Viata internationala reprezinta materia analitica a domeniului relatiilor internationale.

Acesta a aparut pe o anumita treapta de integrare a sistemului, reflectand apoi, cu fidelitate, evolutia acestuia prin succesiunea diferitelor scoli de gandire care l-au dominat. Studierea academica a relatiilor internationale si, in egala masura, activitatea practica a decidentilor si expertilor in domeniu este confruntata in mod constant cu trei provocari majore: problema nivelurilor de analiza, sfidarea teoretica si, respectiv, capacitatea de a explica evolutia actorilor in sistemul international.

Dilema moral a interveniilor umanitare

Interveniile umanitare , sub aspect etic, sunt legate de ntrebarea dac! statele sunt ageni morali. "aport#ndu-ne la pragmatismul relaiilor internaionale , aceast! dilem! moral! se pune cu privire la primatul unuia dintre urm!toarele concepte: principiul suveranit!ii statelor sau problematica respect!rii drepturilor omului . $onform paradigmei realiste din relaiile internaionale, aciunea statelor, ca singuri actori ai scenei internaionale, nu poate fi evalut! n termeni morali, suveranitatea lor, suveranitate %estfalian! , neput#nd fi pus! n nici un fel la ndoial!. $a o contrapondere la aceast! doctrin!, a ap!rut doctrina &dreptului de a interveni' , conform c!reia puterea statului n interiorul propriilor granie trebuie subordonat! unui &principiu de extrem! urgen!' ( nevoia unei minime protecii a drepturilor omului. )ermenul de * drept + sau * datorie +a interveniei la care cuv#ntul * umanitar + a fost ad!ugat de cur#nd a fost inventat la sfarsitul anilor ,-./ de 0ario 1ettati, profesor de 2rept Internaional 3ublic la 4niversitatea 3aris 5i de c!tre politician francez! 1ernard 6ouc7ner, unul dintre fondatorii organizaiei 08decins sans fronti9res de ajutor :0edici ;!r! ;rontiere<. Ideea a prins repede, mai ales cu apariia unei noi ordini mondiale, n care valori precum democraia, statul de drept 5i respectarea drepturilor omului ar fi trebuit s! fie priorit!ile de top. =ecesitatea de a ajuta popoarele aflate n primejdie ar nsemna c! toat! lumea a avut o datorie pentru a asista un popor n pericol, care ar trece peste regulile tradiionale juridice. >n ciuda inteniilor generoase a susin!torilor s!i, un astfel de drept a ridicat imediat ntreb!ri 5i c7iar critic!. )imp de secole, dreptul internaional a fost bazat pe suveranitatea statului. $a urmare, un stat este obligat doar printr-o obligaie legal!, n special prin obligaia de a proteja drepturile omului n cazul n care a acceptat s-o faca prin ratificarea unui tratat sau prin aderarea la o regul! obi5nuita existenta. Suveranitatea, de asemenea, nseamn! c! o ar! care a nc!lcat drepturile omului nu poate fi urm!rit! penal dec#t dac! accept! sau a acceptat autoritatea unei instane. $u excepia trec#nd prin organismele regionale, cum ar fi $urtea ?uropean! a 2repturilor @mului 5i a $urii InterAmericane a 2repturilor @mului, este deci foarte greu pentru a obine un guvern condamnat de nc!lc!ri ale drepturilor omului de c!tre o instan! internaional!. Ai c7iar dac! se obine o condamnare, nu exist! nici o modalitate de a garanta ca dreptatea va fi infaptuita.Suveranitatea s-a dovedit a fi incompatibil! cu existena unei astfel de lumi .2reptul de a interveni este o incercare de a contesta aceast! structur! juridic! tradiional! ,de a pune sub semnul ntreb!rii. 3uterea de stat, trebuie s! realizeze principiul de urgen! extrem!ce consta in necesitatea unei protecii minime a drepturilor omului. Ajutorul umanitar trebuie s! fie, a5adar, pronunat f!r! a ine seama de frontierele naionale, sau dac! o ar! a promis s! respecte o regul!, competena unei instane sau competenele unei fore internaionale de poliie. 0uli experi juridici au criticat cu fermitate punctul de vedere al dreptului internaional tradiional deinut de susin!tori ai dreptului de a interveni. >n primul r#nd, n nici un caz nu poate exista vreo cerere guvernului legala pentru a incepe masacrul populaiei pe motiv c! tot ceea ce se nt#mpl! n interiorul !rii este o c7estiune intern!. )oate statele au acceptat n mod oficial c! acestea trebuie s! respecte drepturile fundamentale, precum dreptul la via! 5i respectul pentru persoana fizic!, 5i c! genocidul este nelegal n ceea ce prive5te propriul popor sunt n cauz! 5i, prin urmare, pe

teritoriul lor. ?i au decis ntr-un mod suverande a respecta aceste principii, astfel nc#t acestea trebuie s! le respecte n mod suveran prea. >n cazul n care apare o nc!lcare masiv, m!suri de retorsiune 5i represalii pot fi luate n politic!, metode diplomatice, economice 5i financiare. 4n embargo, c7iar 5i f!r! intervenia =aiunilor 4nite, ar putea fi avute n vedere mpotriva unui stat sau un grup care ncalc! drepturile cele mai de baz! ale unui popor. @ astfel de m!sur!, a fost folosit mpotriva anumitor state, inclusiv Argentina, la timpul r!zboiului din ;alBlands, 4niunea Sovietic! dup! intervenia militar! n Afganistan 5i, mai recent, mpotriva Caiti 5i 1urundi, ca r!spuns la lovituri de stat n aceste !ri. $onsiliul de Securitate al @rganizaiei =aiunilor 4nite pot declara, de asemenea, c! nc!lc!rile masive ale drepturilor omului reprezint! o ameninare pentru pacea 5i securitatea internaional! 5i de a autoriza o intervenie militar! n mod corespunz!tor :articolul DE din $arta =aiunilor 4nite<. ?a a f!cut acest lucru n mai multe r#nduri . 2repturile de intervenie umanitar! sunt de fapt aplicatii de mecanisme juridice existente. ?ste destul de gre5it s! spun c! legea internaional! tradiional! este incompatibil! cu protecia efectiv! a drepturilor omului. 2e fapt, problema este de obicei mai mult politic dec#t juridic, n sensul c! ceea ce este necesar nu sunt reguli noi, dar o mai bun! utilizare a celor existente. Aceste obstacole politice, n special dreptul de a exercita un drept de veto n $onsiliul de Securitate, nseamn! c! nimeni nu va pretinde dreptul internaional.2ar, n ciuda neajunsurilor sistemului, muli anali5ti cred c! este mai puin r!u dec#t cea care ar include un drept larg de intervenie umanitar!. 3rincipiului de non-intervenie este rezultatul unei b!t!lii istorice desf!5urat! de c!tre !rile cel mai slabe. 2e-a lungul secolului al ,--lea, au fost supuse colonialismului 5i imperialismului, care, de asemenea, s-au f!cut pentru ap!rarea valorilor civilizatiei.2e mai multe ori argumentul umanitar a fost folosit pentru a justifica o aciune militar! de c!tre statele occidentale mpotriva Imperiului @toman, precum 5i n Africa 5i @rientul >ndep!rtat. Situaia palestinienilor este cel mai frecvent citata n acest sens. Acest lucru, probabil, punctele problemei fundamentale ridicate de dreptul de a interveni nu este clar definit. 0ario 1ettati ilustreaz! aceast! ambiguitate atunci c#nd define5te * dreptul de a interveni + n mare m!sur! n termeni de opoziie la o interpretare restrictiv!, rigid! a suveranit!ii. * )ermenul doar de la sine nu are coninut juridic + .. 4n avocat ar prefera expresia * dreptul de a furniza asisten! umanitar! ,care define5te mai clar scopul 5i sunetele mai puin ca un subiectiv si implicit de ciocnire a intereselor. Aceast! doctrin!, care ar putea p!rea atractiva n teorie, a dus 5i nc! duce la numeroase abuzuri n practic!. ?xemplu recentul r!zboi din 6osovo poate fi v!zut, ca unul ce incorporeaza toate ambiguit!ile de un drept de a interveni, exercitatata, n numele comunit!ii internaionale, de c!tre o coaliie de lume mai mari puteri militare. Fiderul de perspectiv! de intervenie umanitar! este, de asemenea, cunoscut pentru capacitatea sa de a menine o imagine de bun!voin! orice ar face.

DILEMELE INTERVENTIEI UMANITARE

4n deceniu n urm! intervenia umanitar!, definita de 1rian Fepard ca Gfolosirea forei militare pentru a proteja victimele nc!lc!rilor drepturilor omului' p!rea s! fie o politic! a c!rei timp a venit. ?ntuziasmul pentru intervenie umanitar! :de obicei sub forma unor misiuni de meninere a p!cii a @rganizaiei =aiunilor 4nite, desi, ocazional, prin intermediul unor p!ri din exterior f!r! sanciune @=4< a fost alimentata de mi5carea de cre5tere a drepturilor omului n ntreaga lume 5i cu un flux neobosit de imagini de televiziune ale victimelor, ale abuzurilor drepturilor omului,. )e7nologia moderna ne-a dat o con5tientizare aproape instantanee a atrocit!ilor. Aceasta, mpreun! cu lectiile pe care le-am invatat din evenimentele istorice, cum ar fi

Colocaustul, a insuflat o id8e larg r!sp#ndit! c! ceva trebuie s! se fac! atunci c#nd explodeaza o criza on domeniul drepturilor. Intervenia umanitar! pare o necesitate moral!, plin! de complexitate, dar mai bine decat a nu face nimic. 3e teren, cu toate acestea, realitatea arat! adesea foarte diferite. 2ecizia de a desf!5ura meninerea p!cii pentru a proteja drepturile umane ale unui grup implicat n conflict cu alte grupuri duce la desc7iderea cutiei 3andorei care este plina de intrebari. >n multe cazuri de intervenie este afectat rolul @=H-urilor umanitare, a c!ror activitate a fost n mod tradiional bazata intotdeauna pe neutralitatea politic!. "ezultatul a fost, uneori, militarizarea ajutorului umanitar, pentru c! prezena forelor de meninere a p!cii din afara a implicat @=H-urile n conflicte. =u sunt clare nici macar problemele pentru forele de meninere a p!cii sau comandanii forelor @=4 de meninere a p!cii, care r!m#n strict n limitele misiunii lor. $ei care ncearc! s!-5i modifice constr#ngerile - la fel ca "omeo 2allaire, comandantul canadian al misiunii @=4 din "%anda, care a ncercat cu disperare sa obina mai multe trupe 5i un mandat pentru a opri genocidul - rula n auto-interes, neutralitate sau prudena naiunilor occidentale. 4. S. 5i naiunile europene nu au vrut s! duc! un r!zboi n "%anda, unde intervenia umanitar! a devenit un mecanism pentru a evita o mai mare implicare.. 2ar probabil c! politica a desc7is calea pentru genocidul ruandez 5i uciderea n mas! 5i expulzarea albanezilor din 6osovo. 4n num!r de experi cred c! intervenia militar! ar fi fost un mijloc eficient de a continua uciderea. Aceast! nregistrare sumbr! a determinat critici, cum ar fi 2avid "ieff sa argumenteze faptul c! intervenia umanitar! 5i de umanitarism n sine nu mai functioneaza.Fumea, "ieff spune, a devenit prea complexa 5i violenta, exista conflicte ideologice 5i etnice care solicita intervenia umanitar! si duce la aparitia unor tipuri de conflict, care sunt si mai dificile, brutale 5i este probabil s! fie nsoit% de r!zboaie civile 5i a instabilit!ii politice, c7iar cu omniprezenta celor mai bune intenii.Intervenia umanitar! nu poate crea stabilitate civila, sociala 5i politica. )oate interveniile umanitare pot face uneori s! fie mpiedicata v!rsarea de s#nge, at#ta timp c#t sunt prezenti pacificatorii. Intervenie umanitar! nu rezolv! problemele fundamentale care au condus la un conflict. Se trage din timp 5i, n mod ideal, acesta salveaz! viei.

Principiile dreptului umanitar

3rincipiul dreptului umanitar exprima acel minimum de umanitate care trebuie aplicata in toate imprejurimile, tuturor persoanelor aflate sub protectia dreptului umanitar. ?le sunt valabile si pentru statele care nu sunt parti contractante ale $onventiei de la Heneva si 3rotocoalelor aditionale,deoarece ele exprima cutuma popoarelor, 3rincipiile dreptului umanitar se impart in urmatoarele categorii : ,<principiile fundamentale ale dreptului umanitar E<principiile comune ale dreptului umanitar si dreptului omului I<principiile proprii victimelor conflictelor armate D<principiile dreptului razboiului A -4n principiu fundamental al dreptului umanitar este cerinta ca exigentele militare si mentinerea ordinii publice trebuie sa fie intotdeauna subordonate respectarii persoanei umane,ceea ce inseamna dreptul umanitar trebuie respectat in orice conditii : -Alt principiu este datoria partilor aflate in conflict armat de a nu-si produce vatamari disproportionale cu scopul razboiului, care trebuie sa fie numai distrugerea sau slabirea potentialului militar al inamicului. -3ersoanele scoase din lupta si cele care nu participa direct la ea trebuie respectate,protejate si tratate cu omenie

B-3rincipiile comune ale dreptului uman decurg din principiile fundamentale si ele sunt comune cu cele de dr.omului : -principiul inviolabilitatii persoanei umane, aceasta are dreptul la respectarea vietii sale, a integritatii sale fizice si morale,precum si a atributelor personalitatii. -"ecunoastrea personalitatii juridice a fiecarui om. -orice om are dreptul la ajutoare in caz de suferinta,respectarea onoarei sale. -3rincipiul nedescriminarii in aplicarea principiilor si normelor dreptului umanitar -3rincipiul securitatii fiecarui om. C-2in categoria principiilor dreptului umanitar proproo victimelor conflictelor armate : -3rincipiulneutralitatii, cind persoana este protejata prin $onventia de la Heneva care ofera anumite drepturi,precum sa i se ofere o viata normala. -3rincipiul protectiei, care cere statelor sa asigure aplicarea protectiei nationale si internationale persoanelor ce se afla in puterea lor, din rindurile inamicilor. D 3rincipii proprii dreptului razboiului : -3rincipiul delimitarii *ratione personae + ceea ce inseamna ca populatia civila si persoanele civile se bucura de o protectie generala impotriva pericolelor rezultind din operatiunele militare. -3rincipiul delimitarii * ratione personae + ce interzice orice arme sau metode de lupta , care sunt de natura sa produca pierderi inutile sau suferinte excesive. -3rincipiul delimitarii * ratione loci +ce inseamna ca atacurile trebuie strict limitate numai la obiectivele militare.