iar partidul corpul s$u -i instrumentul administr$rii probei ontolo0ice a e*isten+ei -i infailibilit$+ii sale? "@.

Demascarea e*terioar$ este #ns$ prima parte din suita lo0ic$ a reeduc$rii, fa7a #n care raportul cu realitatea n-a fost nici o clip$ ocultat. Parali7at$ fiindu-i voin+a, de+inutul devine acum o materie plastic$ #n m)inile reeducatorului. b' Ca7a demascrii interioare trebuie s$ probe7e c$ cel supus reeduc$rii este #n stare s$ distru0$ ultimele pun+i pe care eul le #ntre+ine cu lumea. 3redin+a reli0ioas$, tradi+ia &#n+eleas$ #n cel mai 0eneral sens ca instruc+ie -colar$, -tiin+$ -i cultur$', toate lucrurile -i to+i oamenii care pentru individ repre7int$ rela+ia sa cu lumea, devin obiectul rene0$rii. 5ot ceea ce individul cre7use -i to+i cei de care era #n vreun fel le0at s#nt obiectul evacu$rii din propria sa personalitate. Eul devine acum pri7onierul propriei sale sin0ur$t$+i. Autobiografia este ultima etap$ a reeduc$rii, cea #n care pe ruinele eului se ridic$ umbra unei personalit$+i noi. De+inutul este obli0at s$--i construiasc$, 0hidat de canoanele ideolo0ice, un simulacru de personalitate. 5abloul vechii sale personalit$+i este bine)n+eles ne0ativ, tocmai pentru a pune #n lumin$ muta+ia pe care o sufer$. ,Flterarea sau de0radarea constant$ a acestei realit$+i e*istente -i #nlocuirea ei cu una fictiv$ cap$t$ pe #ncetul e*act sensul dorit de educatori.? %@. (ealitatea -i ceilal+i devin fic+iuni ale unui eu fictiv. 3e-l face pe individ s$ p$-easc$ pe acest drumQ Disperarea este de fapt cea care determin$ aceast$ cedare a eului. ,Crica, decep+ia -i suferin+a dus$ la e*trem, ca po7i+ii ale sufletului se vor alia pentru o perioad$ nedeterminat$ -i vor face din om un du-man al lui propriu, parali7)ndu-i orice reac+ie posibil$ de salvare.. ,6dat$ con-tiin+a sufocat$, omul va lupta #mpotriva lui #nsu-i..., indiferent dac$ pre+ul men+inerii este sacrificarea a #ns$-i sin0urelor valori reale pentru care e*isten+a este justificat$.? 6@. :eputin+a de a se a0$+a de nimeni -i nimic, acea sin0ur$tate absolut$ a sinelui ajun0e de nesuportat. Eul este adus #n pra0ul nebuniei. 2copul reeduc$rii nu este #ns$ acesta, ci conformitatea ideolo0ic$ absolut$. (eu-ita reeduc$rii se e*plic$ poate tocmai prin acest sistem de protec+ie a euluiH pentru a evita nebunia, sin0ura alternativ$ devine acceptarea realit$+ii. Dar realitatea real$ nu mai e*ist$. 2pa+iul #nchisorii ca univers real a fost evacuat. 5eroarea #l ocup$ temporar pentru a face loc realit$+ii ideolo0ice? D@; o realitate #n sine f$r$ nici un raport cu fiin+a, o dovad$ a faptului c$ neantul a u7urpat realul c$ut)nd o imposibil$ #ncarnare. /n oameni -i #n lucruri deopotriv$. Abordrile 3artea lui Dumitru Bacu nu este doar prima e*punere a fenomenului Pite-ti ci -i prima #ncercare de e*plicare. Dumitru Bacu #nre0istrea7$ trei ipote7e e*plicative. Prima dintre acestea, cea sceptic? ;@ pe care autorul nu o discut$, presupune faptul c$ datele cunoscute nu pot confirma cu preci7ie specificitatea fenomenului ca atare. Dincolo de #ndoiala asupra datelor, aceast$ te7$ are drept

consecin+$ faptul c$ fenomenul Pite-ti nu poate fi caracteri7at #ntr-un mod specific #n ansamblul demersurilor represive ale re0imului comunist. 3ea de a doua te7$, cea naionalist admite specificitatea fenomenului #n ,dorin+a partidului comunist de a distru0e mi-carea na+ionalist$.? !@. Este te7a pe care Dumitru Bacu o accept$, dar asupra c$reia #-i manifest$ -i propriile sale re7erve. Fcceptarea se manifest$ la nivelul presupo7i+iei c$ tineretul este repre7entantul tradi+iei, asimilat$ cu na+ionalismul -i tradi+ionalismul, pentru c$ ,ideea ?na+ional$@ este 0enerat$ de #ns$-i structura neamului respectiv.?1<@. (e7ervele pot fi #ns$ justificate mai dificil pe te*t, din cau7a ambi0uit$+ii sale. 3red #ns$ c$ se poate propune o interpretare f$r$ a risca prea mult. /n 0enere, cartea lui Dumitru Bacu este o pre+ioas$ e*punere a fenomenului. Futorul reproduce o informa+ie din surs$ direct$, din discu+iile pe care le-a avut cu cei care au trecut prin reeducare. 3eea ce nu poate produce te*tul lui Dumitru Bacu este #ns$ o e*plica+ie proprie asupra fenomenului, acesta fiind cred motivul pentru care autorul se limitea7$ la #nre0istrarea ipote7elor avansate pentru #n+ele0erea reeduc$rii. Dar contribu+ia sa cea mai important$ sunt intui+iile sale. 5e*tul abund$ de asemenea deschideri nu doar c$tre interpretarea fenomenului Pite-ti, ci chiar a sistemului comunist ca atare. Este motivul pentru care #n acest eseu trimiterile la Piteti sunt foarte frecvente. Dumitru Bacu intuie-te deci c$ ,pentru consolidarea re0imului comunist demasc$rile erau absolut inutile.?1 @. Dac$ ,5eroarea... parali7ea7$ practic orice posibilitate de reactivare a unei re7isten+e eficace.?11@, atunci teza naionalist nu e*plic$ scopul e*perimentului, care r$m)ne -i pentru Dumitru Bacu un mister. :u stabilitatea sistemului este scopul reeduc$rii, pentru c$ sistemul comunist este stabil #n aceast$ perioad$. 5eroarea prin care se urm$re-te consolidarea sa #l face s$ fie astfel. 3eea ce-i lipse-te #ns$ este legitimitatea. (e0imul comunist nu este produsul societ$+ii civile, pentru c$ partidul nu este repre7entantul voin+ei electoratului e*primat$ prin vot. Lotul #nsu-i devenit o fic+iune ideolo0ic$ repre7int$ #n e0al$ m$sur$ o e*hibare a puterii partidului -i un simulacru de le0itimitate. Teza rzbunrii, cea de a treia pre7entat$ de Dumitru Bacu, sus+ine c$ e*perimentul ar fi repre7entat o revan-$ a re0imului comunist asupra studen+ilor anticomuni-ti. =pote7a, de-i presupune c$ tineretul ar fi fost cel mai consecvent du-man al comunismului, este de fapt cea mai deta-at$ de o e*plica+ie prin raport cu re0imul comunist -i ideolo0ia sa. Fceast$ te7$ psiholo0ic$ are o valoare e*plicativ$ foarte redus$, ea put)nd fi cel mult subsumat$ unei e*plica+ii pornind de la modul #n care sistemul comunist func+ionea7$. Teza naionalist este sus+inut$ recent de un te*t al domnilor =lie B$descu -i Dan Dun0aciu. ,Putem spune, #n conclu7ie, c$ ac+iunea cu indicativul R(R nu se #ncadrea7$ #n ceea ce sociolo0ia re7isten+ei la comunism denume-te prin termenul de Rreeducare comunist$R pre7ent$ #n toate pu-c$riile comuniste. Dimpotriv$, ac+iunea R(R a fost un proces e*perimental de schimbare sau pur -i

simplu de distru0ere a identit$+ii etnice.?1B@. Dou$ lucruri se pot distin0e #n acest te*t. Primul, c$ ,reeducarea comunist$. -i ,fenomenul Pite-ti. sunt e*perimente a c$ror natur$ este diferit$. Ni al doilea, c$ dac$ specificitatea ,reeduc$rii comuniste. este dat$ de scopul s$u ideolo0ic, esen+a fenomenului Pite-ti ar fi totuna cu presupusul s$u scopH ,distru0erea identit$+ii etnice.. Datele nu confirm$ #ns$ c$ etnicii rom)ni ar fi fost prefera+i #n e*perimentul reeduc$rii, a-a #nc#t criteriul nu poate fi etnic. 2in0urul te*t #n care scopul reeduc$rii este indicat ca fiind unul ideolo0ic este cel al lui Lir0il =erunca. ,2copul 2ecurit$+ii, ini+iind reeducarea de la Pite-ti, nu era numai de a dobor# for+ele vii ale unei mi-c$ri politice O oricare ar fi fost ea O ci de a anihila metodic, -i f$r$ posibilitate de recuperare, for+a de opo7i+ie a totalit$+ii tineretului de+inut.?1"@. Cenomenul Pite-ti nu este ini+iat pentru a distru0e una din 0rup$rile politice &mi-carea na+ionalist$', ci opo7i+ia #n ansamblul ei, opo7i+ia la re0imul comunist -i la ideolo0ia sa. 3ompara+ia cu ,reeducarea #n stil chine7.?1%@ vine s$ confirme aceast$ te7$. E*plica+ia este deci ideolo0ic$, scopul s$u este definit pornind de la mar*ism-leninism. /n acest sens, fenomenul Pite-ti -i reeducarea chine7easc$ +in de acelai principiu?16@. Acest principiu este cel al conformitii ideologice , al recunoa-terii concep+iei partidului ca fiind sin0ura adev$rat$. Este motivul pentru care statele comuniste desf$-oar$ at#t #n afara, c#t -i #n interiorul #nchisorii, acest proces de corec+ie ideolo0ic$ numit reeducare. /n 0enere criteriile de ade7iune la acest proces s#nt formale. Propa0anda prin mass-media, ideolo0i7area #nv$+$m)ntului sunt metodele reeducative &-i educative' din afara #nchisorii. /n arhipela0ul #nchisorilor comuniste reeducarea ia formele cele mai violente. 2tarea natural$ a ideolo0iei const$ #n faptul de a se afla #n ofensiv$. Perioadele de e*pectativ$ sau chiar de defensiv$ ideolo0ic$ nu au alt scop dec)t acela de a da un plus de vitalitate sistemului. =nstaurarea comunismului urmea7$ #n toate +$rile an0ajate #n acest$ schimbare de sistem un traiect identicH #nt#i eliminarea &pe r#nd' a oponen+ilor, tovar$-ilor de drum -i a virtualilor opo7an+i; apoi asaltul asupra realit$+ii, adic$ construc+ia socialismului real. /n fa+a acestei ofensive asupra oamenilor -i realit$+ii deopotriv$, scopul indivi7ilor #n sistem devine supravie+uirea. Modelul adapt$rii, dar -i neadapt$rii la sistemul comunist, #l repre7int$ dubla personalitate. 6 personalitate nevoit$ s$ se ascund$, accesibil$ doar celor apropia+i, -i o alta, conformist$, care se manifest$ #n public. Dubla personalitate acoper$ #n fapt o dubl gndire?1D@. 6 0#ndire proprie reprimat$ public dar veritabil$, -i o alta al c$rui con+inut ideolo0ic este purtat de limba de lemn; #n fapt, o 0#ndire prin care nu se 0#nde-te nimic. 3eea ce urm$re-te reeducarea #n sistemul comunist este ani ilarea gndirii proprii. Pentru majoritatea indivi7ilor aceasta se poate face prin neinformare -i propa0and$ ideolo0ic$ &de7informare'. Pentru ceilal+i, teroarea repre7int$ #n #nchisoare mijlocul pentru conversiunea lor ideolo0ic$. Este ca7ul fenomenului

Pite-ti -i al reeduc$rii chine7e-ti. De ce subiec+ii e*perimentului s#nt studen+iiQ 3apacitatea lor de a contesta re0imul este motivul. /ns$ acest lucru se #nt#mpl$ pentru c$ re0imul dore-te ceva mai mult, adic$ stoparea tradi+iei intelectuale. Dar ,nic$ieri O spune Lir0il =erunca O nu re0$sim esten+a Rfenomenului Pite-tiR .?1;@, vorbind de o specificitate a e*perimentului din (om)nia, ,care const$ #n transformarea sistematic$ a victimei #n c$l$u -i de7a0re0area ei psihic$ prin schin0iuirea de+inu+ilor de c$tre al+i de+inu+i.?1!@. 3e se #nt#mpl$ de fapt cu cel trecut prin demasc$riQ Ciind f$r$ e*cep+ie -i f$r$ -ans$, fenomenul Piteti ia forma experimentului ideologic total. 5eroarea #nso+e-te acest proces sistematic de distru0ere a individualit$+ii umane. 5ortura nu este deci ,un scop #n sine.?B<@ a-a cum afirm$ Lir0il =erunca, ci adjuvantul ideolo0ic al reeduc$rii. Ffirma+ia este #ns$ valabil$ pentru sf)r-itul e*perimetului, c#nd teroarea devine absolut$. 9a 4herla s-a ajuns s$ se bat$ ,numai din dra0ul de a bate.. ,2-a b$tut f$r$ scop.?B @. Nansa de a sc$pa de teroare nu este nici le-inul, nici sinuciderea, nici uciderea?B1@, ci conformitatea ideologic total! " adeziune ideologic real i absolut# acesta este scopul i rezultatul reeducrii! 3el mai mic indiciu al particip$rii nesincere al celui supus reeduc$rii este prilejul reiter$rii e*perien+ei. Dar cine putea participa cu sinceritate la propria distru0ereQ /n fa+a unui asemenea e*periment s-a ajuns chiar aici. Disperarea 0enerea7$ pr$bu-irea interioar$, iar spaima de teroare o #ntre+ine. Fcesta este momentul #n care eul sufer o mutaie. 9a 4herla s-a ajuns chiar ca scopul ideolo0ic al reeduc$rii s$ fie abandonat. Mihai 5imaru, supus reeduc$rii #n ultimul lot al lui Gurcanu, nu a cunoscut demascarea interioar$, adic$ etapa cea mai relevant$ ideolo0ic a e*perimentului. 3red c$ se poate avansa ipote7a c$ #n acest stadiu fenomenul era epui7at, -i c$ #nainte de a fi stopat a murit de moarte natural$. 2toparea demasc$rii interioare -i compensarea sa cu rafinarea terorii distru0e #nsu-i scopul reeduc$rii. 3u privire la fenomenul Pite-ti a fost remarcat$ unicitatea sa #n ansamblul practicilor reeducative comuniste. 6 spune Lir0il =erunca. Mihai 5imaru o confirm$?BB@.5otodat$, fenomenul reeduc$rii totale s-ar fi putut desf$-ura #n oricare din re0imurile comuniste, dat fiind faptul c$ este presupus de lo0ica ideolo0iei. Fbilitatea ideolo0ic$ a re0imului decide dac$ an0ajarea #n proiectul respectiv este reali7abil$. /ntre a0resiunea ideolo0ic$ obi-nuit$ pe care individul o sufer$ #n sistem prin intermediul limbii de lemn -i a ma0iei estetice, -i e*perimentul reeduc$rii totale nu este dec#t o diferen+$ de 0rad. Cenomenul Pite-ti este e*emplul care confirm$ c$ #n sistemul comunist reeducarea total$ este posibil$, c$ mutilarea total$ poate deveni real$. 3um arat$ un reeducatQ Fparent normal. 3eva #n fiin+a lui s-a schimbat #ns$ fundamental, pentru c$ individualitatea sa a fost evacuat$. El nu mai este prin sine, pentru c$ personalitatea sa, 0)ndirea sa, nu mai s#nt. Eul s$u a devenit o

fic+iune. 2paima de reiterarea e*perien+ei #ntre+ine acest proces, #ntre+ine propria anihilare. Participarea eului la propria destruc+ie este total$, pentru c$ este sin0ura manier$ prin care e l$sat s fie. Fcum ideolo0ia a pus st$p)nire pe sine. =ndividualul este doar #n m$sura #n care replic$ modelul ideolo0ic al omului nou. :atura procesului este cea care nu admite eroi, pentru c$ este f$r$ -ans$. 9ucrurile ar putea sta altfel doar dac$ unica alternativ$ oferit$ de tor+ionarul #nsu-i ar putea fi evitat$ prin simulare, dar dedublarea nu mai este posibil$. 2au dac$ eroism ar #nsemna doar s$ fi trecut prin e*periment. 6ri, ca7ul e*trem, dac$ sin0urul eroism ima0inabil n-ar putea fi dec#t cel aferent victimelor transformate #n tor+ionarii cei mai celebri, adic$ un eroism.