Introducere Pedeapsa cu moartea(cunoscuta i sub numele de pedeapsa capital) este ntlnit nc din cele mai vechi timpuri.

Putem spune c ea a aprut chiar naintea pedepsei care a devenit acum comun, pedeapsa cu nchisoarea. Pedeapsa cu moartea este uciderea, prevzut prin lege, a unui om ca pedeaps pentru o crim, pentru care a fost gsitvinovat. De obicei este precedat de un proces judiciar, care se termin cu o sentin cu moartea. Aceasta este pus n aplicare prin execuie. n unele ri, celor gsii vinovai de crim, spionaj sau trdare li se aplic aceast pedeaps. Curile mariale dau cel mai des aceast sentin, fiind comun n dreptul militar. n alte societi pedeapsa cu moartea este folosit i pentru actele de viol, adulter, incest, homosexualitate sau trafic de stupefiante. n China de exemplu, traficul de carne vie sau cazurile grave de corupie sunt pedepsite cu pedeapsa cu moartea. n Romnia pedeapsa cu moartea a fost abolit prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 i a fost nlocuit cu pedeapsa deteniunii pe via. Ultimele persoane condamnate la moarte i executate au fost soii Ceauescu (25 decembrie 1989). Prin aceast lucrare ne propunem sa aflam daca putem aplica pedeapsa cu moartea n Romnia si daca mai este oportun revenirea la aceasta. Pentru a afla vom trece nti n revist un mic istoric al pedepsei cu mo artea. Aici vom vedea i cteva statistici din diverse ri n privina execuiilor. Apoi vom ncerca a trece n revist att argumentele pentru pedeapsa cu moartea, ct i argumentele contra acesteia. La final, argumentele, att cele pro, ct i cele cont ra, le vom aplica pe cazul Romniei. Argumente pro 1. Argumentul economic Dac gndim din punct de vedere strict economic, este mult mai eficient s elimini din societate un infractor periculos dect s-l nchizi ntr-o nchisoare. n nchisoare, acel infractor consum o grmad de bani(bani care se duc lui direct, ca si hran, ct i oamenilor pltii sa-l pzeasc, sa aib grija de el etc.). Astfel, pe lng faptul c acel om a fcut un ru societatii, el face in continuare ru, aceasta trebuind s cheltuie cu el bani, bani pe care societatea nu si-i va recupera niciodat (in cazul celor care sunt inchisi pe viaa, acetia nu mai sunt utili cu nimic societatii, ei fiind pn la sfritul vieii n grija societii). 1. Argumentul psihologic Teoretic, pedeapsa cu moartea ar trebui s descurajeze potenialii infractori. O pedeaps capital e mai nfricotoare dect o pedeaps cu nchisoarea (fie i pe via). 1. Act de prevenie Aceast pedeaps este aplicat de obicei criminalilor considerai a fi deosebit de periculoi i care nu mai pot fi reabilitai. Din pcate ns, exist nenumrate cazuri de evadri (n cazul pedepsei cu nchisoarea pe via), iar n astfel de cazuri evadatul tie c oricum o pedeaps mai mare de att nu exist. De asemenea,

acetia, dac nu sunt bine-supravegheai, pot comite crime mpotriva altor deinui n nchisori. 1. Educaia din nchisori Exist studii numeroase referitoare la viaa din nchisoare i la rolul acesteia. C ei mai importani sociologi care au studiat acest lucru sunt Erving Goffman i Anthony Giddens. Ei accentueaz defectele pe care le are sistemul penitenciarelor n prezent. Astfel, conform teoriei etichetrii, oamenii sunt deviani pentru c aa li se spune c sunt. Iar n nchisoare acest lucru este accentuat de faptul c zilnic gardienii le amintesc deinuilor de ce se afl acolo. Asta nseamn c acolo, n nchisoare, n loc s corecteze comportamentele deviante ale deinuilor, acetia le accentueaz. Aplicarea etichetelor persoanelor instituionalizate vedem astfel c apare nc din prima clip n care acetia pesc n instituia respectiv i chiar rmn i dup ce au prsit instituia (Giddens, 2000). Goffman accentueaz aceasta teorie cu exemplul bolnavilor psihici, care pe de-o parte au o imagine negativ n afar, dar i imaginea lor despre propriile persoane este de asemenea negativ(Goffman, 2003). Tot aici trebuie precizat c n nchisoare deinuii se pot influena unii pe alii. Teoria nvrii, aparinnd colii de la Chicago, susine c nu exist oameni care se nasc deviani, ci acetia nva acest comportament de la alii. Astfel, n nchisoare, deinuii, n loc s se ndrepte, nva noi tehnici, iar dup eliberare nu fac altceva dect s le pun n aplicare. Dac vorbim de criminali, se poate considera c acesta poate nva pe ali deinui, cu fapte mai puin grave, s fac i altfel de infraciuni. Din aceste motiv, susintorii pedepsei capitale consider ca infractorii deosebit de periculoi precum criminalii n serie trebuie eliminai definitiv din societate, ei fcnd ru chiar i n nchisoare. 1. Este o forma de respect pentru viaa umana Opozanii pedepsei cu moartea spun cel mai adesea c pedeapsa cu moartea incalc un drept fundamental din Carta Drepturilor Omului: Dreptul la via.(Articolul 3) . Cum rmne ns cu dreptul la via al victimelor celor condamnai? Sau cu respectul pe care societatea este datoare s l arate familiilor victimelor? Astfel, susintorii pedepsei capitale susin c statul are datoria de a arta c preuiete vieile cetenilor si i c este capabil s pedepseasc orice nclcare a acestui drept de o manier ferm si pe msur . Doar astfel, consider acetia, statul ar arta c ar respecta cel mai de pre lucru al cetenilor acestuia: viaa.

Argumente PRO pedeapsa cu moartea aceasta duce, in ultima instanta, la salvarea vietilor altor persoane inocente. Nu cred ca trebuie sustinuta pedeapsa pentru a obtine razbunare. Cred ca asa ceva nu e drept. Cuvintele nu apartin unei persoane care nu ar crede in valorile democratiei, nici uneia care ar fi insetata de sange ori care sa creada peste masura in valentele etice ale pedepsei capitale. Pur si simplu, aceasta este opinia fostului presedinte american, George W. Bush, opinie care este impartasita de multe alte persoane de pe aceasta planeta.

Pe scurt, argumentele in favoarea pedepsei cu moartea se pot clasifica astfel: Argumentul economic. Astfel, e mai eficient sa elimini din societate un infractor periculos decat sa-l inchizi intr-o inchisoare. Acolo, acel infractor consuma o gramada de resurse (bani, hrana, timpul celor platiti sa-l pazeasca) fara ca recuperarea lui sa se produca in vreun fel. Infractorii condamnati pe viata nu mai sunt cu nimic utili comunitatii, ei fiind pana la sfarsitul vietii in grija societatii. Argumentele morale. Nu in putini culturi umane (inclusiv in cea iudeo-crestina) exista conceptia ca orice persoana vinovata trebuie sa plateasca pentru fapta sa. Iar daca fapta sa este extrem de grava (ex: a luat viata altcuiva in circumstante agravante) merita sa fie platita cu aceeasi masura. Argumentul psihologic. Acesta se bazeaza in principal pe ideea ca pedeapsa cu moartea ar trebui sa descurajeze potentialii infractori. In realitate, nu exista date statistice ferme care sa o sustina, insa pe de alta parte nu exista acelasi gen de date nici care sa o contrazica. De aceea, acolo unde se aplica in baza acestui principiu, pedeapsa capitala e considerata mai infricosatoare/constrangatoare/educativa decat o pedeapsa cu inchisoarea, fie ea si pe viata. Argumentul respectului pentru viata umana. Dreptul la viata este un drept fundamental, inscris in Carta Drepturilor Omului. La afirmatia opozantilor pedepsei cu moartea care spun ca se incalca astfel un drept al persoanelor inculpate, li se raspunde de obicei cu o intrebare: cum ramane insa cu dreptul la viata al victimelor? Sau cu respectul pe care societatea este datoare sa il arate familiilor victimelor? Astfel, sustinatorii pedepsei capitale cred ca statul are datoria de a arata ca pretuieste vietile cetatenilor sai si ca este capabil sa pedepseasca orice incalcare a acestui drept de o maniera ferma si pe masura . Doar astfel, considera acestia, statul ar arata ca ar respecta cel mai de pret lucru al cetatenilor acestuia: viata. Argumentul incapacitatii reabilitarii. Nu sunt deloc putine teoriile stiintifice care spun ca oamenii sunt devianti nu pentru ca se nasc asa, ci pentru ca invata acest comportament de la altii, iar ulterior comportamentul este mentinut sau accentuat pentru ca asa li se spune ca sunt. In aceste conditii, in inchisoare, detinutii nu au cum sa se indrepte, iar cei care sunt eliberati pot sa puna in practica lucruri si mai rele, invatate in timpul detentiei. Din aceste motiv, sustinatorii pedepsei capitale considera ca infractorii deosebit de periculosi precum criminalii in serie trebuie eliminati definitiv din societate, ei ramanand rai chiar si in inchisoare. Argumentul lipsei de securitate din multe inchisori. Este, in general, care are acoperire in tarile cu un sistem penitenciar precar. Astfel, se pleaca de la premiza ca pedeapsa cu inchisoarea pe viata (in locul celei capital) este aplicata doar criminalilor deosebit de periculosi si care, in general, nu mai pot fi reabilitati. In anumite situatii, acestia pot evada si nemaitemandu-se de nimic (stiu ca, oricum, nu pot primi o pedeapsa mai mare) pot ajunge sa comita lucruri si mai grave. In plus, argumentul de fata este sustinut si de faptul ca

inclusiv in inchisoari infractorii pot comite crime impotriva altor detinuti, daca nu sunt bine supravegheati.

Motive favorabile pedepsei capitale Pedeapsa cu moartea este o frn pentru creterea numrului infraciunilor cele mai grave.2, spune Iulian Poenaru. El este de prere c acest tip de sanciune este necesar pentru aprarea vieii umane, dar i pentru ocrotirea i salvarea unor valori culturale i sociale aflate sub protecia legii. Dei la o prim vedere poate prea crud i imoral s promovm pedeapsa capital, trebuie s ne amintim c aceasta nu este dect o msur de represiune. Aadar, doar acei indivizi care acioneaz ca i cum ar avea drept de via i de moarte asupra altora, care ii supun pe ceilali la torturi fizice i psihice sunt vizai. Exist o serie de motive care spijin introducerea pedepsei capitale n legile interne ale unui stat.

Pentru nceput, trebuie menionat instinctul primar prezent n fiecare dintre noi. Atunci cnd suntem martorii unei cruzimi sau cnd mass-media promoveaz tiri ce au caracter violent, nu ne putem abine de la a gndi ce e mai ru despre cei ce au comis acele fapte ilicite, de la a dori s li se ntmple acelai lucru, exact ca n legea talionului: ochi pentru ochi i dintre pentru dinte. Prin simplul fapt c suntem oameni, nainte de a fi ceteni, empatizm cu victimel e care au fost supuse unor fapte abominabile i, la fel ca apropiaii acestora din urm, cutm s instituim dreptatea, astfel nct ajungem s dorim pedeapsa capital pentru anumite tipologii umane. S lum exemplul unor criminali din Columbia: Pedro Lopez i Luis Garavito. Primul, supranumit "Monstrul din Andes", este bnuit ca ar fi violat i ucis peste 300 de fetie, n toat America de Sud. n 1980, le-a artat poliitilor mormintele a 53 dintre victimele sale, toate cu vrste cuprinse ntre 9 i 12 ani. n 1983, Lopez a fost gsit vinovat pentru uciderea a 110 fete n Ecuador i a mrturisit alte 240 de crime comise n rile nvecinate. Luis Garavito, alias "Bestia", violator i uciga n serie, a mrturisit n 1999 c a omort i sodomizat 140 de biei. n nchisoare, el a desenat hri cu locurile n care i-a ngropat victimele, al cror numr total ar putea depi 300. Garavito a fost condamnat iniial la 30 de ani de nchisoare, pedeapsa maxim n Columbia, ns i-a fost micorat sentina la 22 de ani pentru c a marturisit omorurile i a ajutat autoritile s gseasc trupurile. Astfel de indivizi sunt cei care, dup prerea mea, merit s treac prin aceleai experiene ca victimele lor. n fond, statul trebuie s i apere pe cei slabi, inofensivi - n cazul de fa copiii - i s le asigure protecia. Din moment ce acest lucru nu s-a realizat cum trebuia pentru c i-au pierdut vieile n mod tragic i premeditat, singurul lucru care ne mai

rmne de fcut este o sanciune suprem pentru cel care a decis s aib putere de via i de moarte asupra celor din jur. Att timp ct, n cazurile de mai sus, copiii nu vor putea fi readui la via, cooperarea cu autoritile ce s-au ocupat de caz sau mrturisirea faptei ar trebui ignorat sau, cel mult, apreciat la nivelul potrivit cruia fptaul nu ndur o prea mare suferin nainte de a deceda, ca n cazul injeciei letale. Este absurd s ne ghidm dup un cvasiprincipiu pe care s-l aplicm n cazurile de mai sus, precum: pedeapsa cu moartea nu respect drepturile omului. Cine le respect pe ale victimelor?! Statul ar trebui post mortem s fac acest lucru prin refuzarea dreptului la via ucigaului. Un al doilea motiv ar fi unul pur economic. Condamnarea la nchisoarea pe via nu este eficient deoarece deinuii sunt ntreinui de societate, lucru care este, ntr-o mare msur, anormal i departe de a fi moral. De asemenea, pedeapsa capital ar trebui s se aplice i din motive de siguran i protecie pentru ceilali membri ai societii. Individul condamnat pe via poate face ru cuiva prin intermediul unei tere persoane care nu se afl n spatele gratiilor. De cele mai multe ori, cei care comit crime cu premeditare sunt irecuperabili. Chiar dac iniial nu par att de ru-intenionai precum am crede i au avut un moment de rtcire, dup timpul petrecut dup gratii, aceti indivizi, n loc s i schimbe comportamentul n unul moral i s adopte o alt mentalitate n via, i petrec timpul n inchisoare gndindu-se la noi modaliti de a face ru celor din jur direct sau prin intermediul celor din exterior. Mai mult dect att, e foarte puin probabil ca un individ s i schimbe principiile dup 20 de ani n care a avut timp s le sedimenteze. Cesare Lombroso red n Omul delincvent un interogatoriu cu o persoan de sex feminin care a mpins de la balcon un copil dup ce i-a smuls cerceii din urechi. Ea povestete n detaliu cruzimile comise fr a arta niciun fel de remucare. Pe lng faptul c astfel de indivizi nu se pot reintegra n societate i nu pot ajunge la acel stadiu n care s nu mai comitvreodata vreo ilegalitate, ei nu merit s aib acelai statut cu un cetean care este cins tit, nu comite infraciuni i, ceea ce este cel mai important, nu ia viaa altuia. De asemenea, justiia ar trebui s nu fie att de indulgent n ceea ce privete tinerii care comit crime i, n loc s fie ierttoare, ar trebui s le acorde o atenie tripl, chiar, deoarece exist o mare posibilitate ca acetia s recidiveze.