Directiva Parlamentului european i a Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Dr. ing. Ion Irimia ZECHERU Vicepresedinte SIPG-Bucuresti

Cartea alb intitulat Foaie de parcurs pentru un spa iu european unic al transporturilor Ctre un sistem de transport competitiv i eficient din punct de vedere al resurselora pledat pentru stoparea dependen ei de petrol a transporturilor i a fi at un obiectiv de reducere cu !" # a emisiilor de $a%e cu efect de ser provenite din transporturi& p'n (n )"*"+ ,ocumentul anun-a c& (n viitor& Comisia va elabora o strate$ie sustenabil privind combustibilii alternativi& care s prevad i o infrastructur adecvat .ini iativa )/0 i va emite orientri i standarde pentru infrastructurile de realimentare .ini iativa )!0+ Principalele opiuni (n materie de combustibili alternativi sunt1 ener$ia electric& 2idro$enul& biocombustibilii& $a%ul natural 3sub form de $a% natural comprimat .G4C0& $a% natural lic2efiat .G450& $a% natural transformat (n combustibil lic2id .Gas-6o-5i7uid - G650 i $a% petrolier lic2efiat .GP508+ 5ipsa unei infrastructuri pentru combustibilii alternativi& precum i a specifica iilor te2nice comune pentru interfaa ve2icul-infrastructur& sunt considerate a fi un obstacol ma9or pentru introducerea pe pia a combustibililor alternativi i acceptarea acestora de ctre consumatori+ Propunerea de ,irectiv a parlamentului european :i a consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi 3)";<= "";) .C>,08 instituie un cadru comun de msuri destinate instalrii infrastructurii pentru combustibili alternativi (n ?niune cu scopul de a stopa dependena de petrol a transporturilor i stabile te cerin e minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi i specifica iile te2nice comune& inclusiv privind punctele de re(ncrcare pentru ve2icule electrice i punctele de realimentare cu $a% natural .$a% natural lic2efiat i $a% natural comprimat0 i 2idro$en+ Conform art+ ) ,efiniii1 @n sensul pre%entei directive se aplic urmtoarele defini ii1 .;0 combustibili alternativi (nseamn combustibili care (nlocuiesc petrolul ca surs de ener$ie pentru transporturi i care au poten ialul de a contribui la decarboni%area transporturilor+ Ace:tia includ1 ener$ia electric& 2idro$enul& biocombustibilii& defini-i (n ,irectiva )""B=)C=CD a Parlamentului Duropean :i a Consiliului& combustibilii sintetici& $a%ul natural& inclusiv biometanul& (n stare $a%oas .$a% natural comprimat G4C0 i lic2id .$a% natural lic2efiat - G450 i $a%ul petrolier lic2efiat .GP50+ Statele membre cooperea%& prin consultri sau prin intermediul cadrelor de politic comune& pentru a asi$ura coerena i coordonarea msurilor necesare pentru reali%area obiectivelor pre%entei directive+ 4umai combustibilii inclui (n cadrele de politic na ionale sunt eli$ibili pentru msurile de spri9in din partea ?niunii i na ionale destinate infrastructurii pentru combustibili alternativi+ Esurile de spri9in destinate infrastructurii pentru combustibili alternativi se pun (n
;

aplicare (n conformitate cu normele privind a9utoarele de stat prev%ute (n 6F?D+ Ga%ul natural comprimat utili%at drept combustibil ecolo$ic pentru ve2icule& cunoscut simplificat ca G4CV& face parte dintre combustibilii alternativi tradi-ionali& utili%a-i ca surs de ener$ie (n industria autove2iculelor (nainte de primul r%boi mondial& fiind utili%at e perimental (n S?A pentru prima dat (n ;B;" :i mai t'r%iu (n Fusia (n ;B<B& c'nd au fost ec2ipate primele *"" de ve2icule .fi$ura nr+;0 1+

Figura nr.

Primul ve!icul cu combustie cu gaz de carbune

.Sursa1 GGG+ istoriaautomobilului+com0

Convin$'ndu-se de avanta9ele pe care le presupune utili%area G4CV& aplica-iile s-au e tins at't la mi9loacele de transport (n comun .(n special autobu%e de linie0& dar mai ales (n industria serviciilor de salubritate& dar :i la ec2ipamentele de transport pentru activitatea la pdure& la tractoare& la locomotive :i ambarca-iuni navale& dar :i la unele avioane+ Instala-iile de alimentare cu acest tip de combustibil au o construc-ie specific :i (n func-ie de sistemul de presuri%are& precum :i de parametrii de lucru& se clasific (n sta-ii de comprimare de tip Hmam& la care presuri%area se face direct din re-eaua de alimentare cu $a%e naturale (n instala-ia de depo%itare .)*EPa0 sau sta-ii de tip Hfiic (n care alimentarea autove2icului se face dintr-o baterie de butelii sub presiune .)" EPa0& umplute :i apoi transportate din sta-ia Hmam+ ,in punctul de vedere al reac-iilor de ardere& se poate stabili c& fa- de reac-ia de ardere (n ca%ul ben%inei .CIJ;! & CCJ;C K Aer .>) K 4)0& arderea G4 .CJ/ K Aer0 se reali%ea% (n condi-ii de aport de aer de forma1 A= CL v M B&*) G4C& respectiv A= CLv M*! Ben%in& respectiv ener$iei corespun%toare pentru fiecare dintre aceste amestecuri1 Easa G4C M ; mol ;!$= mol= ;"&*) :i Easa Ben%in M ; mol= ;"I $=mol=*I& pentru care rela-ia dintre ener$ii se scrie 1 DG4C = DBen%ina M ;&*);= ;&CII M "&C;2 +

1 Istoria consemnea% c primul ve2icul cu combustie cu G4C a fost creat (n ;C!" de Nean Dtienne 5enoir& care a inventat si brevetat (1860), un motor cu ardere interna, cu dubla actiune, cu aprindere cu scanteie electrica, alimentat cu gaz de carbune. In 1863, Lenoir a atasat un motor imbunatatit (cu petrol si un carburator primitiv) pe un vagon cu trei roti care a reusit sa finalizeze o calatorie istorica pe o distanta de cincizeci de mileO 2 Pambrano& ,+& Installin$ and Improvin$ of C4G in neG ve2icles Git2 >66> en$ine& Buenos Aires ?niversitQ& 4GV)""/O

Compara-ia combustibililor tradi-ionali .ben%in& motorin ,iesel0 cu al-i combustibili alternativi& cum ar fi $a%ele petroliere lic2efiate-GP5 :i 2idro$enul a condus la stabilirea unor criterii de evaluare a utili%rii G4CV& care sunt pre%entate (n continuare+ Aceste criterii sunt1 1. Adecvan-a cu scopul propus de a fi utili%at drept combustibil pentru ve2iculeO 2. 5oca-ia sursei de combustibilO 3. Dficien-a aprovi%ionrii cu combustibilO 4. ?surin-a transportului si depo%itriiO 5. Eodificarile necesare (n re-eaua de distribu-ie= furni%areO 6. Eodificrile cerute ve2iculelorO 7. Dfectele calit-ii combustibilului asupra performan-elor ve2iculului .putere& demara9& manevrabilitate& usurin-a alimentrii cu combustibil& distanta parcursa cu aceeasi cantitate de combustibil0O 8. Dner$ia consumat (ntr-un ciclu de via-a si natura emisiilor& inclusiv emisiile care afectea% stratul de o%onO 9. Confi$ura-ia caracterului arderii (n ECI& deoarece G4CV este dificil de utili%at din punct de vedere al o idrii si utili%rii convertorilor cataliticiO se impune do%area c2iar si pentru sulful mercaptanic3O 10. Importan-a indicelui Robbe asupra parametrilor arderii :i asupra eficien-ei ener$etice a ECI .tabelul ;0O @n documentul H Rorld BanS 6ec2nical Paper no+ *;! se face ec2ivalen-a de mai 9os1
Combustibilul Ben%in ,iesel G4CV G45 Energia" #n $%& litru <) <* ;" ;B Compara'ie cu ben(in) ;&" ;&; "&< "&! Compara'ie cu motorin) "&B ;&" "&< "&*

11. ?nele emisii poluante .fi$+/0 re%ultate din procesul de ardere (n motor mai mici& dar altele& de e emplu PE)+* semnificativ mai mari4 .a se corela cu pct+;;0O 12. Problemele de lubrifiere impun respectarea cu stricte-e a cerin-elor minime de lubrifiere men-ionate (n standardul european DCD )C<O 13. > importan- deosebit trebuie acordat con-inutului de ap din G4& care& teoretic nu ar trebui sa cree%e probleme (n ECI& dar dac G4 nu este suficient de uscat= separat de picturile de ap& apar probleme e treme (n opera-ia de comprimare care de obicei se efectuea% cu compresoare cu piston& sin$urele de altfel capabile s asi$ure un coeficient de comprimare necesar acestui tip de combustibil 5O
*abelul Compara'ia #ntre indicii +obbe pentru combustibili ga(oi de motoare
.Sursa1 SAD N ;!;! Fecomandarea SAD privind utili%area G4 drept combustibil pentru motoare0

3 ,e:i se consider c G4 pre%int avanta9ul unui con-inut de sulf& teoretic )T/ ppm& practic c2iar o cantitate e trem de mic peste limita ma im admis de constructorul autove2iculului poate conduce la otrvirea convertorului cataliticO 4 Particulele mecanice cu diametrul de )&*Um& (n contact cu picaturile de ap formea% smo$ul-cea- to icO 5 Pericolul $enerat de continutul de ap are repercursiuni (n comprimare& dar constituie :i cau%a formrii crio2idra-ilor :i a compu:ilor coro%iviO <

*ipul combustibilului Hidrogen $etan 5a( natural tip Campos6 5a( natural tip 7antos6 5a( natural tip 9olivia6 Dtan Dtilen Propan Propilen n;9utan i(o;9utan ;-Buten 5P<& val.medie Acetilen Dio=id de carbon

Indicele +obbe superior" #n ,cal& -m. /01 03./ 01.3 ..83 01.4 ;!)BC ;*)*< 2.3: ;C/;< 008:: 0 218 );;/) 083// ;/!** .8:8

Indicele +obbe inferior" #n ,cal& -m. 23 4 4/0 /23 084. /2 ;/B<; ;/<// 31 4 ;I;C" 08..: 08043 ;BI)C 2 8: ;/;/; .8:8

V sunt considerate ca fiind $a%e naturale cu indici Robbe ridica-iO *abelul 0. Distan'a comparativ) parcurs) cu o cantitate egal) de combustibil" #n ,m Cantitatea de combustibil este de 88 ,g ,enumirea combustibilului ,istan-a parcurs& (n Sm 9en(ina& petrol 888 5P< 188 <ic!efiat I*" 5a( natural6 Comprimat6 0/86 <ic!efiat *"" Hidrogen Comprimat /8 Vevaluarea asupra utili%rii acestui tip de combustibil trebuie s se oriente%e (n special pe transportul public si utilitar .a se vedea tabelul ;0O

14. Fa-a de pct+;) este obli$atorie utili%area unor recipiente tampon prin care s se reali%e%e si pur9area sistemului de comprimareO 15. Fecipientul tampon are :i rol de amorti%or (n preluarea varia-iilor de presiune din re-eaua de furni%are a $a%elor naturaleO 16. Criteriul dimensionrii sta-iei de distribu-ie trebuie s asi$ure posibilitatea alimentrii ve2iculelor la intervalul de timp impus de nivelul de consum .tabelul )0 6& dar :i de numrul ve2iculelor ec2ipate cu instala-ii de utili%are a G4C drept combustibilO 17. Criteriul modelrii mana$ementului de securitate (n sectorul de producere& transport si distribu-ie= furni%are trebuie s aib (n vedere1 Adaptarea factorilor umani la noul tip de combustibilO Competen-a (n utili%area noului combustibilO Stabilirea strict a criteriilor de operare si de securitateO Eana$ementul aprovi%ionrii corelat noilor condi-ii de distribu-ie= furni%areO Factorii sociali= efectul implementrii sta-iei de distribu-ie (n vecintatea %onelor urbane& locuiteO Factorii le$islativi .le$isla-ia0 e isten-i (n domeniul G4CVO Factorii de mediu= natura si dimensiunea emisiilor produse de arderea G4C in motoarele ve2iculelor .pia-a de cate$+;-care necesit un minim de
6 se corelea% cu nota !+

cerin-e privind controlul emisiilorO cate$+) care necesit cerin-e medii privind controlul emisiilor si cate$+<-care necesit cerinte avansate privind arderea acestui tip de combustibil pentru ve2icule0O Factorii de mentenan- .usurin-& speciali%are& intervale de timp& dotare etc0O Dvaluarea riscului de defectare a infrastructurii sta-ionare si transportabileO Dvaluarea pericolelor $enerate de infrastructura necesar utili%rii acestui combustibilO Factorii costurilor de ener$ie si de infrastructura .tabelul <0O
*ipul combustibililor Eotorin Ben%in GP5 G45 Biodiesel G4CV Jidro$en *abelul . Costuri pe unitatea de energie i investi'ional) Cost pe unitatea de energie" $il. U7D& sta'ie distribu'ie #n U7D& 5% WC V WB "&*T;&*V WB W< WB WC W ;" V W ;) W )" W /* W !"

V (n $eneral sunt sta-ii de distribu-ie mi te& dar valoarea este numai pentru combustibilii tradi-ionali

18. Fespectarea msurilor impuse de le$islatia in domeniu (n ceea ce prive:te1 Politica sistemului de ur$en-e (n situa-ii de pericolO Politica de prevenire a incendiilorO Eana$ementul perioadei de transportO sc2imbrile in infrastructura de transportO Dvaluarea riscului1 identificarea pericolelor& evaluarea consecin-elor& efecte ,omino posibileO Dlaborarea raportului de securitate in conformitate cu preci%rile din JG B*=)""<O 19. Probleme de natur metrolo$ic1 aprecierea erorilor ma im admise la verificarea= certificarea si reverificarea distribuitoarelor de G4CVO 20. Dvaluarea proiectrii infrastructurii sta-ionare si mobile 7O 21. Dvaluarea influen-ei varia-iilor de compo%i-ie a G4CV asupra arderii& a emisiilor-(n special a 2idrocarburilor nearseO 22. Dvaluarea tipurilor de recipiente sub presiune sta-ionare si transportabile& baterii de recipiente-butelii& conducte de le$tura cu re-eaua de G4 si cu sistemul propriuO 23. Calitatea materialelor pentru recipiente-butelii de depo%itare sta-ionar in infrastructura sta-iei de distribu-ie si recipientele-re%ervor ale ve2iculelorO
7 Eodelul matematic conceptual al procesului de umplere a recipientului autove2iculului const (ntr-un recipient de depo%itare din sta-ia de alimentare& por-iunea ec2ivalent de conduct considerat ori%ontal& de cc+ * m lun$ime cu diametru de "&";)*m :i recipientul autove2iculuilui de cca ** litri& pentru care debitul dintre sursa G4 :i recipientul primitor este modelat ca pentru un sistem Fanno FloG .sistem adiabatic fric-ional0+ Se aplic ecua-iile de stare utili%'nd factorul de compresibilitate :i calcul'nd1 numerele Eac2 .(n contra curent :i (n sensul de cur$ere0& presiunea la intrarea (n conduct& presiunea la ie:ire& temperatura la ie:ire& vite%a de cur$ere :i presiunea din recipientul primitor0& conclu%ia final const'nd in faptul ca umplerea optim trebuie s nu se ba%e%e pe umplerea direct din sursa de presiune& fiind necesar aceast baterie de butelii tampon+ *

24. Dfectul compo%i-iei materialelor asupra pericolelor $enerate de microstructura $ranula-iei materialului- o-eluluiO 25. Criteriul educa-ional& institu-ional si 9uridicO 26. Criteriul evalurii calitative a G4CV1 Calitatea cerut pentru utili%area drept combustibil pentru ve2iculeO Stabilitatea compo%i-iei G4CV si influen-a asupra emisiilorO Corelarea H 4E-4umrului Eetan cu HC>E-Cifra >ctanic Eotor in func-ie de po%i-ia= confi$ura-ia atomilor de C si J in moleculele de tip A& B& C conform H6eoriei combina-iilor liniare ale orbitelor atomice prin msura re%isten-ei la detona-ie a G4C& similar cu C>E pentru ben%in .tabelul /0O
*abelul 4 Compara'ie #ntre -um)rul $etan >-$? si C@$ -$ C@$ Eetan ;"" ;)) Dtan // ;"; Propan <) BI Butan C CB Jidro$en " !<

27. Corelarea distribu-iei cu IS> ;;!))1 Butelii pentru $a% Condi-ii pentru umplerea buteliilor pentru $a% .rate de umplere& presiuni de umplere si prevederi pentru dispo%itivele de securitate pentru G4CV0O 28. Influen-a contaminrilor din G4CV asupra materialului recipientelor sta-ionare :i mobile= transportabileO 29. Corelarea cu SF D4 IS> ;;;;/-;T<1 Butelii transportabile pentru $a%+ Compatibilitate (ntre $a%ul continut si materialul buteliilor si robinetelor 8O 30. Considerarea recomandrilor productorilor de ve2icule privind ec2ipamentul instalat& corelate cu stabilitatea compo%i-iei G4CV+ 31. Fiabili%area infrastructurii de distribu-ie= furni%are a G4CV+ Caracteristicile $a%ului natural comprimat pentru ve2icule sunt le$ate in mod indisolubil de compo%i-ia G4 care se comprim (n instala-iile sta-iilor de distribu-ie+ Aceste caracteristici sunt cele care asi$ur func-ionarea corespun%toare a motoarelor alimentate cu acest tip de combustibiul alternativ& recomandrile productorilor de motoare constituind criterii certe de evaluare& pentru care mai (nt'i este necesar determinarea caracteristicilor compo%i-ionale ale G4 care intr (n proces+ Ga%ul natural este considerat (n $eneral ca fiind un combustibil fosil nere$enerabil& teoria :tiin-ific prin care s-a format acest combustibil cu milioane de ani (n urm 9ustific'nd (ncadrarea (n cate$oria combustibililor fosili conform teoriei ori$inii biolo$ice a $a%ului natural+ In ;BIB& 62omas Gold a de%voltat teoria H$a%ului de ad'ncime care sus-ine c Hpe pm'nt& precum :i pe alte planete& multe dintre 2idrocarburi s-au format din surse nebiolo$ice& presupun'nd c pm'ntul este fcut primordial din materiale care s-au combinat (n spa-iu cu milioane de ani (n urm c'nd structura de ba% a pm'ntului a
8 Buteliile de(nalt presiune care alctuiesc bateria din sta-ii sau sistemul de depo%itare de pe ve2icul pot fi de 1 tip ;-Butelii din o-el sau aluminiu& conform SF D4 IS> ;;/<B0& tip )- Butelii fretate prin (nf:urare cu s'rma sau platband& tip <- Butelii complet fretate :i tip / Butelii din materiale compo%ite+

evoluat+ Aceste materiale se consider c au ars (n interiorul crustei pm'ntului unde au fost captate (n urm cu /&* miliarde de ani 9+ Crpturile :i fisurile (n crusta pm'ntului au favori%at mi$rarea $a%elor (n %cmintele actuale sau la suprafa-+ 6eoria $a%ului de ad'ncime presupune c moleculele de petrol= -i-ei sunt capabile s supravie-uiasc la temperaturi :i presiuni ridicate sub suprafa-a pm'ntului :i c multe dintre 2idrocarburi care mi$rea% la ad'ncime sunt rupte (n molecule de metan+ Acest lucru 9ustific pe l'n$ amestecul $a%ului natural (n %cmintele de petrol= -i-ei :i natura surselor neconven-ionale de $a%e naturale1 :isturile devoniene& %cmintele $eopresuri%ate :i nisipurile compacte+ Ga%ele naturale produse din aceste forma-iuni $eolo$ice sunt $rupate dup compo%i-ia 2idrocarburilor (n1 $a%e asociate .care con-in 2idrocarburi lic2ide0& $a%e neasociate :i metanul din %cmintele de crbune+ @n compo%i-ia $a%elor naturale& (n afara 2idrocarburile $a%oase .C ; - metan& C) etan& C< - propan& C/ - butani& C* - pentani& CI 2eptani& CC - octani :i 2idrocarburi CBK 0& mai sunt con-inute pr-i de contaminan-i1 a%ot& dio id de carbon& 2eliu& 2idro$en& 2idro$en sulfurat& vapori de ap& o i$en& al-i compu:i cu sulf :i urme de alte $a%e& unele dintre acestea av'nd influen-e nefaste (n ceeace prive:te emisiile :i poluarea mediului ambiant ca urmare a reac-iilor de combustie+ Compo%i-ia $a%ului natural are efecte importante (n ceea ce prive:te proprieta-ile fundamentale ale combustiei& deoarece raportul aer= combustibil sufer varia-ii specifice Ga%ul natural repre%int un amestec& const'nd (n principal din metan& o anali% tipic este pre%entat in tabelul *& (mpreuna cu propriet-ile fi%ico-c2imice specifice+
*abelul /. Compo(i'ia c!imic) tipic) a ga(ului natural
.Sursa 1 ?nion Gas 5td+& ?X& Combution ScienceYDn$ineerin$& Inc+ )""/0

Component Eetan Dtan Propan iso-Butan n-Butan iso- Pentan n-Pentan Je an K A%ot ,io id de carbon > i$en Jidro$en Propriet)'i fi(ico;c!imice Puterea calorific& (n EN= m< Faportul critic de compresie Greutatea specific& (n S$= m< Faport masic de combustie aer= G4 Faport volumic de combustie aer= G4 4umrul metan& E4 5imita inferioar de inflamabilitate Indice Robbe& in EN= m<

Anali(a tipic)" #n B molare B/&B )&* "&) "&"< "&"< "&"; "&"; "&"; ;&! "&I "&") urme <C&/! ;<&C "&*BC ;!&/ B&I B" * /B&IB

Domeniul" #n B molare CI&"+++B!&" ;&C+++*&; "&;+++;&* "&";+++"&< "&";+++"&< urme++"&;/ urme+++"&;/ urme+++"&"! ;&<+++*&! "&;+++;&" "&";+++"&; urme+++"&") <!&;/+++/;&BI ;)&*+++;/&) "&*C)+++"&!BC ;<&I+++;I&; B&;T;"&! I<&;TB!&) /&*!T*&)* //&I!T*)&C*

9Sources of 4atural Gas& ,6D Dner$Q& S?AO I

Condensabilele din G4 repre%int un amestec de 2idrocarburi lic2ide care sunt pre%ente (n $a%ul natural e tras din %acaminte& acestea fiind pre%ente permanent& necesit'nd o separare (n instala-ii speciale+ 6rebuie specificat c (n aceste instala-ii se reali%ea% inclusiv uscarea :i eliminarea apei+ Compo%i-ia $a%elor naturale se determin (n pre%ent prin cromato$rafie (n fa% $a%oas& cu $a% purttor .2eliu sau a%ot0+
*abelul :; Compo(i'iile recomandate de produc)torii de motoare pentru 5-CC
.SAD& )""; :i ,etroit ,iesel Corporation& ;BBC0

Component Eetan& minim Dtane& ma im C<K& ma im Propane& ma im C/K& ma im C!K& ma im Butan& ma im C)K C<KC/ Ga%e inerte .4)& C>)0 > i$en& ma im Jidro$en& ma im C>& ma im Sulf& ma im Eetanol& ma im C>) K 4) K >)& ma im

CA**ERPI< AR 9i;Fuel CC+"# !+"# <+"#

Cummins B"# /# ;+I# "+I#

Do!n Deere

Detroit CC# !#

$ac, C*# ;;# B#

*#

;+I# "+<#

"+)# ;# ;+*-/+*# ;+"# "+;# "+;# <+"# total "+*# "+;# "+;# "+"";# mas *# ;;# )#4)O<#C>) "+;# )) ppm mas "# /+*#

Feferitor la elementele din articolele anterioare& o clasificare a combustibililor $a%osi este pre%entata dupa cum urmea%a1 A. Combustibili fosili din natura1 $a%ele naturale& metanul din minele de carbuneO B. Combustibili $a%osi produsi din combustibili soli%i1$a%e derivate din carbine& $a%e derivate din deseuri si din biomasa& $a%e produse prin alte procese industriale .de e + Ga%e de furnal0O C. Ga%e produse din titei1 $a%e petroliere lic2efiate .GP50& $a%e de rafinarie& $a%e de sonda .asociate0O D. Ga%e produse din procese de fermentare+

CH4 E @0 F C@0 E 0H0@ E energie termica

Figura nr. 0 Energia reactiei de ardere din energiile asociate .Sursa1 >p2ardt& C2+&Virtual C2embooS& ;BBC0

Atunci cand trebuie sa se decida asupra alternativei de $a% care poate fi utili%ata intr-o aplicatie& trebuie considerate urmatoarele criterii1 1. Pentru aceeasi diferenta de presiune e ista apro imativ aceeasi ener$ie produsa .fi$ura nr+ )0O 2. Pentru acelasi debit de aer si combustibil flacara produsa prin ardere trebuie sa fie aproape identica . a se vedea AGA Flame c2aracteristics0O 3. Pentru aceleasi conditii de ener$ie produsa nivelul emisiilor poluante se incadrea%a in aceleasi tolerante specifice+ Primul criteriu este cel mai bine repre%entat de Indicele Robbe+ 6ipurile repre%entative de combustibili $a%osi sunt1 a. Ga%ele naturale descrise ca1 - $a%e uscate sau sarace . cu continut ridicate de metan& dar fara condensabile0O - $a%e umede .cu continut ridicat de 2idrocarburi condensabile C * C;" 0O - $a%e sarace .cu continut ridicat de J)S0O - $a%e desulfurate .cu continut sca%ut de J)S0O - $a%e re%iduale .ramase din procesul e condensare0O - $a%e de sonda .asociate0+ - Ga%ele de sinte%a produse ca1 - $a% de $enerator .$a%o$en - au putere calorifica foarte sca%uta0O o $a% de apa .blue-$as0O o $a% de cracare termicaO o $a% combustibil de apa .$a% de iluminat sau toGn $as0O
B

o $a% de carbune si $a% de cocserie+ Ga%ele naturale contin& in $eneral& ;; componente relevante .2idrocarburi C ;& C)& C<& n-C/& i%o-C/& n-C*& i%o-C*& neo-C*& C! K& C>)& 4)0& in timp ce pentru $a%ele din carbune .de cocserie0 numarul este de ;! componente relevante .cele ;; componente relevante ale $a%elor naturale& la care se adau$a1 Je& >)& C>& etilena& propilena0+ In ca%ul $a%elor naturale comprimate utili%ate drept combustibil pentru ve2icule& standardele de calitate se refera la 101 compo%itie& continut de apa& dio id de carbon& compusii cu sulf .din odoranti si din 2idro$enul sulfurat0& met2anol& o Q$en& pulberi si particule mecanice& continutul de ulei& punctul de roua al 2idrocarburilor& Indicele Robbe& detonatia+ ,in enumerarea acestor caracteristici& punctul de roua al 2idrocarburilor si detonatia repre%inta importanta deosebita in conditiile in care calitatea G4 se incadrea%a in caracteristicile standardi%ate+ Punctul de roua al 2idrocarburilor .PFJ0 repre%inta factorul ma9or care determina daca un flu de $a%e naturale dintr-o conducta& la o presiune si temperature data se afla numai in fa%a de $a% sau doua fa%e& $a% si lic2id+ PFJ este definit de presiunea si temperature la care 2idrocarburile pot condensa in lic2id dintr-un amestec de $a%e naturale+ Presiunea PFJ este presiunea la care 2idrocarburile vor incepe sa condense%e dintr-un amestec de $a%e la o temperatura data+ 6emperatura PFJ este temperatura la care 2idrocarbuirle vor incepe sa condense%e dintr-un amestec de $a%e la o presiune data si este in mod normal factorul cel mai important in operaratiile conductei unde presiunea este determinata independent+ Cand condensatul se formea%a dintr-un amestec de $a%e& distributia 2idrocarburilor se modifica& astfel incat fa%a lic2ida devine mai bo$ata in componente $rele& atunci cand fa%a $a%oasa devine saraca+ PFJ pentru $a%ele naturale& cu o compo%itie data& este repre%entata tipic pe o dia$rama de fa%a+ ,ia$rama PFJ este repre%entata $rafic de presiunea .P0 si temperatura .60 $a%elor+ Portiunea din stan$a curbei repre%inta linia punctelor initiale de fierbere si imparte re$iunea fa%ei lic2ide sin$ure de re$iunea celor doua fa%e $a%- lic2id+ Portiunea din dreapta a curbei repre%inta linia punctelor de roua si imparte re$iunea celor doua fa%e $a%-lic2id de re$iunea ssin$urei fa%e $a%oase+ 5inia punctelor initiale de fierbere si linia punctelor de roua se intersectea%a la punctul critic& unde dispare deosebirea dintre proprietatile $a%ului si lic2idului+ Fenomenul este cunoscut drept condensare retro$rada+ Presiunea ma ima la care lic2idele se pot forma .P ma 0 este numita cricondenbar& iar temperaturaa ma ima la care se poate forma lic2idul .6 ma 0 este numita cricondenterm+ In acelasi conte t& detonatia este caracteri%ata de cifra octanica a G4& care repre%inta re%istenta combustibilului la detonatie+ Cifra octanica este determinata de compararea caracteristicilor combustibilului cu un amestec de i%o-octan .C> ;""0 si n2eptan .C> "0+ ,eterminarea se efectuea%a pe un motor special& cu raport de compresie variabil sub conditii controlate .F>4 - Fesearc2 >ctane 4umber0 sau sub sarcina .E>4 Eotor >ctane 4umber0+ Aceste valori sunt comparate de Indicele antidetonatie& AKI .Anti-XnocS Inde 0& cifra octanica pentru conditii de trafic .Fd>4 Foad >ctane 4umber0 sau cifra octanica la pompa .P>4 Pump >ctane 4umber0& adica1 AKI = (R+M)/ 2+

10 SAD N;!;!& IS> ;*/"< etcO

10

Cifra octanica este caracteri%ata in ca%ul G4CV si de 4E 4umarul Eetan& limitele de sarcina fiind caracteri%ate si de capabilitatea combustibilului 11+,eci& in conditiile in care un se poate vorbi de caracteristici constante de caracteri%are ale amestecului de $a%e naturale supuse compresiei in vederea utili%arii drept G4C pentru ve2icule& trebuie avut in vedere aspectul intersc2imbabilitatii calitative+ Conform definitiei AGA .American Gas Association0& interschimbabilitatea repre%inta abilitatea de inlocuire& intr-o aplicatie de ardere& a unui combustibil $a%os cu altul& fara inlocuirea materiala a securitatii functionale& a eficientei& performantei sau cresterea emisiilor poluante in aer+ In $eneral este recunoscut12 ca un sin$ur indice de caracteri%are nu poate repre%enta intre$ul spectru al sc2mbarilor asupra performantei arderii+ In ;B*;& Reaver a derivate o serie de sase indici care sa includa cele mai multe caracteristici ale arderii si care sa fie comparati cu caracteristicile flacarii din specificatie AGA+Acesti indici trebuie sa caracteri%e%e vite%a flacarii si arderea incompleta+ Arderea incompleta este foarte importanta pentru aplicatiile arderii in ceea ce priveste formarea de mono id de carbon .C>0+ Indicii Reaver se definesc foarte bine prin ecuatiile necesare pentru calcularea lor1 1. Indicele de intersc2imbabilitate& JA& care caracteri%ea%a aportul de aer1
B JA = S Ba Ga G S
0,5

Atunci cand JA M;& cantitatea totala de aer cerut de arderea fiecarui $a% este aceeasi& fractia introdusa de aerul primar este aceeasi si nu apar in mod normal efecte convective& e ecesul de o i$en in produsele evacuate este acelasi si e ista acelasi pericol al emisiei de mono i de de carbon+ 2. Indicele de intersc2imbabilitate pentru intoarcerea flacarii& JF 1 J F = S S / S a 1,4 J A + 0,4 Pentru $a%ele care au e act aceeasi intersc2imbabilitate raportata la fenomenul de intoarcerea flacarii& JF M"+ 3. Indicele de intersc2imbabilitate pentru caldura de$a9ata& JH 1
JH H = S Ha Da D S
0, 5

& iar JH M; pentru $a%ele care au e act aceeasi intersc2imbabilitate raportata la caldura de$a9ata+
11 5iss& R+ D+& 4atural Gas Composition for 4GVs& G6I0 12 Interc2an$ebilitQ of >t2er Fuel Gases Git2 4atural Gas& Fesearc2 Bulletin 4o+<!& American Gas Association& Ddition )"")&?SAO ;;

4. Indicele arderii complete& JI 1 R J I = J A 0,366 S 0,634 Ra & unde pentru $a%ele care au e act aceeasi intersc2imbabilitate raportata la arderea completa& JI M;+ 5. Indicele de intersc2imbabilitate pentru ridicarea flacarii& JL 1 100 QS J L = J a ( S s / S a ) 100 Q a

& unde pentru aceeasi intersc2imbabilitate JL M;+

6. Indicele de intersc2imbabilitate pentru flacara $albuie& JY 1

JY = J A +

& si are valoarea JY M"& daca $a%ele au aceeasi intersc2imbabilitate+ in care1 J este puterea calorifica a amestecului& B aerul teoretic necesar arderii& G $reutatea specifica a amestecului .pentru aer M;&"0 etc& cu indicele a pentru amestecul de a9ustare si s pentru amestecul inlocuit+

NS N A 1 100

12