Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sfârşitul Sec. Xvii - Sec. Xviii
Sfârşitul Sec. Xvii - Sec. Xviii
XVIII
Franta in secolul al XVIII-lea (numit secolul luminilor) si care apoi se extinde in intreaga Europa.
IDEI CENTRALE:
Are un spirit rationalist si materialist ; Pune accentul pe ratiune si stiinta; Libertatea i demnitatea individului; Se opune gandirii religioase. IMPLICAII PRACTICE:
Control mrit al omului asupra mediului natural; Necesitatea organizrii raionale a societii umane.
SAPERE AUDE
oferite de state precum Provinciile Unite (Olanda) sau Anglia, ca urmare a revoluiilor burgheze desfurate pe cuprinsul lor.
ATITUDINE CRITIC LA ADRESA INSTITUIILOR I MORAVURILOR FRANCEZE, IMPREGNATE NC DE MENTALITATEA FEUDAL. ATITUDINE CRITIC LA ADRESA ABSOLUTISMULUI MONARCHIC I INTOLERANEI RELIGIOASE. PROMOVEAZ PRINCIPIUL SEPARRII PUTERII N STAT. CHARLES DE MONTESQUIEU (1689 1755)
SPIRITUL LEGILOR
ACELEIAI PERSOANE SAU ACELUIAI CORP DE DREGTORI SE AFL NTRUNITE PUTEREA LEGIUITOARE I PUTEREA EXECUTIV, NU EXIST LIBERTATE NU EXIST, DE ASEMENEA, LIBERTATE, DAC PUTEREA JUDECTOREASC NU ESTE SEPARAT DE PUTEREA EXECUTIV CH. DE MONTESQUIEU
MONTESQUIEU
Spiritul legilor (1748), este un studiu comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de guvern (republica, monarhie si despotism), a fost intocmit sub influenta ideilor lui John Locke. Una din teoriile majore prezentate in lucrare este cea conform careia puterile guvernului trebuie separate si echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Montesquieu isi exprima oroarea fata de despotism, toleranta religioasa, condamna tratamentul inuman aplicat negrilor, studiaza dreptul roman si cel francez. Cartea Despre spiritul legilor isi pastreaza si in prezent importanta istorica, fiind una dintre operele care au influentat elaborarea Constitutiei americane.
OPERA:
PROMOVAREA UNOR
VALORI LIBERALE I A MODELULUI POLITIC AL MONARHULUI LUMINAT.
ENCICLOPEDITII
OPERA: Enciclopedia sau Dicionarul raional al tiinelor, artelor i meseriilor Lucrare cuprinznd 28 de volume i semnat de 130 de autori. CONINUT: Promoveaz valorile tiinifice, tehnice rezultate din progresele nregistrate pe plan cultural n sec. XVII XVIII. Critic obscurantismul, superstiiile, mentalitile i instituiile vechiului regim. Caracterul su contestatar a fcut ca publicarea s fie oprit n mai multe rnduri (1752, 1759, 1781).
D. DIDEROT (1713 1784)
J. R. dALEMBERT ( 1717-1783 )
J.- J. ROUSSEAU
OPER: NOUA ELOIZ EMIL CONTRACTUL SOCIAL CONINUT: DUBLA NATUR A FIINEI UMANE: RAIONAL I AFECTIV. NOI PRINCIPII N EDUCAIA COPILULUI. CRITICA NTREGULUI SISTEM SOCIAL AL VECHIULUI REGIM. PROMOVAREA IDEILOR DE LIBERTATE I DE
EGALITATE A CROR APLICABILITATE SE POATE REALIZA NUMAI N BAZA UNUI CONTRACT SOCIAL, NCHEIAT NTRE MEMBRII SOCIETII CU DREPTURI EGALE.
MOTTO
AICI ZACE IOSIF AL
II-LEA CARE N-A REUIT NIMIC DIN CEEA CE A NCERCAT S FAC
IOSIF al II-lea (1780-1790)
IOSIF AL II-LEA
Msuri:
MANIFEST TOLERAN RELIGIOAS; BISERICA ESTE SUBORDONAT STATULUI; SUSINE DEZVOLTAREA CULTURII, COMBATE SUPERSTIIILE.
Elementa lingue
daco-romanae, sive valachicae Caracterul romanic al limbii romne
o o
CONCLUZIE ILUMINISM
Epoca luminilor a constituit o cotitur important n dezvoltarea spiritual a omenirii, o victorie semnificativ a raiunii asupra concepiilor mistico-religioase din Evul mediu. Lund natere n diverse ri, in diferite perioade de timp, aceasta micare totdeauna a fost produsul unui mediu socio-istoric bine determinat. Enciclopedia lui Denis Diderot reprezint chintesena spiritului Iluminismului, sau al Epocii Raiunii, dup cum i s-a mai spus. Avnd centrul la Paris, micarea a dobndit un caracter internaional prin faptul ca s-a rspndit n saloane cosmopolite.
Filosofia teoretic din epoca luminilor este dublat de filosofia practic cu caracter socialpolitic. In operele din acest domeniu sunt abordate probleme de drept natural, chestiuni privitoare la suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare.
Iluminsimul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa auto-indusa. Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i folosi abilitaile cognitive in lipsa instructiunilor de la o alta persoan. Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n absena raiunii, ci in absena hotrrii i a curajului de a lua hotrri fr instruciuni de la o alt persoan. Sapere aude!
IDEILE ILUMINISMULUI STAU LA BAZA REVOLUIEI FRANCEZE I LA NLTURAREA MONARHIEI ABSOLUTE DE AICI.
Avei curajul de a va folosi propriul sim al raiunii!- acesta este motto-ul Iluminismului. (Immanuel Kant)