Cartea intai Pe un fundal tomnatic, in mijlocul unui cimitir, in care au fost adunati toti soldatii pentru a asista la spanzurarea

sublocotenetului ceh, Svoboda, acuzat de Curtea Martiala de dezertare. Printre cei care au fost de parerea ca acest sublocotenent trebuie spanzurat, s-a numarat si locotenentul Apostol olo!a. "a momentul respectiv era convins ca verdictul dat este cel corect, dar mai tarziu avea sa se izbeasca de parerile contrare ale camarazilor sai. "a locul e#ecutiei, inainte ca acuzatul sa apara, Apolstol olo!a a venit pentru a verifica daca totul este pre!atit. $n timp ce acesta verifica rezistenta strean!ului, a aparut capitanul %lap&a. Pentru un moment, olo!a se lasa dus de starea de mila si frica a capitanului, dar in curand isi reveni. "a putin timp a sosit si acuzatul. $n momentul in care i-a fost pus strean!ul la !at si cand s-a recitit acuzatia, pe fata sa, nu se putea observa nici cea mai mica urma de frica sau re!ret' din contra, , avea constiinta impacata. Privirea din ochii acuzatului si imprejurimile i-au provocat mari zbuciumari sufletesti lui olo!a. "a sfarsitul !roaznicei e#ecutii, afland ca este comandantul lui, olo!a la invitat pe %lap&a sa doarma la el. Ajuns acasa, il aude pe Petre, ordonanta sa cantand o doina. olo!a si Petre erau romani, ajunsi pe front din diferite motive. (upa ce-si incheie doina, petre vine si-l scoala pe olo!a, fiind destul de tarziu. )l ii inmaneaza o scrisoare de la mama sa. Aceasta din urma il indemna sa-i scrie atat ei cat si Martei, lo!odnica lui mai des si-i relateaza nimicuri din Parva, satul lui natal. $n decursul a doi ani de cand era in armata, olo!a a obtinut medalii pentru curaj, astfel, prin munca a ajuns la functia de locotenent. $n armata s-a inrolat de dra!ul Martei, care parea a fi dascinata de eroii de razboi. Astfel, prntru a-i dovedi ca si este demn de admiratia ei s-a inrolat. $nainte, el a fost student la filozofie, si-a creat mii de ipoteze le!ate de viata, dar toate iau fost spulberate o data cu venirea razboiului, care nu avea loc in nici una din miiile de ipoteze elaborate. Astfel, acum olo!a sta la masa cantinei alaturi de camarazii lui, care , unii il acuza ca hotararea luata a fost !resita , altii il sprijina, in acest mod ajun!anduse la o permaneneta cearta care se ridica la proportii care depaseau e#ecutia lui Svoboda. *rmatoarea zi, bolo!a se intalneste cu %lap&a, care ii marturiseste ca si el a fost la un pas de a fi spanzuratm dar s-a ascuns ca un las, lasndu-si camarazii sa moara. a mai mult, a fost la e#ecutia lor, pentru a dovedi cat este de nevinovat. Atunci el a trecut prin niste momente !roaznice, si chiar acum mai are cosmaruri le!ate de padurea in care, de crean!a fiecarui copac atarna o persoana spanzurata+padurea spanzuratilor. (upa marturisirea lui %lap&a, se trezesc simtamintele patriotice in sufletul lui olo!a si sisi aduce aminte de toate ipotezele si planurile sale din facultate. (in acest motiv, olo!a se sperie si e#a!ereaza ajun! sa spuna ca va dezerta la muscali, cand afla ca divia sa va fi mutata pe frontul romanesc. (intr-o data realizeaza ca prefera sa omoare mii de alte persoane numai sa nu fie nevoit sa mear!a pe frontul romanesc si sa se lupte cu romanii. , data cu marturisirea le!ata de padurea spanzuratilor, %lap&a i-a spus lui olo!a ca !eneralul %ar! ii atra!e atentia asupra reflectorului inamic, care inca nu a fost distrus. Ajuns la postul de observatie, olo!a este invaluit de !andul dezertari, dar in acelasi timp da si ordinele prin receptor. "umina intarzia sa apara, dar, intr-un final se vede plimbandu-se peste front. "a un moment dat se stin!e. A fost distrusa. *rmatoarea zi, Apostol olo!a este chemat la !eneralul %ar!. Acesta il propune pentru medalia de aur si-l felicita pentru uciderea reflectorului inamic. Cand acesta sfarseste cu laudele, olo!a indrazneste sa-i ceara sa-l lase aici, sa nu-l trimita pe frontul romanesc impreuna cu divizia. -eneralul isi aduce aminte ca Apostol este roman, si-l refuza, fiind indi!nat de o asemenea cerere. (upa intrevederea cu !eneralul olo!a era hotarat. va trece la muscali. )l ii imparteseste acest !and si lui %lap&a, care se inspaimanta de hotararea acestuia. $n acea noapte, in drum spre punctul de observatie, olo!a trece pe la Cervenco, care ii spune ca muscalii vor sa atace. Acest atac i-ar incurca planurile complet, de ceea olo!a il socoteste ca imposibil. Ajuns la locul de destinatie, olo!a asteapta ora potrivita pentru a trece dincolo. (intr-o data se aud sunete de impuscaturi. /usii au inceput atacul. (eodata, la cativa pasi in fata, se despica cerul, iar un avant puternic smul!e acoperisul observatorului, distru!and tot+ Cartea a doua

$n urma atacului muscalilor, olo!a a fost !rav ranit si internat in spital. Aici se intalneste cu 0ar!a un vechi prieten, cu care insa nu prea vorbeste, el fiind invaluit de !andurile sale. Peste cateva saptamani, cei doi au fost e#ternati si trimisi pe front. $n trenul in care acestia se deplasau, se afla si !eneralul %ar!, care a dorit sa vorbeasca cu olo!a. (eoarece fusese !rav ranit, olo!a a fost mutat la coloana de munitie. $nainte de a intra la !eneral, olo!a i-a matrturisit lui 0ar!a dorinta lui de a dezerta la muscali. (e asemeneaa, Apostol a avut placerea de a se intalni cu preotul Constantin oteanu, unul din prietenii cei mai buni ai lui Apostol din liceu. A aflat ca preotul fusese mutat intr-un sat lan!a 1a!et, "unca.

/eferat.clopotel.ro

olo!a lucuia la o familie din "unca, Satul in care era oteanu preot. Acolo este asteptat de o frumoasa fata, $lona, fata !roparului Paul 0idor. 1elul de a fi al fetei il fermeca pe olo!a, dar totusi, nu se lasa abatut de la !andul de a dezerta. "a scurt timp dupa ce ajun!e, olo!a mer!e sa cerceteze frontul. )l ajun!e si la %lap&a, caruia ii marturiseste ca are aceleasi intentii de dezertare. "a intoarcere, se abate pe la preot, pentru a se spovedi, dar observa frica lui oteanu, astfel plecand de la el complet dezama!it. Ajuns acasa, se imbolnaveste si este nevoit sa stea zece zile la pat. )l este in!rijit de $lona, de care, realizeaza ca o place. (upa perioada de zece zile, doctorul Me2er ii face rost de un concediu de odihna la el acasa, in Parva. Acasa, olo!a este intampinat de /odovica si de mama lui, care parca-l asteptasera. *rmatoarea zi, Marta venise la el impreuna cu locotenetul 3ohat2. 0azand-o pe ea cu el si vorbinf4d un!ureste, isi aduce ca a vrut sa-i ceara iertare pentru ce s-a intamplat cu $lona. Seara, i-a scris o scrisoare domnului (omsa, prin care anula lo!odna cu Marta. "a scurt timp venise (omsa la el acasa pentru a afla care este motivul, dar olo!a nu-i ofera nici un raspuns concret. Astfel, intre! satul aflse ca olo!a a rupt lo!ondna cu Marta pentru ca a vorbit un!ureste. 3oti satenii il acuzau si-l judecau pe olo!a pe la spate, i-ar Pala!iesu il ameninta ca strica linistea satului. olo!a nu-i ia in serios si re!reta ca s-a intors in Parva. Mai mult, Pala!iesu vine la el acasa si-l avertizeaza, dar oo!a are o reactie violenta la cele spuse de el, si-l loveste. Seara la cina, nu-i spune mamei nimic din ce s-a intamplat. 3ot timpul concediului, el incerca sa se refu!ieze in carti, dar, cand privea biserica si piatra funerara a tatalui sau, isi aducea aminte de vechile sale povatuiri+ $nainte de a pleca din nou pe front, olo!a le cere iertare tuturor celor carora le-a !rasit, inclusiv lui Pala!iesu si Martei, care recunoaste ca ea a !resit. Cartea a treia "a intorcere, $lona il astepta pe peron.Apostol se bucura vazando acolo. Cand ajun!e acasa, el cauat se ramana sin!ur cu ea. Atunci el o stran!e in brate si o saruta. $i era dra!a fata+ olo!a vorbeste la telefon cu a!hiontantul , dar nu afla de ce a fost chemat mai repede din concediu. Apoi, urmatoarea zi, olo!a se intalneste cu -ross, care ii analizeaza fiecare !and si-i nimiceste toate !andurile si visele, candpleca de la acesta, olo!a mer!e la spital pentru a-l vedea pe Cervenco, care era !rav ranit.. 0idor pleaca la 1a!et cu treburi, lasand-o pe $lona sin!2ra cu olo!a. Acesta din urma ii cere, in 0inerea Patimilor sa vina la el in camera dupa ce vine de la iserica, ceea ce a si facut fata. A doua zi, dupa ce a vorbit cu $lona, a mers la preot, pentru a-si descarca sufletul. Acunoscut-o si pe preoteasa, o femeie frumoasa, harnica si iubitoare. Cand se intoarce 0idor acasa, olo!a o cere pe $lona in casatorie, care accepta. Seara au mers cu totii la $nviere. 1oarte multi soldati romani dezertasera la inamic, de aceea, %lap&a a venit la olo!a pentru a-i spune ca e posibil ca toti soldatii romani sa fie mutati pe alt front. "a scurt timp, olo!a este chemat de !eneral la cartier. Pe drum trece pe lan!a cei spnazurati pentru dezertare si se in!rozeste, amintindu-si de padurea spanzuratilor+ "a cartier, olo!a afla ca a fost numit provizoriu in Curtea Martiala. Apostol se intoarce acasa pentru a o vedea pe $lona, careia ii spune ca se va intoarce dupa ea. Spre seara, olo!a se indreapta spre inamic. 1iind foarte intuneric, el ajun!e la divizia lui 0ar!a care-l aresteaza. Cartea a patra Apostol a fost raportat ca fiind dezertor. "a perchezitie a fost !asita asupra lui harta cu pozitii, care l-a facut pe 0ar!a sa creada ca intr-adevar olo!a a vrut sa dezerteze. $n drum spre !eneralul %ar!, olo!a il intalneste pe %lap&a, caruia i se face mila de el. Pe drum, bolo!a vorbeste putin, doar la sfarsit ii e#plica sublocotenentului cum a murit Svoboda. Ajuns la locul cu pricina, lui olo!a i s-a facut proces verbal. Pretorul avusese o ipoteze interesanta in le!atura cu intentia de dezertare a lui olo!a, dar, in cazul acesta era departe de adevar+dupa incheierea procesului verbal. olo!a a fost dus la inchisoare. Aici este cuprins de tot felul de !anduri. Spre seara veni $lona si-i servi cina. (oar atat ii in!adui plutonierul. Aparatorul lui olo!a era %lap&a. Cand veni sa vorbeasca cu olo!a, acesta observa ca nu vrea sa scape de spanzuratoare, dar totusi vrea sa-l salveze. olo!a este judecat. $n fata juriului nu se apara in nici un fel ba mai mlt, cere sa fie omorat cat mai repede. "a incheierea procesului, olo!a este dus in inchisoare, unde-si asteapta sentinta. $ntre timp isi aduce aminte de mama sa si vrea sa-i scrie dar nu are putere. Preotul Constantin oteanu venise la Apostol. Cel din urma i-a cerut sa vesteasca el pe mama sa de moartea lui. (rumul pana la locul spanzurarii se paru in!rozitor de lun!' omultime de oameni erau prezenti, iar cei care tineau la el plan!eau amar dupa Apostol++

/eferat.clopotel.ro