Curs 2 Economia mondiala origini, continut, dimensiuni si caracteristici

Economia mondiala, asa cum se prezinta ea azi, este rezultatul unui amplu si complex proces evolutiv al schimbului reciproc de activitati de la forme inferioare la forme superioare, de la simplu la complex. Intr-o acceptiune foarte larga, economia / schimbul reciproc de activitati, constituie ansamblul de actiuni ale unei colectivitati umane care are drept scop producerea si consumul de bunuri si servicii. Despre economie nu se poate vorbi in afara factorului uman / socialului. O perioada relativ indelungata ( de la inceputul societatii omenesti si pana aproape de prima revolutie industriala schimbul reciproc de activitati s-a desfasurat cu preponderenta la nivel microeconomic. Economia avea un caracter inchis, iar scopul pp. il reprezenta autoconsumul. !farsitul sec. "# si inceputul sec. "$ marcheaza debutul unei noi epoci pt. economie in general. Evenimentele petrecute atunci ( descoperiri geografice, colonialismul au determinat intrarea in circuitul economic a unor noi teritorii % cele & 'merici. (reptat, sfera spatiala a schimbului reciproc de marfuri sa etins, cuprinzand ma)oritatea zonelor de pe glob. !ec. "$ reprezinta sec. formarii pietei mondiale. *iata mondiala reprezinta in primul rand o notiune economice, reprezentand ansamblul tranzactiilor care au loc intre ag. ec. de pe glob. *p. sa caracteristica este eterogenitatea / diversitatea, fiind alcatuita din segmente de piata aflate intr-o continua diversificare. *e aceste segmente de piata preturile se stabilesc in functie de o serie de factori economici si extreconomici. +onstituirea pietei mondiale a stimulat in mod considerabil activitatea la nivel microeconomic. 'sistam la aparitia manufacturilor. Inca de la inceput, o parte dintre aceste manufacturi nu puteau sa functioneze decat pe baza unor importuri de materii prime si pe de alta parte o serie de comercianti au creat manufacturi in alte tari decat cele de origine. In perioada manufacturiera, piata mondiala a fost dominate de Olanda, care a)unge in "$,- la apogeul sau economic. 'paritia marilor manufacturi a facut sa fie tot mai evident faptul ca economia inchisa trebuia sa fie inlocuita cu economia deschisa, orientate cu precadere catre piata. !e acumuleaza conditiile trecerii faptului de la nivel microconomic la nivel macroeconomic. Desi piata mondiala cunostea o dinamica vizibila si o influenta hotaratoare, despre o economie mondiala in adevaratul sens al cuvantului nu putea fi vorba. In primul rand datorita faptului ca in Europa, zona cea mai dezvoltata de pe glob in acea perioada, manufacturile nu reusesc sa puna stapanire in totalitate pe productia nationala si in contextul lipsei centralizarii puterii politice nu se putea vorbi despre crearea pietei interne ca un proces pe deplin incheiat. *e de alta parte, partenerii de peste ocean, ma)oritatea, nu dispuneau de suficienta putere economica pentru a intretine relatii comerciale stabilite cu restul lumii. .arfurile ce veneau din acea zona nu reprezentau un surplus al productiei autohtone, o oferta care sa acopere segmente ale cererii mondiale, ci reprezentau rezultatul )afului de tip colonial practicat de invadatorii europeni. 'ltfel spus, nu puteam vorbi despre fluxuri comerciale stabile, generate de factori economici, de relatia marfa % bani, ci de fluxuri intamplatoare generate de factori extraeconomici. /u putea fi vorba despre manifestarea unor tendinte de speciaizare internationala, intr-o tara sau alta. 'devaratul salt la nivel macroeconomic avea sa se produca in perioada marii industrii masiniste, rezultat al primei productii industriale ( sfarsitul sec. "- si inceputul sec. "0 . 1evolutionarea factorilor de productie a determinat o crestere fara precedent a productivitatii muncii. 'ctivitatea la nivel microeconomic va bate toate recordurile, ceea ce va face ca nevoia de piata sa fie mai mare ca oricand. /ici din punct de vedere politic lucrurile nu stau pe loc. 1evolutiile burgeze vor elimina faramitarea politica specifica feudalismului, dand nastere noilor state centralizate, ceea ce va

impulsiona crearea premiselor pentru producerea saltului la nivel macroeconomic, mai cu seama in contextul unor economii nationale care devin entitati de sine statatoare. (ara care a dominat piata mondiala in perioada marii industrii masiniste a fost 'nglia. Devenita atelier industrial al lumii capitaliste, a fost direct interesata in dinamizarea si diversificarea schimburilor internationale. *e de alta parte, economiile nationale odata formate vor oferii cadrul propice pentru generalizarea revolutiei industriale, ceea ce se va si intampla, insa din pacate cu viteze diferite si intr-un mod neuniform. 'sistam la manifestarea unor tendinte de specializare international in productie, ceea ce face posibila aparitia unui nou tip de diviziune a munci % diviziunea internationala / mondiala a muncii. 'cesta este momentul in care se produce o explozie a schimbului de la nivel microeconomic la nivel macroeconomic, ceea ce face ca economia sa devina un fapt implinit. Deci, putem spune ca economia mondiala reprezinta acel stadiu al schimbului de activitati, in care, pe baza diviziunii internationale a muncii participa ma)oritatea ag. ec. de pe glob. Economia mondiala este un concept multidimensional / pluridimensional ( dimensiunea tehnica economica % determinata de utilizarea unei palete de factori de productie aflati in continua dezvoltare2 dimensiunea geopolitica % determinata de existenta a peste "03 de state independente, a unor teritorii inca dependente si a unor entitati regionale2 dimensiunea politico-diplomatica % determinata de capacitatea de negociere a pp. )ucatori in arena mondiala4 state, grupari integrationiste si organizatii mondiale . +aracteristicile economiei mondiale Economia mondiala se prezinta azi ca un ansamblu de economii nationale, de entitati regionale si corporatii transnationale, aflate la un stadiu foarte avansat de interdependenta. Caracteristici pp.4 Eterogenitatea 'paritia si manifestarea unor contradictii al caror rol si efect se schimba de la o etapa la alta 5aptul ca asistam la o interdependenta crescanda, ceea ce a dus la crearea unui sistem de interdependente care sa stea la baza functionarii economiei de azi (endinta de regionalizare si tendinta de multipolaritate +elulele de baza ale economiei mondiale continua sa ramana economiile nationale /atiunea si statul roman, in pofida tuturor tendintelor de globalizare, sunt entitati distincte , cu atribute proprii, economice, politice, sociale, culturale etc. Este adevarat ca globalizarea reprezinta cea mai mare provocare pentru state si natiuni, insa teoriile care se bazeaza pe disparitia statului si a natiunii sunt pe cat de false, pe atat de periculoase, pt. ca ele pot sa mascheze unele tendinte de dominatie si de mentinere a decala)elor. 'zi, corporatiile transnationale, devin una din componentele pp. ale economiei mondiale si un pol semnificativ de putere economica cu infuente din ce in ce mai inseminate la nivelul economiilor nationale si la nivelul economiei mondiale in ansamblu. +orporatiile transnationale pot sa ocoleasca barierele de politica comerciala, pot sa profite de pe urma fluctuatiilor cursurilor monetare sau ale ratelor nationale ale dobanzilor. Intr-un astfel de context, ele devin un factor ma)or de influenta la scara planetara si pp. instrument al globalizarii economice.

Curs 3

( continuare 'stazi , la scara planetara, se manifesta pregnant o tendinta de internationalizare a activitatii economice. 'ceasta tendinta se reflecta in primul rand in diversiicarea structurala a fluxurilor internationale, in dezvoltarea schimburilor internationale de marfuri si servicii si a miscarilor de capitaluri mai repede decat *I6 % ul sau productia industriala a unor tari, in liberalizarea politicilor comerciale si in diversificarea mi)loacelor si a tehnicilor de participare la circuitul economic mondial. *e ansamblu, aceasta tendinta a facut ca astazi san e aflam in situatia in care performanta, competitivitatea, fie a unei companii / a unei economii nationale, sa fie determinate in mod hotarator de participarea acestora la circuitul economic mondial. In acelasi timp, toata aceasta dezvoltare spectaculoasa a relatiilor economice internationale, are loc in conditiile in care oferta de marfuri depaseste in mod current cererea. !-a a)uns la o astfel de situatie, pe de o parte , detorita accelerarii fara precedent a vitezei cu care se produce si se propaga progresul, iar pe de alta parte, datorita ramanerii constante in urma a cererii solvabile.

Diviziunea internationala a muncii

Diviz. internationala a muncii reprezinta expresia sintetica a tendintelor de specilizare internationala in vederea participarii la circuitul economic mondial. !pecializarea internationala reprezinta adaptarea potentialului national dintr-un domeniu sau altul la caracteristici ale cererii de pe piata mondiala. !pecializarea internationala este determinata de o multitudine de factori4 !pecializarea in productii primare, care este determinate in primul rand de existenta unor factori naturali2 !pecializarea in domeniul productiei industriale, factorii pp. fiind de ordin tehnico- economic si sociali. Obiectivele specializarii internationale nu sunt aceleasi la nivelul pp. grupe de tari din economia mondiala. 'stfel4 - In tarile dezvoltate % politica / strategia specializarii internationale vizeaza mentinerea si cresterea cotelor de piata si sporirea influentei la nivel mondial2 - In tarile in curs de dezvoltare % politica specializarii internationale vizeaza in primul rand prelucrarea propriilor resurse in propriul interes si procurarea de mi)loace financiare necesare realizarii importurilor vitale pt. functionarea economiilor respective. 'ctualul model al specializarii internationale este unul foarte diferentiat / eterogen. 7a baza piramidei terilor lumii se afla cele slab dezvoltate. 'ici regasim o specializare unilaterala, bazata pe "-& produse primare maxim. 8rmeaza tarile in curs de dezvoltare si mediu dezvoltate, unde specializarea tinde sa se diversifice. 'laturi de produsele primare apar si produsele industriala, tendinta fiind aceea de preponderenta a celor din urma. 7a varful piramidei se afla tarile dezvoltate unde gasim o specializare axata pe domenii de varf, de inalta tehnicitate. Dinamica specializarii internationale nu este aceeasi la nivelul celor & grupe mari de tari. In timp ce tarile dezvoltate de-a lungul timpului si-au schimbat de mai multe ori tipul de specializare, tarile in curs de dezvoltare, ma)oritatea, au pastrat aceeasi specializare ingusta si nerentabila. 'stazi, politica specializarii internationale este rezultatul strategiilor pe termen scurt, mediu si lung a marilor puteri, este rezultatul atat a unor factori economici cat si extraeconomici sin u in ultimul rand a intereselor corporatiilor transnationale.

Circuitul economic mondial

+ircuitul economic mondial reprezinta totalitatea fluxurilor economice inernationale private, nu ca o simpla suma aritmetica, ci in stransa lor interdependenta. +aracteristici4 *articiparea la circuitul economic mondial nu este egala +ircuitul economic mondial are un character universal si d9namic 'sistam la accentuarea institutionalizarii atat la nivel bilateral , cat si multilateral Diversificarea tehnicilor, a instrumentelor d participare la circuitul economic mondial +resterea accentuate a impactului corporatiilor transnationale 'ccentuarea muttiilor / schimbarilor rezultate in urma manifestarii tendintei de multipolaritate la scara planetara. Fluxurile internationale cu marfuri corporale 'stazi, aceasta categorie de fluxuri formeaza o componenta traditionala a circuitului economic mondial. *p. trasatura la nivelul acestor fluxuri o constituie schimbarea raportului dintre comertul cu produse de baza si cel cu produse manufacturate, in favoarea ultimului. 'ceasta tendinta a dus la deteriorarea raportului de schimb in defavoarea tarilor in curs de dezvoltare. O alta caracteristica ste faptul ca asistam la accentuarea protectionismului tarifar. Fluxurile internationale cu servicii !unt impartite in , categorii importante4 !ervicii sub forma de bunuri !ervicii sub forma de prestatii complementare care insotesc bunurile !evicii care se substituie bunurilor materiale !ervicii fara legatura cu alte bunuri

Curs 4
( continuare Fluxurile financiare internationale reprezinata miscarile de valori economice care se exprima si se realizeaza prin intermediul mi)loacelor de plata si de credit. *p. caracteristica la nivelul acestor fluxuri pe parcursul sec. &3 o reprezinta formarea unei : economii financiare;, adica o economie decuplata de cea reala care pana in acest secol generase in totalitate fluxurile financiare. (oata aceasta dezvoltare a fluxurilor financiare s-a realizat in < etape distincte4 ". *rima etapa poate fi localizata in timp din momentul aparitiei monedei si a schimburilor economice, pana catre sf. sec. "0. *p. caracteristica a acestei etape consta in faptul ca fluxurile financiare insoteau schimburile comerciale, reprezentau o contrapartida a acestora. *rin ele se stingeau datoriile/ creantele intre cei ce realizau schimburi economice. &. ' &- a etapa poate fi plasata in prima )um. a sec. &3 , iar pp. caracteristica este reprezentata de dis)unctia dintre fluxurile financiare si cele comerciale, adica primele incep fie sa le preceada, fie sa le urmeze pe ultimele ( fluxurile comerciale . 'sistam la aparitia unor mi)loace si tehnici de plata( platile la termen, creditele bancare internationale , a unor instrumente si tehnici care inlocuiesc cu desavarsire moneda si la aparitia primelor miscari de capitaluri cu caracter de investitie internationala.

<. ' <- a etapa este caracterizata de aparitia europietelor, adica aparitia unor piete financiare pure, fara nici o legatura cu operatiunile comerciale in care sunt dominante miscarile de capitaluri ( tranzactiile cu titluri si operatiunile si creditele de trezorerie. In fapt, se produce o tranzitie de la o economie a fluxurilor financiare la o economie a stocurilor financiare determinata in pp. de trecerea la flotarea generalizata a monedelor ( adica variatia zilnica a cursurilor si de proliferarea pietelor bursiere. In concluzie, putem defini fluxurile financiare ca fiind % transferuri de fonduri de la un ag. ec. dintr-o tara la un ag. ec. din alta tara, fara a se produce o miscare in sens invers de bunuri / servicii. !copul acestor miscari internationale de capitaluri il reprezinta profitul sau cresterea gradului de remunerare prin plasamente pe piete terte (externe , in raport cu ce s-ar fi putut obtine pe pietele de origine. De asemenea, o alta cauza o reprezinta incercarea de a ocoli reglementarile, controlul impus acestora pe pietele autohtone. 'stazi, fluxurile financiare internationale le depasesc ca importanta pe cele comerciale, in acelasi timp analizand raportul dintre dinamica si volumul comertului international si evolutia rezervei de valute convertibile si aur, intaietate au primele. 'sta inseamna ca asistam la o reducere constanta a lichiditatii internationale. 8n rol foarte important il )oaca astazi pietele de capital, in fapt locul de formare al fluxurilor financiare internationale. *e ansamblu, asistam la o crestere fara precedent a mobilitatii internationale a capitalurilor determinate pe de o parte de inlaturarea barierelor in calea circulatiei capitalurilor, iar pe de alta parte de legiferarea intr-o serie de state a unor facilitati care au rolul de a atrage capitalurile si de a mari gradul lor de remunerare.

Multipolaritatea in economia mondiala

O prima viziune asupra puterii a avut-o =erodot care a realizat si prima clasificare a puterii4 *uterea unuia singur *utrea unui grup *uterea maselor Existenta si manifestarea puterii ridica cel putin < probleme4 cui apartine puterea2 in ce scop e folosita si care sunt instrumentele de exercitare a acesteia. +onceptul de : putere; pote fi divizat in < elemente distincte4 actul prin care sunt influentati alti factori2 capabilitatile folosite pentru ca influenta sa fie reala2 reactia fata de ea. In viziunea lui .ax >eber, clasificarea puterii presupune existenta a < importante tipuri4 *uterea carismatica % se exercita prin raportarea la o transcendenta si se prevaleaza de acesta pt. a cere o supunere motivata2 *uterea traditionala % prin care trecutul se plaseaza in prezent prin una sau mai multe persoane care detin autoritatea ca mostenitori2 *uterea rationala % se considera ca reprezinta puterea ce asigura dominatia adevarului inteles ca o reflectare a realului si ca o manifestare a actiunii fie individuale, fie colective, )uste si eficace care asigura tuturor libertate si egalitate. 5ara indoila ca analiza puterii ne trimite la notiunea de : stat;, acesta fiind recunoscut in sec. &3 ca fiind forma normala de organizare a unei colectivitati pe un teritoriu. *t. statele moderne sunt propuse # campuri complementare care formeaza puterea4 puterea fizica2 puterea politica2 puterea economica2 puterea militara si puterea sistemului national de valori ( puterea civilizatiei .

*p. surse ale puterii sunt4 controlul asupra securitatii, asupra productiei, asupra creditului, asupra cunoasterii, asupra izvoarelor de informatii si asupra credintelor si a ideilor. (ipologia puterii prin prisma analizei manifestarii acesteia presupune existenta a < tipuri4 *utere regionala *utere mondiala % un stat ce influenteaza la nivel mondial !uper putere D.p.d.v. istoric, identificam mai multe etape la nivelul existentei si exercitarii puterii in perioada imediat urmatoare celui de al &- lea razboi mondial, puterea militara si cea politica s- au aflat intr-un echilibru stabil, ulterior asistand la cresterea rolului puterii politice. De-a lungul timpului, o perioada indelungata, puterea militara a reprezentat unicul criteriu de masurare a puterii, ducand fie la ascensiunea, fie la declinul marilor imperii. In ultima vreme se fac tot mai auzite voci care replaseaza puterea militara in prim plan. O restructurare a rolului puterii militare , ceea ce ar insemna o crestere considerabila a cheltuielilor cu inarmarea, constituie a solutie foarte periculoasa atat prin aparitia unui nou tip de centru de putere, iar pe termen mediu si lung prin crearea unor deficite semnificative, ar putea crea dezechilibre mari, ar putea pune in pericol chiar echilibrul la scara planetara. 'stazi, plasarea in pozitia de pp. putere militra aplanetei, costa chiar mai mult decat isi poate permite si cea mai bogata economie a planetei. In general, puterea poate fi considerata rea sau buna, omnipotenta sau democratica, insa ea tr. sa existe pentru ca sistemul sa functioneze. +eea ce este foarte important este modul in care, puterea in general si cea politica in special, se raporteaza la principiile democratiei, cum respecta legile, cum adopta deciziile sau cum antreneaza comunitatea la propria ei dezvoltare. *t. a fi eficienta si onesta tr. in primul rand sa nu mai reprezinte pp. sursa de privilegii, sa nu mai fie ritualizata si solemnizata. In realitate, critica statului contemporan nu se face in numele unor idealuri abstracte, a unei lumi ideatice. O astfel de critica este in primul rand politica si ea incearca sa descopere in exercitarea actuala a puterii reluarea unor elemente caracteristice programelor de dominatie totalitara. 'stazi, exista o serie de factori si fenomene care influenteaza semnificativ manifestarea si exercitarea puterii. De ex. religia reprezinta un ghid moral si o identitate de grup ce ar putea )uca un rol semnificativ in mentinerea securitatii globale. *e de alta parte, putem spune ca politica puterii a inspirat si motivate miscarea budista din (ailanda, fundamentalistii crestini din 'merica, nationalistii hindusi din India sau militantii islamisti din (anzania. 'stazi, toate aceste miscari politico % relationare s-au transformat in factori de presiune la nivel regional si mondial. *p. problema o reprezinta faptul ca politica in intersectia sa cu religia exprima raporturi foarte bine precizate, iar lupta dintre bine si rau este extrapolata la nivel conflictual in antagonismul dintre noi si ei. In concluzie, dinamica raporturilor de putere la nivel mondial, articularea unor centre de putere coordonatoare in sistemul national de state, nu poate face abstractie de religie, care demonstreaza azi ca reprezinta un atribut al puterii la nivelul relatiilor internationale.

Curs 5
(continuare *e ansamblu, puterea poate sa fie generatoare de efecte pozitive, insa poate sa determine si efecte negative intr-o lume in primul rand eterogena. 'nalizand exercitarea acesteia de catre state, asistam la aparitia unor modificari la nivelul structurii acesteia. De ex. dupa cel de al &- lea razboi mondial s-a constatat cresterea semnificativa a

rolului puterii politice, tendinta care practic reprezinta consecinta manifestarii uneia dintre principalele caracteristici ale societatii occidentale la nivelul acestei perioade si anume manifestarea cu precadere a raporturilor de forte in plan politic sau in planul negocierilor. *e ansamblu, este evident ca puterea economica reprezinta astazi componenta principala a puterii, factorul principal in caracterizarea centrelor de putere si in ierarhizarea acestora. In consecinta, se creeaza premisele formarii unei noi ordini mondiale, in primul rand a banilor, in care oligarhia financiara ( grup restrans de mari posesori ai capitalului financiar care domina viata economica a unui stat) va deschide drumul catre o noua era caracterizata de un hiperindividualism si de un materialism fara precedent.

Procesul de adancire al interdependentelor in economia mondiala

'cest proces reprezinta astazi principalul proces care sta la baza mecanismului de dezvoltare la nivel mondial. 'ccentuarea interdependentelor a crescut in mod spectaculos odata cu accentuarea liberalizarii la nivel mondial ( anii ?-3 , ceea ce a determinat ca astazi nici o tara din lume, nici o economie, indiferent cat de puternica sau de slaba este, sa se sustraga de la aceasta realitate. In consecinta, abordarea aztazi a unei politici izolationiste este egala cu sinuciderea din punct de vedere economic. Insa, pe de alta parte, in contextul unei economii mondiale eterogene ( compusa din elemente de origine diferita) si a producerii unor procese cu un profound impact asupra tuturor categoriilor de )ucatori, am asistat la aparitia unui complex de efecte produse de acest fenomen. O prima problema aflata in dezbatere vizeaza masura in care adancirea interdependentelor este benefica in egala masura pt. toate natiunile lumii. Este evident ca acest proces faciliteaza accesul tarilor la resursele mai rare sau inexistente pe teritoriul lor sau accesul la cele mai noi rezultate ale progresului tehnic. Dar, este adevarat ca nu intotdeauna se transforma in mod automat intr-o crestere a productiei nationale a unei tari. O a &- a problema vizeaza masura in care adancirea interdependentelor este copatibila cu idealul de dreptate sociala la nivel national. Este foarte adevarat ca in urma acestui proces o colectivitate umana medie se afla in castig. Dar, adevrat este si faptul ca determina o modificare a pozitiei grupurilor sociale ce compun colectivitatea respectiva, iar in conditiile in care nu pot fi aplicate masuri corective, decala)ele intre respectivele grupuri se acutizeaza ( agraveaza). O a <- a problema vizeaza masura in care adancire interdependentelor impune unor tari ritmuri de schimbare imposibil de realizat. Este foarte adevarat ca acest proces tinde sa impuna tuturor economiilor o viteza de adaptare puternic comandata de ritmuri de evolutie ale celor mai creative economii. O a ,- a problema vizeaza masura in care adancirea interdependentelor poate sa determine cresterea gradului de vulnerabilitate a unei tari, a unei economii nationale. Este evident ca adancirea interdependentelor determina propagarea efectelor generate de un fenomen sau altul mai devreme sau mai tarziu la nivelul ansamblului. In consecinta, raspunsul la o astfel de problema este determinat de o serie de particularitati ale unei economii legate de nivelul de dezvoltare, de structura economiei nationale, de tipul de specializare sau de gradul de participare la circuitul economic mondial. In concluzie, adancirea interdependentelor reprezinta un fenomen evident si inevitabil. In lipsa acestuia, venitul national al tuturor tarilor lumii ar cunoaste drastice diminuari. *e de alta parte, este cat se poate de clar ca acest proces reprezinta principala provocare pt. toate statele, pt. toate economiile planetei.

Curs 6
( continuare 'dancirea fara precedent a interdependentelor a determinat si o dinamizare semnificativa a raportului de forte la nivel mondial. 'm asistat la conturarea unor noi centre de putere si la exercitarea unei presiuni constante asupra ierarhiilor la scara planetara. In consecinta, una din principalele caracteristici ale economiei mondiale o reprezinta accentuarea tendintei de multipolaritate. .anifestarea unei astfel de tendinte nu inseamna ca !8' au devenit o tara ca oricare alta, dar nici nu reprezinta singura supraputere planetara. 'ccentuarea tendintei de multipolaritate la nivel mondial este rezultatul unor numeroase cauze4 'stazi, ma)oritatea elitelor lumii, atat din tarile dezvoltate cat si din tarile in curs de dezvoltare, nu mai considera economia 'mericana, in ciuda reusitelor indisputabile, ca un model politic, economic si social ideal2 !8' nu mai sunt in masura sa asigure singure securitatea militara a planetei2 In prezent, la nivel mondial, inclusiv la nivelul centrelor de putere din lume si indeosebi intre !8' si Europa, exista puncte de vedere diferite cu privire la principalele amenintari globale in privinta guvernarii mondiale, a rolului institutiilor si a legilor internationale sau a echilibrului adecvat intre folosirea fortei si utilizarea diplomatiei2 *artea din venitul mondial detinuta de !8' descreste lent, indeosebi din cauza producerii miracolului )aponez, a relansarii si unificarii Europei si a dezvoltarii constante si spectaculoase a +hinei2 !8' se confrunta tot mai des cu : pierderi de viteza;, atat la nivelul unor sectoare care au avut de-a lungul timpului probleme de eficienta, de competitivitate, cat si la nivelul unor sectoare in care americanii ne-au obisnuit cu pozitia de leaderi incontestabili. In concluzie, putem spune ca ne aflam in situatia in care combinatiile factorilor de productie au devenit la fel sau chiar mai eficiente la nivelul altor tari dezvoltate in comparatie cu !8'. 'ceasta, chiar daca in privinta energiei pozitia !8' este infinit mai buna decat cea a europenilor si mai cu seama decat cea a )aponezilor. In plus, in ultima perioada, !8' gestioneaza cel putin discutabil fenomenele de criza globala, iar pe de alta parte asistam la conturarea unor centre de putere pe care !8' nu le mai poate influenta semnificativ. SUA principalul centru de putere din economia mondiala !8' reprezinta o natiune care intr-un timp scurt a reusit sa a)unga la statutul de superputere mondiala, avand o pornire extreme de viguroasa (puternica solida , spri)inindu- se pe bogatia oferita de diversitatea resurselor naturale, pe vastitatea teritoriului si pe realizarea simultana a revolutiei industriale si a celei democratice. Dezvoltarea !8' a purtat amprenta unor conditii istorice favorabile4 !8' nu a cunoscut feudalismul si a trecut direct la capitalism, ceea ce a permis societatii sa se dezvolte inca de la inceput ca o societate clasica deschisa2 8na dintre temele de baza ale Declaratiei Independentei este cea a drepturilor inalienabile ( care nu se pot instraina) daruite de +reator tuturor oamenilor. Esential este ca aceste drepturi nu vizau categorii sociale ci pe fiecare individ in parte2 In !8' s-a reusit intr- un timp relativ scurt sa se creeze o piata interna uriasa. 'ceasta a stimulat din plin cresterea economica, standardizarea si productia de serie mare aparand de timpuriu in !8', fiind impuse detalii ale pietei americane2

 !-a format un sistem, un mod de viata care a devenit principalul model la nivelul tinerelor generatii din toata lumea. *t. !8', inceputul sec. &3 a insemnat si inceputul expansionismului. 5ideli trecutului izolationist si idealismului simplu, americanii vor ataca suprematia asupra economiei mondiale fara sa-si puna problema consecintelor pe care le-ar putea produce. Dupa sfarsitul celui de al &-lea 1azboi .ondial, !8' initiaza in "0,- planul .arshall pt. a)utorarea tarilor europene. In "0,0, din inititiva !8', se semneaza (ratatul 'tlanticului de /ord ( prin care luat fiinta /'(O si ofera de asemenea un a)utor semnificativ logistic si financiar @aponiei, in dorinta de a-i restitui acesteia rolul de zid de aparare impotriva extinderii comunismului in zona. !8' a putut adopta o astfel de pozitie pt. ca in urma celui de al &-lea 1azboi .ondial a devenit cea mai bogata tara, detinand &/< din rezerva de aur a planetei. !istemul economic 'merican poate fi definit prin < termeni4 afaceri, capitalism si libera initiativa. *rincipalele caracteristici ale acestuia sunt4 Dominatia inca de la inceput a proprietatii private2 .otivatia pt. profit, a)unandu- se la un adevarat cult al maximizarii profitului in toate domeniile2 *iata si concurenta ocupa locul central la nivelul strategiei genrale de dezvoltare a !8'2 1elatia guvern % afaceri este foarte clar precizata la nivelul unei legislatii ce reglementeaza precis mi)loacele de interventie ale statului in economie2 7ibertatea deplina de alegere a consumatorului care a incura)at din plin inovatia, schimbarea, tehnologia. In egala masura, una dintre caracteristicile dezvoltarii americane vizeaza cooperarea dintre industria privata si stat in special in domeniul producerii tehnologiilor de varf. De bugetul federal depinde in primul rand sectorul cercetare % dezvoltare care in mare masura asigura suprematia !8'. In consecinta, !8' continua sa ramana leader mondial in domeniul fortei de munca anga)ate in cercetare, asa cum continua sa se plaseze in pozitia de leader in sistemul educational, in special cel universitar. Curs !

Japonia centrul de putere al economiei mondiale

'naliza miracolului )aponez trebuie sa plece de la analiza societatii nipone, care face practic imposibila replasarea modelului )aponez la nivelul altor economii. 8na dintre caracteristicile pp. ale societatii )aponeze o constituie puterea traditiei care-si are radacinile in invatatura religioasa si care a facut de-a lungul timpului sa ramana de neclintit cultul patriei, al imparatului sau al stramosilor. Invatatura lui +onfucius este cea din care )aponezii si-au insusit devotamentul pt. siguranta si onoarea stapanilor, normele privind raporturile in societate, perceptele morale care privesc o buna parte din organizarea politica, administrative si economica sau normele privind viata de familie. 'ceasta invatatura cu profunde influente religioase a cultivat in randul )aponezilor abnegatia ( devotament dus pana la sacrificiu) desavarsita, binele de dragul binelui, virtutea renuntarii, cinstea, dreptatea si adevarul. Onoarea este astazi in @aponia la fel de apreciata ca pe timpul samurailor. !ocietatea )aponeza, ea insasi reprezinta un miracol, reusind sa imbine vechiul cu noul, traditionalismul cu avangardismul. In consecinta, in @aponia coexista elementele specifice feudalismului sec. "- si cele ale capitalismului sec. &3- &". !ocietatea )aponeza traditionalista si conservatoare a avansat tocmai prin caracterul ei conciliator ( care cauta o solutie de compromis) si progresist. *lecand de la structuri organizatorice caracteristice sistemului feudal - asiatic, s-a inscris pe drumul modernizarii intr-un caz cu siguranta unic.

.iracolul )aponez consta practic in faptul ca @aponia reuseste sa a)unga dintr-o tara ruinata si o natiune infranta dupa cel de al &-lea razboi mondial, intr-una dintre pp. super-puteri mondiale in a doua parte a anilor ?A3. *articularitatile societatii )aponeze se regasesc din plin in caracteristicile dezvoltarii )aponeze. +u o forta de munca caracterizata prin unele din cele mai scazute niveluri ale salariilor in perioada respectiva, cu o disciplina impinsa pana la sacrificiu, cu o cooperare aproape perfecta intre anga)ati si patronate si fructificand la maximum spri)inul logistic si financiar acordat de americani, @aponiei nu-i va fi imposibil de realizat nici un fel de obiectiv economic. *rintre pp. factori care au determinat miracolul )aponez, se enumera4 Importul masiv de tehnologie moderna, de licente, de BnoC-hoC2 @aponia nu s-a inscris in cursa inarmarilor, investind semnificativ in industria civila2 @aponia a reusit relativ repede sa constituie o piata interna semnificativa, datorita consolidarii puterii de cumparare, a politicii fiscale si datorita incura)arii creditului de consum2 Interventia activa a statului in econimie prin politica creditelor ieftine, in vederea cresterii investitiilor monopolurilor private autohtone si prin masurile de diminuare a impozitelor pt. corporatiile )aponeze2 O eficienta deosebita a strategiei de pregatire, calificare, formare a fortei de munca. !farsitul anilor ?A3 inseamna ofensiva companiilor )aponeze intr-o multitudine de domenii, care se va materializa in plasarea in pozitia de lider a corporatiilor )aponeze. De exemplu4 In productia de automobile % in ?## )aponezii produceau &3 mii de unitati, zece ani mai tarziu aprox. A33 mii, iar la inceputul anilor ?A3 peste A mil., devenind lider mondial2 In productia de motociclete % la sfarsitul celui de al &-lea razboi mondial @aponia nu conta, piata fiind dominata de euopeni si de americani, iar incepand cu anii ?$3 =onda a devenit prima marca in !8', iar Damaha si !uzuB9 au revolutionat piata cu motoare de mic litra). Din a &-a parte a anilor ?$3, =onda, Damaha si !uzuB9 controleaza piata !8', iar din a &-a parte a anilor ?A3 si piata europeana, )aponezii producand aprox. - mil. de unitati/ an, )umatate fiind destinate exportului. In productia de televizoare, casetofoane, telefoane % in anii ?#3 )aponezii nu contau, iar la sfarsitul anilor ?A3 erau lideri mondiali2 In productia de ceasuri % a fost la fel, unde brand-uri cum ar fi !eiBo intra pe piata cu cesuri cu cristale lichide care vor avea un success spectaculos2 In domeniul constructiilor de nave si a otelurilor % )aponezii la sfarsitul anilor ?A3 vor genera falimentul a sute de companii europene si americane, devenind lideri mondiali2 7a nivelul productiei de chipuri si de roboti industriali % @aponia produce peste A3E din totalitatea robotilor industriali din lume2 *e piata semiconductelor % au a)uns la o cota de piata de ,3E In domeniul informatic % au atentat la megaconcernul american I6.. @aponia va ataca cu succes piata produselor de consum direct ( cum ar fi cosmeticele si produsele alimentare si a serviciilor ( cum sunt serviciile hoteliere . *e ansamblu, acuzata de-a lungul timpului de protectionism, dumping, spiona) industrial, cu o politica monetara tot mai atacata, @aponia este tara care a pierdut al &-lea razboi mondial, dar l-a castigat pe cel economic care urma.

Curs " Uniunea Europeana centru de putere in economia mondiala

(ransformarile din Europa +entrala si de Est de la sfarsitul anilor ?-3 reprezinta cu siguranta cele mai spectaculoase si mai neasteptate transfomari de ordin social, politic si economic dupa al &-lea razboi mondial. In fapt, aceste transformari marcheaza un nou drum pe care s-i l-au propus aceste tari in urma unei schimbari decisive si radicale. /umitorul comun la nivelul tuturor acestor tari il reprezinta dorinta de schimbare politica, sociala si economica. Daca in plan politic schimbarile s-au produs in mare masura in raport cu previziunile, in plan economic si social lucrurile au fost mult mai complicate, iar succesele au intarziat sa apara. *rincipalul obiectiv al tuturor acestor tari il reprezenta transformarea economiilor lor din economii etatiste/ centralizate ( cu implicarea statului in economii de piata functionale. *t. a realiza o asemenea schimbare era nevoie de un process complex de reforme care sa vizeze toate aspectele economico-sociale. De asemenea, de mare importanta era stabilirea convertibilitatii, adica a unor rate de schimb reale a monedelor tarilor in cauza. In acest context, a)utorul vestic (occidental pt. reforma +entrala si cea Est- Europeana constituia o necessitate de prim ordin, dar nu exclusiv. *rogramele de spri)in includeau fonduri pt. dezvoltare, insa insuficiente in raport cu marimea problemelor existente. 8n rol foarte important urma sa-l )oace investitiile din strainatate si imprumuturile. Insa, in egala masura, dinamica si cuantumul acestora erau in raport direct proportional cu reusita programelor de reforma. De asemenea, un rol foarte important avea sa-l )oace guvernele occidentale si organizatiile internationale. 'cestea constituiau principala sursa de agenti disponibili in masura suficienta sa asigure necesarul de finanatare la nivelul acestor tari. 'mploarea problemelor cu care se confruntau aceste economii era una deosebita, pe de o parte, datorita nivelului de la care s-a plecat, iar pe de alta parte, datorita disfunctionalitatilor care au aparut pe parcurs. *I6 %ul pe locuitor la nivelul acestor tari era mult sub ceea ce regaseam la nivelul tarilor Fest Europene. In perioada imediat urmatoare producerii acestor transformari, economiile acestor state s-au ingustat. In conditiile in care aceasta ingustare era dublata de o orientare catre un tip sau altul de specializare profitabila, in urma unui proces rapid de restructurare, aceste economii ar fi putut sa devina rapid mai flexibile si mai performante. In caz contrar, riscau sa inregistreze pierderi grave de competitivitate. *rocesul de privatizare reprezenta principala cale in vederea reusitei programelor de reforma. +oncret, preponderenta sectorului privat trebuia sa devina principalul motor al realizarii schimbarii. *e ansamblu, la nivelul intregii acestei perioade, am asistat la o dezbatere publica fara rezultat in privinta modului/ a strategiei de producere al acestei schimbari. Dupa , decenii de existenta, +onsiliul de ')utor Economic 1eciproc (+'E1 se desfiinta. 'cest grup de tari a)unsese sa poduca "/< din productia industriala mondiala si de cereale si detinea aprox. ""E din comertul mondial. 1enuntarea la aceste piete si in consecinta disparitia platilor in clearing sau barter si reorientarea catre noi piete, s-a dovedit a fi o presiune mult prea mare pt. niste economii aflate intr-un declin vertiginos. In consecinta, principalele obiective pt. aceste tari vizau stabilizarea economiilor si identificarea unor cai de crestere durabila. *e de alta parte, amploarea problemelor la nivelul acestor economii creste in urma aparitiei unor fenomene pe care pana la acel moment nu le cunoscusera. Inflatia a crescut galopant, influentand negativ investitiile straine si mediul de afaceri in general. 7a fel si soma)ul care a facut sa creasca constant gradul de neincredere al acestor societati in schimbare.

In pofida cresterii veniturilor salariale, starea de bine la nivelul populatiei nu s-a resimtit, ceea ce a determinat aparitia unui nou curent, acela al victimizarii, al considerarii existentei unei generatii de sacrificiu la nivelul acestei perioade. In plus, pe ansamblu, orice reforma fara suport public e deosebit de vulnerabila la schimbare de ordin politic. !peranta la nivelul acestor tari a venit in principal datorita dinamizarii procesului integrationist dinspre sentimentul apartenentei la lumea dezvoltata, la marea familie europeana. Curs #$

China
'stazi, +hina reprezinta o tara in care regasim un regim politic autoritar acuzat adesea de represiuni, de incalcarea drepturilor omului, in general de nerespectarea principiilor democratiei. *e de alta parte +hina reuseste sa-si atinga toate obiectivele in plan politic si atrategic. 'stazi, intretine relatii diplomatice cu peste "$< de state . In anii "0A"- "0A& devine unul dintre cei # membrii permanenti ai +onsiliului de securitate al O/8, incheie (ratatul de *ace cu @aponia, normalizeaza relatiile diplomatice cu !8' care recunosc guvernul chinez ca fiind singurul legal si (aiCanul, parte componenta a +hinei, reinnoindu-i acesteia clauza natiunii celei mai favorizate. In iulie "00A semneaza declaratia comuna cu .area 6ritanie, data de la care isi va exercita din nou puterea asupra =ong Gong-ului, normalizeaza relatiile diplomatice cu 1usia, Fietnam si +oreea de !ud, este primita in &33" in O.+ si in &33- organizeaza @ocurile Olimpice. Din punct de vedere economic +hina isi orienteaza politica dupa sloganul : o tara, & sisteme;, reusind sa imbine ceea ce pare a fi imposibil- socialismul, comunismul si capitalismul. +hina reprezinta economia cu cea mai ridicata si constanta dezvoltare in ultimi peste &3 ani. +hina s-a anga)at pe calea dezvoltarii economice acordand o atentie deosebita procesului de industrializare, dezvoltarii agriculturii, sporirii avutiei nationale si cresterii standardelor de viata ale populatiei. +hina a reusit sa rezolve una din principalele sale probleme dupa cel de al &-lea razboi mondial % educatia % reusind eradicarea (desfiintarea in mare parte a analfabetismului, formarea unui sistem educational competitiv si asigurarea invatamantului in sistem bilingvist celor $3 de minoritati etnice care traiesc in +hina. In mod cert, dimensiunea si constanta cresterii economice a +hinei au avut la baza politica de descriere incepand cu "0A0. 'ceasta deschidere deosebita a +hinei a determinat cresterea importurilor si a exporturilor de aprox. A ori, +hina fiind azi pe primul loc in lume in privinta investitiilor straine. Deschiderea economica a +hinei s-a materializat in aparitia, infiintarea zonelor economice speciale. 'cestea au atras de-a lungul timpului capitaluri uriase, iar pe de alta parte au reusit mobilizarea unei parti semnificative a fortei de munca. Datorita faptului ca in aceste zone speciale activitatea economica se bazeaza pe regului ale )ocului diferite fata de restul +hinei, le-au transformat intr-un fel de laboratoare in care s-a experimentat economia capitalista. In plus, facilitatile deosebite au atras investitii straine uriase si le-au transfomat in principalele motoare ale dezvoltarii economiei. *e ansamblu, intreg procesul de transformare in +hina s-a realizat destul de greu pe de o parte datorita nivelului foarte slab de la care s-a plecat, dar si datorita uriaselor decala)e existente. !trategia de dezvoltare a +hinei a vizat un front foarte larg. !-a actionat intens in domeniul monetar, indeosebi in privinta asigurarii stabilitatii monetare, in primul rand prin inlaturarea dublului

curs al ian-ului (moneda nationala a +hinei . !-a actionat in vederea constituirii unui s9stem fiscal viabil si a fost revizuit si reasezat pe baze noi sistemul bancar. 8nul dintre domeniile in care +hina a realizat progrese remarcabile este agricultura. 'ceasta in conditiile in care problemele pe care +hina le-a intampinat au fost multe si grave, determinate atat de nivelul precar de datorare de la care s-a plecat, dar si datorita faptului ca trebuia hranita cea mai numeroasa populatie a planetei. In plus, +hina s-a confruntat cu frecvente catastrofe naturale si cu o migratie agresiva a fortei de munca din mediul rural in cel urban. *e ansamblu, +hina trebuia sa hraneasca peste &&E din populatia planetei, cu mai putin de AE din totalul terenurilor arabile. +u toate acestea, +hina este azi primul producator mondial de cereale si in continuare agricultura ramane o prioritate in strategia de dezvoltare, o atentie deosebita fiind acordata corelarii politicii demografice cu cresterea productiei de alimente. !uccesul strategiei de dezvoltare a +hinei a vizat o multitudine de domenii. De ex.4 in domeniul informatic a)unge primul producator din lume de componente si elaboreaza si implementeaza o politica eficienta de informatizare a economiei2 in domeniul industriei confectiilor si a textilelor s-au produs realizari spectaculoase, azi toate companiile de top din lume producand o parte insemnata a productiei lor in +hina2 acelasi lucru e valabil si pt. electronice si electrocasnice2 in industria constructiilor de masini, +hina a realizat pogrese semnificative, producand peste ".< mil. unitati/ an, propunandu-si in &3"3 sa a)unga la <.# mil. si in &3&3 la $ mil.2 in "0#3 producea aprox. ,33 laminate, iar dupa ,3 de ani producea peste &3333. 'ceasta dezvoltare spectaculoasa a vizat nu numai industriile traditionale, ci sip e cele de varf, cum ar fi electronica, industria aeronautica, spatiala, cea nucleara etc. In turism, regasim o dinamica spectaculoasa. !e numara azi intre primele "3 puteri mondiale, iar in &3&3 isi propude sa devina prima destinatie turistica din lume. 'stazi +hina este primul consummator din lume, fie ca vorbim de cereale, de carbine, otel sau produse de larg consum. (ransformari la fel de importante au avut loc si in structura proprietatii. *roprietatea statului a scazut sub #3E si a crescut semnificativ proprietatea colectiva si sectorul privat. *e ansamblu, +hina a reusit devansarea cu # ani a principalului sau obiectiv % multiplicarea de , ori pana in &333 a *I6-ului, ceea ce a determinat stabilirea unui alt obiectiv de anvengura % dublarea *I6-ului al anului &333 pana in &3"3. 1olul pe care-l )oaca azi +hina in lume este determinat in mare masura si de puterea sa militara, numarandu-se azi printre puterile nucleare ale planetei si fiind pe locul < in lume in privinta folosirii tehnologiei spatiale. De asemenea, un rol foarte important il )oaca alta caracteristica a +hinei % faptul ca reprezinta tara cu cea mai puternica diaspora din lume- peste "<3 mil. oameni in peste "<3 tari. In concluzie, desi mai are multe probleme de rezolvat, +hina reprezinta tara care are sanse serioase ca intr-un orizont de timp nu foarte indepartat sa atace cu success pozitia de principal lider mondial. Curs ##

Relatiile financiare monetare internationale Sistemul Monetar nternational !SM " de la #retton $oods
!.I este primul care a generalizat toate teoriile si practicile monetare ale timpului in conformitate cu raportul de forte existente in acel moment la nivel mondial. *rincipalele reusite sunt4 ' facilitat crearea unui mecanism efectiv de decontari multilaterale2 ' liberalizat intr-o masura limitata miscarile de capital2

' asigurat pt. o perioada de timp mi)loacele de plata si credit necesare refacerii economiilor nationale si dinamizarii schimburilor internationale. ' continut si o serie de nea)unsuri care cu timpul s-au acutizat, iar in final au determinat lichidarea acestui sistem. !.I a avut la baza , principii fundamentale4 a Etalonul aur- dolar % intr-un sistem monetar rolul esential revine etalonului. Dolarul 'merican se plaseaza in pozitia de etalon al sistemului, sistemul confera acestuia rolul de moneda cu rol international. In dolar !8' se constituie rezervele altor state, se deruleaza plati internationale, se dau credite externe, se fac investitii externe. In "0A" asistam la demonetizarea aurului, ca urmare dolarul a ramas singurul etalon. *lasarea dolarului in pozitie de etalon genera o situatie fara precedent % asigurarea banilor necesari schimburilor internatinale insemna o cantitate din ce in ce mai mare de dolari care sa circule in afara granitelor economiei americane, ceea ce determina un deficit cronic al balantei de plati externe. +orectarea acestui deficit ar fi putut sa lipseasca economia mondiala de mi)locele banesti neceare. Intre aceste & :rele; tarile membre ale !.I au optat pt. deficitul cronic, insa aceasta optiune a generat o asimetrie inechitabila de pozitie si de comportament, deoarece in timp ce toate tarile erau obligate sa-si corecteze deficitele, americanii erau invitati fie sa pastreze, fie sa mareasca acest deficit. b *rincipiul universalitatii % toate statele puteau face parte din sistem si implicit sa devina membre ale 5.I . In realitate, acest principiu nu s-a realizat niciodata, pt. ca o parte dintre tarile importante ale lumii ( ex. 81!! nu au aderat niciodata la sistem. c !tabilitatea cursurilor si a paritatilor valutare % moneda fiecarui stat membru trebuie sa aiba o valoare legala. !-a convenit asupra fixitatii cursurilor monetare, adica a raportului in care monedele se pot schimba intre ele. +ursurile valutare nu puteau varia decat in limita de H- "E , iar incepand cu anul "0A" cu H- &.&#E. d +rearea unei rezerve echilibrate de lichiditati % acest principiu )uca un rol fundamental in asigurarea echilibrului financiar global si misiunea cea mai importanta urma sa revina 5.I prin acordarea de credite tarilor cu deficite temporare. In a &-a )umatate a anilor ?$3 principala sursa de tensiune in cadrul !.I era deficitul cronic al balantei de plati americane. *t. 'merica nu reprezenta o problema si datorita faptului ca in acea perioada dominau tezele monetariste, bazate pe un sistem monetar cu moneda centrala care era dolarul !8'. !i in !8' lucrurile treptat se schimba, concret, cresterea constanta a cheltuielilor militare in urma razboiului din Fietnam agraveaza deficitele bugetare, ratele dobanzilor vor fi reduse in perioada "0$0-"0A", emisiunea de moneda va fi accelerata, ceea ce va face ca iminenta devalorizarea dolarului 'merican. In urma unor atacuri speculative bruste bancile centrale Europene vor fi neviote sa intervina masiv pe pietele de schimb pt. a apara dolarul. In "& si "< august "0A" vor acumula cantitati enorme de dolari in rezervele lor de schimb. Intr-o astfel de situatie de ciza, presedintele !8' 1ichard /ixon va convoca o reuniune de urgenta in urma careia se va decide suspendarea convertibilitatii dolarului in aur la un pret fix, reducerea impozitelor, inghetarea salariilor si a preturilor pe < luni si instaurarea unei taxe temporare de import de "3E. 6ancile centrale Europene isi opresc interventia pe piata, dolarul incepe sa fluctueze, ceea ce inseamna disparitia !.I. *e "- decembrie "0A" prin acordul de la >ashington, dolarul va fi devalorizat oficial cu A.-0E, se va largi mar)a de fluctuatie pana la H- &.&#E, iar din "0A< cursuile valutare vor varia/ flota zilnic. Crearea %M ' avut la baza & planuri4 planul 'merican (>hite si planul britanic(Ge9nes . Desi au fost elaborate separat, acestea coincideau in privinta principalelor obiective, si anume4

 !tabilizarea cursurilor de schimb2 1estabilirea convertibilitatii libere a monedelor2 Incura)area comertului international2 'cordarea de finantari tarilor aflate in dificultate. 'cestea difereau fundamental pe & planuri4 ". In planul finantarilor % britanicii estimau ca suma prevazuta de planul 'merican era insuficienta si risca sa creeze o lipsa de dolari si sa blocheze expansiunea economiei mondiale. 'mericanii sustineau ca planul conceput de britanici ar fi dus la o indatorare nelimitata a tarilor deficitare si ar fi pus in pericol echilibrul financiar global. &. In planul modului de a)ustare % britanicii sustineau ca efortul de a)utor sa fie suportat de tarile excedentare, obligandu-le sa-si mareasca importurile, iar americanii sustineau sa fie suportat de tarile deficitare, obligandu-le sa-si reduca importurile. In final a fost adoptat planul 'merican (>hite , lucrarie +onferintei .ondiale de la 6retton >oods s-au tinut in & comisii, prima fiind dedicata crearii 5.I si a doua crearii 6I1D(6anca Internationala pt. 1econstructie si Dezvoltare . Disparitia !.I a lasat piata financiara fara reguli fixe. 8n sfert din tarile lumii si-au lasat monedele sa fluctueze, tarile europene au a)uns la un acord de cooperare, iar ma)oritatea tarilor mondiale si-au legat moneda de o valuta forte. (oata aceasta diversitate a politicilor de schimb trebuia sa se reflecte in noi acorduri internationale. Era nevoie de un nou sistem suficient de flexibil pt. a supravietui intr-o lume in care pietele de capital deveneau din ce in ce mai puternice. /egocierile privind realizarea unui nou statut al 5.I incep in "0A" si vor fi necesari aproximativ # ani pt. a a)unge la un acord convenabil pt. toti. 'cest acord a fost ratificat la Gingston ( @amaica si a dat nastere la al doilea statut al 5.I. /oul statut legifereaza flexibilitatea generala a monedelor, da posibilitatea statelor sa-si conduca politica monetara pe care si-au ales-o, fie ca e vorba de o fluctuatie pura, fie de una limitata, fie de raportare la o valuta forte/ la un cos valutar, insa va cere acestor state sa-si supuna politica de schimb unei supravegheri atente din partea 5.I. 'ceasta schimbare de statut reprezinta pt. 5.I un nou inceput. Ieneralizarea schimburilor flotante, aparitia !istemului .onetar International European (!.IE , posibilitatea de a recurge la alte finantari di piata de capital, aduceau in "0A< 5.I-ul intr-o situatie deosebita. *rincipala misiune a sa- !.I de la 6retton >oods %inceta. .a)oritatea tarilor industrializate putand sa contracteze imprumuturi in mod direct din piata de capital, le faceau sa ocoleasca creditele 5.I. 'stfel, era pusa in discutie utilitatea mentinerii 5.I-ului. 'ceasta situatie nu avea sa dureze mult pt. ca tot in "0A<, tarile membre ale O*E+ vor decide sa creasca pretul titeiului si vor arunca economia mondiala intr-o criza inflationista si recesionista de proportii. 8na din principalele victime ale acestei crize au fost tarile in dezvoltare, ceea ce a determinat 5.I sa-si redefineasca misiunea si sa se orienteze cu precadere catre asistenta acordata acestor state in vederea reechilibrarii balantelor lor de plati. 'ctivitatea 5.I, incepand din aceasta perioada, va fi deseori contestata, 5.I fiind acuzat de-a lungul timpului ca nu a reusit sa impiedice indatorarea excesiva a tarilor in curs de dezvoltare, ca a contribuit la un deceniu pierdut de aceste tari, asteptand anul "0-0 pt. a sterge datoriile unora dintre cele mai indatorate tari ale lumii.

Curs #2 (continuare Incepand din "0A< 5.i se confrunta cu o noua situatie % dispare principala sa misiune % adica supravegherea 5.I de la 6retton >oods. (arile dezvoltate in contextul dinamizarii pietelor de capital europene si a operatorilor bancari private vor contacta imprumutul direct din piata si vor ocoli creditele 5.I-ului. In acest context se vor face auzite tot mai multe voci ce puneau in discutie mentinerea unei institutii a carei principala misiune parea ca disparuse. 'ceasta situatie nu va dura foarte mult pt. ca in "0A< si ulterior in "0-", O*E+ va ma)ora unilateral preturile la petrol, aruncand economia mondiala intr-o criza fara precedent. 8na dintre principalele victime ale acestuia va fi formata din tarile in curs de dezvoltare. In consecinta, fondul isi va redefini misiunea si se va reorienta catre asistenta acordata acestor tari. +oncret, va incerca sa a)ute sa elaboreze strategii economice care sa le aduca in situatia sa-si reechilibreze balantele de plati intr-un timp cat mai scurt. *olitica 5.I din acest moment va determina un val de critici venite mai ales de la tarile in dezvoltare. 5.I va fi acuzat ca nu a fost capabil sa stopeze cresterea gradului de indatorare al acestor tari si asteptand prea mult pt. a sterge datoriile celor mai indatorate tari, a contribuit la un deceniu pierdut pt. aceste economii. 5.I a intretinut relatii cu tarile in dezvoltare inca de la inceput, o serie de astfel de tari fiind chiar membre fondatoare. In anii ?#3 au fost aprobate o serie de noi acorduri de confirmare pt. tarile in dezvoltare, indeosebi din 'merica 7atina. Inca din "0,$, economistii 5.I au incercat sa elaboreze o initiativa de a)ustare a acestor economii, raportata la specificul acestora. In anii ?$3, tarile din 'm. 7atina au beneficiat de intrari masive de capital indeosebi prin intermediul imprumuturilor bancare. In plus aceste tari au beneficiat de faptul ca pe piata mondiala preturile produselor de baza inregistrau un curs ascendent, iar bancile occidentale aveau o atitudine ingaduitoare fata de acestea. In plus se pleca de la idea ca se finanteaza proiecte ce urmeaza a fi rentabile si se pleca de la teza conform careia in principiu un stat suveran nu poate da faliment. In consecinta, chiar daca ar fi anticipat dimensiunea crizei ce s-ar fi putut produce, este putin probabil ca 5.I sa fi putut face ceva sa o impiedice. 7a inceputul anilor ?-3 situatia la nivel mondial se va schimba dramatic. +riza va cuprinde intreaga lume. Investitiile ce pareau rentabile devin lipsite de orice fel de randament2 politica monetara a noului sef % 5ederal 1eserve % reaseaza nivelul ratelor dobanzilor la nivele pozitive in termene reale, iar cursurile produselor de baza incep sa scada. In conditiile unei recesiuni de proportii la nivel planetar, 5.I va incerca sa gaseasca solutii economice si financiare pt. iesirea din aceasta criza. *ractic, principalul obiectiv al 5.I, incepand cu "0-&, il reprezinta acordarea de finantare statelor indatorate in vederea evitarii generalizarii incapacitatii de plata. In aceasta criza, 5.I are & categori de interlocutori4 pe de o parte creditorii, fie ei publici sau privati pe care 5.I va incerca sa-i convinga ca e in propriul lor interes sa continue sa acorde credite si sa participe la operatiuni de refinantare pt. a evita o incapacitate de plata generala, iar pe de alta parte debitorii % tarile indatorate pe care 5.I va incerca sa le convinga sa continue sa plateasca macar datoriile si pe de alta poarte sa elaboreze si sa aplice programe de a)ustare a economiilor lor. .isiunea 5.I nu era deloc simpla pt. ca aceasta apropiere trebuia sa se produca in mod voluntar, 5.I-ul neputand oblige nici bancile si nici tarile sa adopte o anumita pozitie. *olitica 5.I dupa ?-3 se plaseaza in contextul in care viziunea fundamentala se schimba. 5.I a fost creat in contextul in care se recunostea faptul ca pietele nu functioneaza in totalitate perfect si in

consecinta se impune necesitatea exercitarii unei presiuni internationale pt. ca tarile sa adopte o politica expansionista. O astfel de abordare se traduce in faptul ca 5.I acorda credite in conditiile in care tarile adoptau masuri ca reducerea impozitelor, cresterea cheltuielilor, scaderea ratelor dobanzilor. Incepand cu anii ?-3 situatia era invers % 5.I acorda credite in conditiile in care tarile adopta politici exact contrare4 reduce deficitele, cresc impozitele, cresc ratele dobanzilor. *e ansamblu, viziunea privind mecanismul de dezvoltare se schimba, din acel moment economia mondiala intrand intr-o noua epoca a neoliberalismului la baza caruia se regasesc politicile promovate de 1onald 1eagan si .. (hecher. In "0-" se va schimba conducerea si politica la 6anca .ondiala. In viziunea noii conduceri, principala problema in lume este statul, iar pietele libere reprezinta principala solutie de rezolvare a problemelor pt. tarile in dezvoltare. Din "0-3 pana in prezent politica 5.I se va baza pe < piloni4 austeritate fiscala, liberalizare si privatizare. *lecand de la teza conform careia pt. 5.I nu exista decat un singur drum bun %drept, politica sa se va afla in centrul unor acuze din ce in ce mai dure. In prim plan se va afla folosirea excesiva ca instrument de politica economica a principiului conditionarii, elaborarea de contracte standard si nerecunoasterea dreptului de informare al cetateanului in conditiile in care este o institutie publica. *e ansamblu, raman in istorie cateva momente istorice4 criza mexicana, criza asiatica si procesul de tranzactie al fostelor tari socialiste din Europa +entrala si de Est pe care 5.I le-a gestionat cel putin discutabil. In mod cert <3 ianuarie "00# va ramane in istoria 5.I. *t. prima data un presedinte anunta oficial ca statul sau este falimentar ( .exic . 7a sfarsitul anilor "00,, cu , zile inainte de +raciun, presedintele .exicului anunta ca moneda statului sau trebuia devalorizata. 'ceasta decizie survenea dupa A ani de stabilitate si in contextul in care bancile si fondurile private de investitii realizasera investitii in .exic de peste #3 mld. J. 7a acel moment .exic reprezenta una dintre cele mai stabile si solide piete financiare. *anica generata de pe >all !treet de devalorizarea monedei mexicane, va determina o reducere masiva si brusca a banilor din .exic. In < zile moneda se va devaloriza cu <3E, iar in punctual maxim al crizei cu #3E. Intr-o astfel de situatie, la >ashington se va constitui o celula de criza pt. ca unul din cele mai importante obiective ale politicii lui +linton % stabilitatea economica a .exicului % risca sa esueze. 'u urmat < saptamani de negocieri neintrerupte, presedintele .exicului si-a sacrificat minimul de finante, +linton anuntand ca va spri)ini .exicul cu ,3 mld. J. (rebuia readusa increderea in statul si politica financiara mexicana. Efectul a fost invers. Investitorii au trecut de la banuieli la certitudini ca .exicul avea mari probleme. In plus, era discutabil daca +linton va oferi banii promise pt. ca in +ongresul 'merican exista o ma)oritate ostila. Desi moneda mexicana se prabusea, economia mondiala parea neafectata. *e "& ianuarie "00# lucrurile se vor schimba4 instantaneu in toate centrele bursiere din lume o duzina de monede nationale a)ung sub presiune. Din toate pietele tarilor in dezvoltare investitorii incep sa se descotoroseasca de actiuni. For proceda la preschimbarea lor in valuta forte si in acelasi timp odata cu scaderea actiunilor scad si cursurile monedelor in care fusesera emise. In urma interventiei 6ancii +entrale 'mericane se va imbunatatii situatia, insa doar pana la <3 ianuarie cand +linton va informa pe presedintele .exicului ca tara sa este falimentara.

Curs #3

Energia pro&lema de interes planetar

Locul energiei in evolutia economiei si a civilizatiei Energia reprezinta unul dintre factorii determinanti ai oricarui mecanism de dezvoltare. O perioada relativ indelungata de timp, pana la prima revolutie industriala, omenirea a folosit in principal resurse de energie pe care astazi le consideram arhaice, dar care aveau avanta)ul ca erau regenerabile. Istoria moderna a omenirii, cu deosebire perioada dupa al &-lea razboi mondial, se afla sub puternicul impact al cresterii si ulterior al diversificarii productiei si al consumului de energie. In esenta, principalele caracteristici in ceea ce priveste productia si consumul de energie in a &-a )umatate a sec. &3 sunt4 +resterea intr-un ritm fara precedent 1eorientarea catre sursele de energie neregenerabile 'paritia unui nou tip de substituire interenergetica % adica substitutia dinamica, prin aceasta se intelege ca mutatiile in cadrul balantelor energetice se realizeaza in contextul unei evolutii dinamice a tuturor resurselor folosite. In ultimii #3 de ani energia capata un rol fundamental la nivelul procesului de dezvoltare, in principal datorita unor fenomene cum ar fi4 Extinderea industrializarii la nivel mondial 5olosirea pe scara larga a agriculturii mecanizate Dezvoltarea spectaculoasa a transporturilor Dezvoltarea constructiilor Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea industriei bunurilor de uz casnic 7a nivel mondial exista mai multe tipuri de sisteme energetice4 bazat pe carbine2 bazat pe petrol ( Fenezuela 2 cel care foloseste aceste & resurse ( marea 6ritanie 2 care se bazeaza pe energia hidraulica(/orvegia, 'ustralia, 6razilia 2 cel care se bazeaza pe energia nucleara(5ranta, 6elgia 2 cel complex care se bazeaza pe toate aceste surse( 1usia, @aponia . Corelatia dintre energie si dezvoltare 'ceasta corelatie se realizeaza cu a)utorul unor indicatori4 intensitatea energetica si elasticitatea cererii de energie. Intensitatea energetica % reprezinta cantitatea de energie folosita intr-o anumita perioada de timp, de regula " an, pt. producerea unei unitati valorice din *I6 sau */6. De-a lungul timpului, valorile acestui indicator au variat in functie de o multitudine de factori. In perioada imediat urmatoare celui de al &-lea razboi mondial, valorile inregistrate de acest indicator au fost mari si foarte mari. 8lterior, producerea celor & socuri energetice in prima parte a anilor ?A3 si la inceputul lui ?-3 a determinat trecerea de la un mecanism de dezvoltare extensiv la unul intensiv. In consecinta, eficienta energetica devenea o prioritate pt. toate tarile lumii, indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Insa, din pacate, valorile scazute ale acestui indicator sunt caracteristice tarilor dezvoltate, in timp ce pt. ma)oritatea tarilor in dezvoltare risipa de energie va continua sa reprezinte o problema nerezolvata.

In consecinta, putem spune ca dezvoltarea economiei mondiale a fost conditionata de extinderea si diversificarea resurselor energetice, si invers, evolutia consumului de energie a fost determinat de modificarile din economia tarilor lumii. 'ltfel spus, intre cresterea economica si cresterea consumului de energie putem spune ca exista o relatie de interconditionare. Elasticitatea cererii de energie % reprezinta relatia dintre dinamica cererii de enrgie si cea a activitatii economice a unei tari. !e calculeaza in functie de & variabile independente4 preturi si venituri. Falorile acestor indicatori (intensitatea si elasticitatea si raportul energie- dezvoltare se afla sub influenta unor factori cum sunt4 gradul de dezvoltare si structura economiei nationale, tipul de progres tehnic folosit, substitutiile interenergetice, factorii politico-administrativi, calitatea managementului micro si macroeconomic, gradul de civilizatie al consumatorilor si reciclarea deseurilor si altor materiale. Criza energetica 'ceasta a mai avut forme de manifestare fie locale, fie regionale si in perioadele anterioare, insa avea sa devina evidenta in prima parte a anilor ?A3 ("0A<-"0A, si inceputul anilor ?-3 ( "0-3-"0-" odata cu cresterea preturilor la petrol promovata de tarile membre O*E+ ( Organizatia (arilor *roducatoare si Exportatoare de *etrol . In "0A< - "0A, s-a produs primul soc petrolier prin ruperea echilibrului intre cerere si oferta, expresie directa a conflictului dintre companiile transnationale- care controlau prelucrarea petrolului si comercializarea produselor petroliere- si tarile pe teritoriul carora se aflau principalele zacaminte de titei. 'ceasta stare de conflict s-a declansat in conditiile in care disproportia dintre veniturile incasate de transnationale si taxele platite statelor pe care se aflau resurse de petrol, continua sa creasca. In realitate, dezvoltarea spectaculoasa a economiei mondiale dupa al &-lea razboi mondial, s-a facut cu o crestere fara precedent a consumului de energie, in principal de petrol. In consecinta, in conditiile in care de aprox. "33 de ani preturile la petrol nu inregistrasera cresteri semnificative, ba chiar in anii ?$3 se inregistrase o scadere, procesul de dezvoltare la nivel mondial se centreaza in principal pe petrol, care devine dintr-o resursa energetica obisnuita una strategica. 'vand in vedere tot acest context, putem spune ca primul soc petrolier a avut int-o oarecare masura o )ustificare istorica. Insa, ulterior, in "0-3 % "0-" O*E+ a ma)orat preturile semnificativ si ne)ustificat, aruncand economia mondiala intr-o criza de proportii. Efectele crizei energetice pot fi plasate pe < orizonturi de timp4 *e termen scurt sunt4 efecte de tip inflationist2 ef. de tip recesionist2 ef. asupra balantei comerciale si de plati2 ef. pe planul elasticitatii cererii de energie. *e termen mediu sunt4 ef. economice structurale2 ef. pe planul productiei si al consumului de petrol *e termen lung 4 orice soc petrolier determina o dinamizare a masurilor de conservare a energiei ceea ce conduce la inlaturarea risipei si a ineficientei energiei. 'ceasta criza a determinat un amplu process de restructurare indeosebi industiala la nivel mondial, o dezvoltare a resurselor alternative de energie si o extindere a productiei de petrol in tarile din afara O*E+. (oate acestea au influentat raportul cerere- oferta pe piata energetica si au determinat in "0-$ scaderea preturilor la petrol. 'ceasta scadere a avut in egala masura efecte immediate, dar si pe termen mediu si lung. Din punct de vedere financiar, scaderea preturilor la petrol a avut efecte imediate asupra principalilor importatori, in general fiind estimate ca tarile dezvoltate au inregistrat un castig net

in "0-$ de $3 mld. J. *t. tarile exportatoare de petrol, 5.I a estimat ca "0-$ a adus o reducere a incasarilor petroliere cu aprox. ,3E fata de anul anterior. *e termen scurt, preturile scazute la petrol genereaza dinamizarea cresterii economice indeosebi pt. tarile dezvoltate, iar pt. tarile membre O*E+ o recastigare a cotelor de piata pierdute. *e termen mediu si lung, preturile scazute la petrol, determina crearea premiselor unei ordini mondiale in centrul careia nu se mai afla prioritatea reciclarii capitalurilor poetroliere. Din punct de vedere economic inseamna scaderea inflatiei, a ratelor dobanzilor, ceea ce impulsioneaza cresterea economica, iar din punct de vedere politic inseamna o diminuare a influentei strategice pe care o au tarile membre O*E+ la scara planetara.