Cursul 1 Finantele publice si istoria fiscalitatii romanesti

In vorbirea curenta, ca si in cea de specialitate se folosesc mai mult termeni si expresii din familia finantelor. Cuvantul "finante" isi are originea in limba latina ("finatio"= plata sau "finios"= termen de plata) Activitatea financiara este primordiala in orice domeniu. Proiectele/strategiile/obiectivele pe care le stabilim in orice activitate sunt imposibil de reali at fara a avea o acoperire financiara. !aca in domeniul privat, gestioanrea aferenta resurselor financiare este o c"estiune ce tine de fiecare intreprin ator, in domeniul public toate aceste strategii sunt indisolubil legate de sistemul de taxe si impo ite. # alta c"estiune fundamentala este aceea legata de colectarea de taxe si impo ite. Ca si in celelalte state europene, aparitia si evolutia taxelor si impo itelor este un proces complex si de durata. !acia romana a fost prima care a introdus un functionar cu atributii in ona financiara (acesta se numea procurator) si avea principala atributiune de a colecta darile. Cele mai importante dari$ %tributum soli %tributum capitis (per cap de vita) %vicesima "ereditatum (darea succesorala) %vicesima libertatum (taxa de eliberare a sclavilor) %conductor comerciorum (taxa alicata comerciantilor) %conductor salinarum (taxa pentru exploatarea salinelor) In evul mediu, in tarile romane au existat o serie intreaga de taxe si impo ite$ sferturile, di&maritul, gostinaritul, vinaritul, pripasitul, tutunaritul, fumaritul, oieritul, vacaritul, caminaritul, sapunaritul. !at fiind stapanirea otomana, se mai plateau pesc"esul si bairamul. Intrucat darile erau foarte apasatoare, negocierile intre platitorul de taxe si administratia fiscala avremii existau foarte adesea negocieri. In acest context, domnitorul intervenea, declarand asa numita "ruptura" (amnistie fiscala).

!at fiind abu urile la care erau supusi taranii, consulul Angliei din perioada '(')%'(*' spunea "nu exista popor in lume care sa fie mai apasat de despotism si coplesit de dari ca taranul din +oldova si ,ara -omaneasca". Ca si celelalte state europene, si tarile romane aveau o consistenta parte de venituri, provenind din taxele vamale$ %taxa principala %vami de "otar %vami de stra&a %vami de uscat sau de apa ,axele vamale se plateau in functie de valoarea sau greutatea marfurilor sau in functie de capete. ,oate aceste taxe intrau in visteria domnitorului iar cuantumul acestora era stabilit fie prin bule domnesti fie prin acorduri si tratate intre state. Cu timpul, aceste taxe vamale auinceput sa fie cedate si anumitor structuri ale statului. In secolul .I/%./, vistiernicul avea atributii in domeniul strangerii veniturilor taxelor (alte atributii$ intretinerea curtii si armatei, mentinerea catastifelor visteriei, &udeca pricinile legate de dari si taxe). !at fiind caracterul natural al economiei, si colectarea taxelor si impo itelor se facea sub forma strangerii de cereale, peste, produse articole etc. In secolul ./I, principala taxa in ,ara -omaneasca era eciuiala iar in +oldova era deseatina. Periada moderna a fiscalitatii in -omania incepe cu "-egulamentele organice". Acestea, adoptate in '(0' in #ltenia si in '(0* in +oldova inlocuiesc toate vec"ile taxe cu un nou impo it unic$ capitatia. Aceasta repre inta un impo it direct si personal platit de micii boieri, de tarani si de muncitorii de la orase si targuri. 1a meseriasi si micii intreprin atori se introduce "patenta". In '(2( incepem sa avem pentru prima oara !rept financiar in adevaratul sens al termenului si se introduce un principiu fundamental al acestuia "nullum imposite sine lege" (nu poate exista niciun impo it nepreva ut de lege)=3 principiul unitatii bugetare. Acesta duce la unicitatea executiei bugetare. 4nificarea politica a Principatelor romane a dus la inlocuirea unor taxe si impo ite si aparitia altora$ %impo itul funciar %contributia pentru poduri

%contributii pentru cai de comunicatii %impo it pe salarii %impo it pe bauturi spirtoase %impo itul profesiona In '(52 se instituie legea 220 privind perceptorii (functionar al statului)$ %indeplinirea contributiilor directe si a altor taxe fiscale se va efectua exclusiv de catre agenti speciali numiti perceptori %aveau dreptul sa execute in mod direct obligatiile fiscale cat si cele aditionale la toti contribuabilii inscrisi in rolurile fiscale In '6*0, sistemul fiscal sufera modificari importante. 7ste introdus impo itul pe venit. In '600 are loc un proces de unificare a impo itelor directe si se stabilesc si care sunt acestea$ impo itul pe venit, pe proprietati agricole, pe venituri industriale, pe activitati libere, pe produse de lux, pe salarii si venituri aditionale. Pentru prima oara in isotie se vorbeste de impo ite locale. Acestea vor fi in gestiunea comunelor si &udetelor$ impo itul pe suprafata locativa, pe teren virat, pentru intretinerea comunelor, pe intreprinderi particulare, impo it personal casnic, impo it pe firma, pe bilete de tranvai, pe pariuri la curse, pe servicii "oteliere, acci e comunale pentru activitati comerciale stradale. 8umele care erau stranse nu puteau fi restituite sau desfiintate prin nicio "otarare &udecatoreasca. 7le nu puteau fi supuse unei de bateri si aveau putere executorie.

Raporturile juridice de Drept financiar

Acestea se constituiau pe ba a normelor &uridice, a caror executare este asigurata prin aplicarea legii de catre autoritatea de stat. 7le sunt pormate din relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul constituirii, reparti arii si utili arii fondurilor banesti statale. Avand drept criteriu modul in care statul intervine in economie si a scopului activitatii desfasurate, aceste raporturi pot fi$ bugetare, fiscale, de creditare, bancare si de control financiar. In ansamblul reglementarii &uridice, raporturile se

recunosc prin finalitatea financiara.

Subiectele raportului juridic de drept financiar: Statul este repre entat printr%un organ de specialitate in activitatea financiara. Acestea sunt investite de lege cu atributii in ona elaborarii si executarii bugetelor publice, activitatea de colectare a taxelor si impo itelor, de stabilire a nivelurilor acestora, de administrare si reparti are a fondurilor banesti precum si de control a aplicarii normelor &uridice financiare. 8tatul apare sub forma 9uvernului, +inisterul :inantelor Publice, organe administrativ%teritoriale speciali ate in acest domeniu. #rganele statului sunt intr%o situatie &uridica deosebita. 7le pot pretinde celuilalt subiect$ prestatii sau abtineri iar in acest context il pot controla, sanctiona si executa silit. Contribuabilul poate fi o persoana &uridica sau fi ica careia ii revin o serie de drepturi si obligatii si care participa direct la constituirea resurselor statului. 7xemplu$ toate persoanele ce poseda fonduri banesti au obligatia legala de a plati anumite taxe sau impo ite publice. In cadrul acestor raporturi, subiectele au o po itie &uridica diferita. 7xista o po itie autoritara a subiectului numit 8tat. 7xista un profund de ec"ilibru in ceea ce repre inta drepturile si oblicatiile subiectelor &uridice.

Cursul * Continutul raporturilor juridice financiare

7ste unul distinct de celelalte ramuri de !rept fapt explicabil prin natura sa. 8pecificitatea se datorea a drepturilor si obligatiilor de natura financiara a celor * subiecti. #biectul acestui raport il constituie raporturile financiare ce se stablesc in cadrul raportului &uridic bugetar si de finantare publica ce se individuali ea a cu oca ia incasarii impo itelor si taxelor. Acest raport &uridic ia nastere cu oca ia actiunilor si operatiunilor aferente intocmirii bugetului de stat si colectarii taxelor si impo itelor.

;ormele &uridice de drept financiar

;orma &uridica este o regula de conduita generala si impersonala instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta, a carei respectare este asigurata prin forta coercitiva a statului. 8copul &ormei &uridice este de a asigura convietuirea sociala si promovarea valorilor sociale comune. In acest context, norma &uridica de drept financiar este o regula de conduita stabilita sau recunoscuta de stat care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raporturile de drept financiar si a carei respectare este asigurata de forta coercitiva a statului. 8tructura normei &uridice de drept financiar$ %ipote a %dispo itie %sanctiunea Constructia externa este de capitole, titluri, subcapitole etc. Ca si in celelalte ca uri, norma &uridica financiara are un caracter general si impersonal. ;orma &uridica financiara surprinde si o serie de specificitati$ '. Apare sub forma unei norme%principiu. 1egea finantelor publice mentionea a utili area resurselor financiare se face cu respectarea stricta a legii in conditii de eficienta sociala si economica. *. Apare sub forma unei norme sarcini, deoarece actele normative de drept financiar stabilesc sarcini si prevederi complete exprimate cel mai adesea in cifre. 7xista si unele exceptii, in sensul existentei unei nome &uridice de drept financiar care au un caracter oarecum individual. Ipotezele prevad impre&urarile in care se aplica dispo itiile cuprinse in aceste norme &uridice. Dispozitiile prevad conduita subiectelor de drept vi ate de aceste norme astfel incat subiectii sunt fortati sa actione e intr%un anumit mod sau li se inter ic anumite acte sau operatiuni financiare. 7le pot fi permisive, onerative sau pro"ibitive. Sanctiunile arata care sunt consecintele nerespectarii dispo itiilor. Acestea sunt sanctiuni disciplinare, administrative, penale sau patrimoniale. 8pecifice mai sunt si penalitatile si doban ile. 7le sunt preva ute de Codul de Procedura :iscala, pentru neplata la termin a taxelor si impo itelor.

-are ori cele trei elemente se vor regasi explicit in textul de lege.

I voarele !reptului :inanciar

!reptul financiar, ca si disciplina, cuprinde * mari categorii de i voare$ '. Comune cu alte ramuri de drept *. 8pecifice '. Cele mai importante< Constitutia (deoarece cuprinde reglementari referitoare la adoptarea bugetului de stat, competentele puterii in stat, modul de adoptare, elaborare si executie a bugetelor centrale si locale) Alte i voare$ %1egile organice si ordinare adoptate de Parlament =!ecretele pre identiale %>otararile 9uvernului %#49 %Alte instructiuni si normatiuni *. Cele mai importante$ Codul fiscal, apoi Codul de Procedura :iscala, 1egea :inantelor publice si 1egea :inantelor Publice locale. Aceste i voare stabilesc reguli pentru subiectele de drept financiar, principiile de ba a ale fiscalitatii, armoni ea a legislatia romaneasca cu cea a 4niunii 7uropene, asigura posibilitatea sistemului fisca romanesc, asigura functionarea aparatului de stat prin finantarea acestuia si prin executarea bugetului central si local.

Aparatul financiar al 8tatului

;otiunea aceasta desemnea a totalitatea organelor statului care contribuie in mod direct sau care inlesnesc activitatea financiara si aplica politica financiara a statului. Astfel, avem$ %#rgane cu competenta generala (')

%#rgane cu competenta specifica (*) '. Parlamentul, Presedintia, 9uvernul, Consiliul 1ocal *. Au atributii exclusiv in domenii bine determinate$ Curtea de Control a -omaniei, Corpul de Control al Primarului, +inisterul :inantelor Publice, 9arda :inanciara.

?ugetul de 8tat Procedura bugetara. 7xtrem de impotant pentru fiecare societate, notiunea de ?uget de stat se regaseste pentru prima data in '(5* in :ranta, intr%un "!ecret privind contabilitatea publica". Acesta stipula faptul ca bugetul este actul prin care sunt preva ute si autori ate c"eltuielite si veniturile statului, pentru o perioada determinata. Cam in aceasi perioada, in tarile romane, apare Condica de venituri si c"eltieli. !esi nu imbraca forma unui ?uget de stat propriu% is, se pre enta sub forma unei dari de seama asupra veniturilor si c"eltuielilor statului. In '(5), apare 1egea contabilitatii$ "toate veniturile si c"eltuielile statului trebuie autori ate anual prin lege, formandu%se astfel ?ugetul general al statului". Actualmente, bugetul de stat este definit ca documentul prin care sunt preva ute si aprobate anual venituri si c"eltuieli sau dupa ca c"eltuieli, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice. ?ugetul statului poate fi apreciat drept un act de management politic, dar este si un document predictiv intrucat @uantifica nivelul c"eltuielilor ce se vor efectua in viitor precum si marimea veniturilor ce vor fi la dispo itia statului. 7le apar sub forma unui plan de actiune financiar in care sunt preva ute si autori ate veniturile si c"eltuielile pe un an. In ceea ce priveste natura sa, bugetul este un act prin care puterea legislativa autori ea a venituri si c"eltuieli. Pe de alta parte, planifica veniturile si c"eltuielile. Astfel, au existat mai multe teorii$ '. ?ugetul ar fii un act administrativ *. Act legislativ 0. Act politic ). Act de natura &uridica

?ugetul de stat este expresia unei vointe politice, concreti at intr%un act cu profunde valente &uridice.

Principiile bugetare

In procesul intocmirii si executiei, exista o serie de reguli cunoscute drept principii bugetare. Aceste principii fundamentale stablesc anumite coordonate$ modul de reflectare al veniturilor si c"eltuielilor in bugetul de stat, durata pentru care Parlamentul autori ea a 9uvernul sa incase e venituri si sa efectue e c"eltuieli< relatia care trebuie sa existe intre totalul veniturilor si al c"eltuielilor. Aceste principii sunt importante si pentru motive de ordin politic si te"nic. ,e"nic pentru ca asigura o buna oglindire a raportului dintre venituri si c"eltuieli. '. Principiul universalitatii, deoarece cuprinde toate veniturile si c"eltuielile (nu trebuie sa existe nicio incasare sau c"eltuiala fara a fi preva uta). Acest principiu asigura posibilitatea Parlamentului de a cunoaste toate posibilitatile de incasare a taxelor si impo itelor si de c"eltuire a banului public. *. Principiul publicitatii. ,oate componentele bugetului public vor fi aduse la cunostinta opiniei publice. In toate etapele de elaborare, adoptare si executie proiectul de lege si, ulterior, legea trebuie sa fie cunoscuta de carte cetateni. 0. Al unitatii bugetare. In fiecare an se adopta un singur buget de stat. ?ugetele extraordinare sunt acea categorie de bugete destinate acoperirii unor nevoi nepreva ute in timpul unor exercitii bugetare. In -omania, in pre ent, exista bugetul asigurarii sociale de stat. 7ste distinct de bugetul de stat. Acesta asigura plata pensiilor, diferinte a&utoare si indemni atii. ?ugetele autonome se intocmesc de cartre institutii publice care au o autonomie financiara. Conturile speciale ale tre oreriei$ acestea se desc"id pentru a degreva bugetul de stat de unele c"eltuieli cu caracter temporar. ). Al anualitatii. 8e refera la perioada de timp pentru care se aproba si intocmeste bugetul dar se refera si la perioada de timp in care se incasea a veniturile si se efectuea a c"eltuielile. Parlamentul are posibilitatea de a controla 9uvernul si de a corecta eventualele abateri de la legislatie 2. Al speciali arii bugetare presupune ca veniturile bugetare trebuie sa fie inscrise in bugetul de stat , surprin andu%se sursele de provenienta iar

c"eltuielile publice sa se regaseasca pe categorii de destinatie. Parlamentul este cel care aproba nivelul maxim al c"eltuielilor. Procesul prin care se grupea a c"eltuielile si veniturile intr%o anumita ordine filosind anumite criterii se c"eama clasificatie bugetara. In legea finantelor publice 2AA/*AA*, veniturile si c"eltuielile sunt grupate in buget pe ba a clasificatiei bugetare. /eniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole iar c"eltuielile in parti, capitole, subcapitole, aliniate etc. 5. Al unitatii monetare presupune ca toate operatiunile financiare si bugetare sa se exprime in moneda nationala. B. Al ec"ilibrului bugetar. Potrivit acestuia, trebuie sa existe un ec"ilibru permanent la nivelul bugetului iar acest ec"ilibru sa se regaseasca pe toata perioada executiei bugetare. Aceasta situatie nu s%a regasit din '6(6 pana in pre ent deoarece c"eltuielile publice au depasit in mod constant veniturile, prin urmare bugetele de stat s%au inc"eiat cu deficit. !eficitul bugetar are mai multe cau e$ %sporirea c"eltuielilor cu aparatura administratiei de stat %c"eltuieli militare %c"eltuieli cu acoperirea datoriei publice !e regula, c"eltuielile publice excedentare sunt acoperite cu imprumuturi de stat si emisiuni monetare. Acestea sunt solutii temporare ce contribuie la sporirea deficitului bugetar. Conform art *A din legea finantelor publice, deficitul bugetar este definit ca partea c"eltuielilor ce depaseste venitul bugetar la inceputul unui an bugetar. !at fiind ca deficitul bugetar are efecte de astruoase asupra economiei, la nivelul 4niunii 7uropene s%a stabilit limita deficitului bugetar structural la A,2C iar deficitul bugetar in ansamblu trebuie sa a&unga la 'C din PI?. !eficitul bugetar maxim nu trebuie sa depaseasca 0C. (. Al neafectarii veniturilor bugetare. Principiu potrivit caruia in elaborarea bugetului de stat trebuie sa impulsione e cresterea veniturilor obtinute din taxe si impo ite astfel incat deficitul bugetar sa fie cat mai aproape de ero.

Cursul 0

Procesul bugetar

Acesta este reglementat de catre Constitutie si legea 2AA/*AA* privind finantele publice si cuprinde urmatoarele etape$ '. 7laborearea proiectului de buget * Aprobarea bugetului de stat 0. 7xecutia bugetului de stat ). Inc"eierea exercitiului financiar anual 2 Controlul bugetar Procesul bugetar are o serie de trasaturi$ %este un proces de deci ie intrucat consta in alocarea resurselor bugetare in conformitate cu anumite prioritati %este un proces politic deoarece partidele de guvernamant isi impun vointa politica %este un proces complex %este un proces ciclic deoarece se reia dupa un calendar bine preci at Procedura elaborarii bugetului de stat In statele europene, fara exceptii, acesta este elaborat de puterea executiva. +inisterul :inantelor Publice il elaborea a, tinand seama de obiectivele programului de guvernamant. -e ultatul activitatii de elaborare a proiectului de buget il constituie documentul pe care 9uvernul il pre inta spre examinare si aprobarea Parlamentului. Acest proiect va cuprinde o expunere de motive, o pre entare a veniturilor si c"eltuielilor, eventuale propuneri de modificare a legislatiei si structura c"eltuielilor. Cel mai adesea, structura veniturilor si c"eltuielilor se regaseste in anexele proiectului de buget. +inisterul :inantelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de ' iunie, o scrisoare cadru. In aceasta scrisoare sunt preci ate elementele de natura macroeconomica si limitele de c"eltuieli aprobate de 9uvern. Pana la '2 iulie, ordonatorii sunt obligati sa depuna propunerile pentru proiectul de buget. Proiectele de buget si anexele pentru fiecare minister se depun la ministere pana la ' august. Astfel, incepe un proces de negociere intre +:P si ordonatorii principali de credite. !aca divergentele persista, competentele de

solutionare revin 9uvernului. Proiectele de buget stranse sunt reunite de catre +:P sub forma proiectului legii bugetului de stat (pana la 0A septembrie). Proiectul legii bugetului de stat este anali at in sedinte de 9uvern. !upa aprobarea sa de catre 9uvern, este inaintat Parlamentului. Adoptarea si aprobarea proiectului Potrivit art 5* din Constitutie, proiectul bugetar de stat se adopta de catre Parlament in sedinta comuna a celor doua camere. Prin aceasta se releva importanta deosebita a bugetului de stat. 8ub aspect practic, sunt eliminate bloca&ele legislative. Conform legii finantelor publice, examinarea si aprobarea legii bugetului debutea a prin examinarea proiectului de catre comisiile parlamentare ale fiecarei camera (comisia buget, finante, banci). 1a finalul examinarii, fiecare comisie elaborea a un avi . 1a acestea se aduna si avi ul comisiei &uridice a Parlamentului. Cele doua comisii intocmesc un raport comun care cuprinde eventuale amendamente si este trimis plenului reunit al celor * camere. Plenul reunit procedea a la de baterea pe articole a proiectului legii bugetare. !upa aceea se trece la vot, care poate fi secret sau desc"is. In momentul in care a trecut de Parlament, ca orice legem va fi supus promulgarii Presedintelui. Promulgarea se face in maxim *A ile. Procedura e ecutiei anuale a bugetului de stat Prin procedura executiei anuale a bugetului de stat intelegem actul &uridic si operatiunile prin care se reali eaca veniturile publice si se exercita c"eltuielile publice. In aceasta etapa, aparatul de stat are drept scop incasarea integrala a impo itelor si taxelor si apoi efectuarea c"eltuielilor publice inscrise in bugetul de stat. 7xercitiul bugetar incepe la ' ianuarie si se termina la 0' decembrie. -esponsabil pentru executia bugetului este 9uvernul. !in acest motiv, conform legii finantelor publice, periodic 9uvernul se reuneste pentru a anali a stadiul executiei bugetului si pentru a lua masuri prin care sa duca la mentinerea ec"ilibrului bugetar. 8unt foarte importante atributiile +:P, respectiv reparti area veniturilor si c"eltuielilor publice, efectuarea de transferuri bugetare catre bugetele locale si controlul preventiv si de gestiune. -eparti area veniturilor si c"eltuielilor pe bugete locale se face sub stricta supraveg"ere a +:P, astfel incat sa fie respectate cu strictete prevederile

legii. !"identa e ecutiei bugetului de stat si inc#eierea e ercitiului bugetar anual. Inc"eierea exercitiului bugetar anual se face la data de 0' decembrie. Potrivit legii, orice venit incasat si orice c"eltuiala ang"a&ata care nu a avut loc pana la 0' decembrie se va incasa sau plati anul urmator. Creditele bugetare neutili ate pana la inc"eierea anului sunt anulate de drept. !isponibilitatile ce provin din fonduri europene, ramase nec"eltuite la 0' decembrie se raportea a in anul urmator. Inc"eierea exercitiului bugetar presupune intocmirea unor rapoarte periodice privind gradul de utili are a fondurilor publice. #rdonatorii principali de credite intocmesc conturi anuale de executie a bugetului statului. Pe ba a situatiilor financiare, +:P elaborea a contul general anual de executie a bugetului de stat. Acest cont este anali at de 9uvern si este trimis Parlamentului spre adoptare. Inainte de adoptare, Curtea de Conturi pre inta o opinie motivata. Parlamentul adopta prin vot contul general, care apare sub forma unei descarcari de gestiune. Prin de baterea si adoptarea contului general, Parlamentul isi exercita functia de control asupra executivului. Cursul )

Controlul executiei bugetare

8e executa pe toata perioada anului bugetar si se reali ea a de catre trei "actori"$ '. Parlamentul% care exercita un control politic. Acesta se exercita de catre Parlament in virtutea prerogativelor sale constitutionale. Parlamentul este cel care de bate si aproba contul general anual de executie a bugetului de stat. Controlul Parlamentului se poate executa din oficiu sau la cerere iar Parlamentul poate solicita Curtii de Conturi sa exercite diferite forme de control financiar. *. Curtea de Conturi% care exercita un control de natura &urisdictionala. Acest control se efectuea a de catre Curtea de Conturi, care este institutia suprema de control financiar. Anual, aceasta institutie pre inta un raport asupra conturilor de gestiune si a modului in care sunt c"eltuiti banii publici. 0. 9uvernul% care exercita un control de specialitate. Controlul administrativ%

financiar sau de specialitate este exercitat de catre 9uvern (+inistere) si se desfasoara pe diferite palete si examinea a periodic situatia financiara din economie. +ai mult, in acest scop, exista un asa numit corp de control al Primului +inistru care poate desfasura actiuni de control in domeniul executiei bugetului de stat. !in acest punct de vedere si +inisterul :inantelor Publice desfasoara permanent actiuni de control prin !irectia 9enerala :inanciara si 9arda :inanciara (cu oca ia diferitelor controale, sunt verificate modul de respectare al procedurilor si administrarea si folosirea fondurilor publice). Controlul vi eaca si modalitatea in care sunt respectate obligatiile fiscale fata de stat. 1a nivelul fiecarui minister exista diferite departamente de control care verifica propriile structuri din subordine in ceea ce priveste legalitatea, oportunitatea si eficacitatea folosirii fondurilor publice. Prin urmare, controlul executiei bugetare are o dubla ratiune$ una politica iar cealalta financiara. -atiunea politica repre inta necesitatea Parlamentului de a exercita control politic asupra 9uvernului iar ratiunea financiara re ulta din necesitatea evitarii risipei si a combaterii si prevenirii fraudei fiscale.

C"eltuielile bugetului de stat ;otiunea si rolul c"eltuielilor bugetului de stat

In orice stat, o parte importanta din venitul national este alocata acoperirii c"eltuielilor necesare indeplinirii functiilor si obligatiilor sale. 7xista doua componente fundamentale in functionarea unui stat$ '. Interna *. 7xterna Prin acoperirea c"eltuielilor oca ionate de functionarea politiei, armatei, serviciilor secrete, &ustitiei, sanatatii, educatiei, culturii etc se aloca importante sume de bani din bugetul de stat. Aceste sume se mobili ea a prin intermediul relatiilor financiare. 4tili area resurselor financiare se efectuea a prin intermediul c"eltuielilor publice. :inantarea c"eltuielilor publice are loc in cadrul unor raporturi publice de finantare care se stabilesc intre autoritatea financiara (ordonatorii de credite) si beneficiarii acestor fonduri utili abile in c"eltuielile publice. :inantarea

c"eltuielilor publice presupune aprobarea proiectelor de c"eltuieli, acordarea fondurilor aprobate si controlul intrebuintarii acestora. In ca ul in care, in cadrul acestui raport, se constata unele neregului, atunci, pe langa sanctiunile administrative se poate trece si la suspendarea finantarii. C"eltuielile pentru fiecare +inister se fac pentru acoperirea necesarului de cladiri, instalatii, mi&loace de transport, salarii, indemni atii etc. ?eneficiarii sunt obligati de lege sa utili e e fondurile publice potrivit destinatiei aprobate. :inantarea bugetului se defineste ca fiind procedeul de intretinere a institutiilor si organelor de stat care se reali ea a prin transmiterea sumelor de bani, catre unitatile bugetare. Cresterea c"eltuielilor publice este un proces constant in orice tara. Cresterea c"eltuielilor se face in primul rand pentru a acoperi necesarul de siguranta si securitate. In acest context cresc c"eltuielile militare si a celor destinate apararii. Au loc procese de privati are, procese de de voltare a sectorului de stat, sunt subventionati producatorii mici si mi&locii, se moderni eaca si extinde reteaua de sanatate si educatie, infrastructura de stat, se aloca din ce in ce mai multe fonduri pentru protectia mediului si sistemati area teritoriului. In conclu ie, cresterea c"eltuielilor este determinata de o serie de factori de ordin militar, social%politic si economic. Clasificarea c#eltuielilor bugetare Potrivit legislatiei romanesti, avem urmatoarele trei categorii$ '. 8ocial%culturale *. Pentru domeniile economice 0. Pentru autoritatile publice si aparare C"eltuielile bugetare social%culturale sunt determinate de nevoia statului de a asigura permanent necesitatile de instruire si invatamant pentru cetateni. In aceasta categorie mai intra si c"eltuielile aferente protectiei sociale, asistentei medicale, culturale, arta si sport. Ponderea acestora in totalul c"eltuielilor este data de nivelul de de voltare economico%social. In ceea ce priveste -omania, exista unele deficiente in ceea ce priveste aceste c"eltuieli. Importanta acestor c"eltuieli este deosebita pe termen mediu si lung, din acest motiv, in statele de voltate au ponderea cea mai insemnata. Instruirea populatiei se regaseste in nivelul de performanta economica. 4n

sistem de sanatate asigura o medie de viata mai lunga si stimulea a inclusiv consumul. In plus, nivelul de educatie superioara se revarsa invers proportional in nivelul c"eltuielilor destinate ordinii si sigurantei publice. C"eltuielile bugetare pentru invatamant

8e aplica tuturor formelor de invatamant. In -omania, cea mai mare parte este alocata invatamantului primar si secundar. C"eltuielile din acest sector se regasesc in categoria investitiilor in capital uman. In cea mai mare parte a statelor lumii se considera ca investitiile in capital uman au un randament mai ridicat decat c"eltuielile clasice de capital. 1a nivel national exista si o serie intreaga de fonduri speciale destinate institutiilor de invatamant. Parte din necesitatile financiare sunt acoperite si din bugetele locale (in ca ul invatamantului preuniversitar de exemplu). In structura acestor c"eltuieli se regasesc c"eltuieli cu salari area, contributii pentru asigurari sociale, constituirea fondurilor speciale, pentru soma&, c"eltuieli pentru servicii, c"eltuieli privind fonduri fixe pentru intretinere si reparatii, transport etc.

C"eltuielile bugetare pentru sanatate

Acestea au mare importanta pentru asigurarea vietii cetatenilor, cresterii duratei medii vietii, reducerea incapacitatii medii de munca si sunt destinate platii personalului din domeniul medical, intretinerii, functionarii si dotarii spitalelor, sanatoriilor, centrelor de diagnostic, statiilor de salvare, finantarea actiunilor antiepidemiece si educatie sanitara. Pe laga institutiile medicale de stat exista si institutii si facilitati private. Pentru finantarea privatului s%a infiintat Casa ;ationala de Asigurari de 8anatate si Casa de Asigurari de 8anatate la nivel &udetean. :ondurile acestora se formea a din contributiile persoanelor anga&ate, taxelor anga&atorilor din subventiile de la bugetul de stat, contributii din bugete locale, doban i, donatii, sponsori ari si alte venituri. Asigurarea de sanatate repre inta principalul sistem de finantare a sanatatii din -omania. C"eltuielile din fondul unic de asigurare de sanatate se fac pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor, materialelor sanitare si a dispo itivelor si te"nicilor medicale. Acestea repre inta 0C din sumele colectate. !in bugetul de stat se suporta c"eltuieli pentru investitii, construirea si consolidarea unitatilor sanitare, ac"i itionarea aparaturii medicale, pentru

persoane fara venituri sau cu venituri reduse si desfasurarea altor masuri profilactice. # parte din c"eltuieli provin si de la bugetele locale, in special c"eltuieli materiale si ecle privind prestari de servicii. # alta masura de finantare o repre inta si c"eltuielile publice din venituri proprii.

C"eltuieli pentru asistenta si protectie sociala

8unt c"eltuieli care au scop principal protectia principala a cetatenilor care nu au venituri suficiente, au c"eltuieli deosebite cu intretinerea unor persoane aflate in ingri&ire sau au c"eltuieli sociale deosebite. In aceata ona se includ so programele sociale, indreptate impotriva saraciei, soma&ului, analfabetismului etc. C"eltuielile pentru asistenta sociala se adresea a intretinerii caminelor pentru batrani, centrelor de minori, plata alocatiilor pentru copii, a&utoare pentru veterani de ra boi, alocatii pentru persoane cu "andicap, fondul banesc pentru plata a&utorului pentru soma& se constituie din contributii ale unitatilor anga&atoare, contributii ale anga&atilor si subventii. C"eltuielile pentru a&utorarea persoanelor cu "andicap se constituie prin contributii ale agentilor economici si din unele surse alternative bugetare de stat. In conclu ie, toate aceste forme de a&utor au drept scop protectia sociala a cetatenilor aflati in dificultate sau cu probleme de natura medicala

Cursul $

C"eltuieli pentru cultura si arta

Acestea se adresea a cu precadere functionarii si in estrarii bibliotecilor si mu eelor, expo itiilor, publicatiilor si spectacolelor etc. !eoarece marea ma&oritate a institutiilor de arta si cultura reali ea a unele venituri proprii, acestea completea a veniturile din bugetul de stat. /eniturile proprii sunt re ultat al incasarii taxelor de intrare. !atorita insuficientei alocatiilor

bugetare, marea ma&oritate a institutiilor de cultura se intretin apeland la subventii de la bugetele locale si alte venituri extrabugetare.

C"eltuieli bugetare pentru obiective si actiuni economice, protectia mediului si cercetare/de voltare

8tructura c"eltuielilor cu caracter economic apare sub mai multe forme$ prime de export, subventii pentru agricultura, aparitia unor noi intreprinderi, lucrari de cercetare geologica, sistemati area teritoriului, protectia mediului, c"eltuieli in infrastructura. !aca in anii 6A, ponderea acestor c"eltuieli era de 5AC din totalul c"eltuielilor bugetare, in anii *AA)%*AA2 s%a a&uns la un procent de *AC. :ormele de interventie ale statului pot fi directe sau indirecte si se reali ea a prin imprumutiri cu dobanda, a&utoare financiare sau rambursabile fara dobanda, investitii etc. C"eltuielile si subventiile pentru domeniul economic sunt preva ute in fiecare buget de minister, fiind grupate in specii de c"eltuieli$ c"eltuieli pentru re erva de stat, pentru unitati vamale, pentru acoperirea ratei de sc"imb valutar, pentru activitati de integrare a absolventilor de invatamant superior etc.

C"eltuieli bugetare pentru autoritatile publice si pentru aparare

Ca in alte state, si in -omania institutiile publice functionea a pe banii proveniti din bugetul de stat. !intre autoritatile publice cele mai importante amintim Presedintele (are un buget anual distinct), 8enatul si Camera !eputatilor, +inisterul Dustitiei, +inisterul Public, ICCD, autoritatile administratiei executive incepand cu 9uvernul si terminand cu fiecare autoritate locala de stat. 1a toate acestea se adauga c"eltuieli destinate +inisterul Apararii ;ationale, +inisterul Afacerilor Interne si c"eltuieli pentru servitiile secrete. ,oate acestea sunt grupate in asa numitele c"eltuieli pentru aparare, ordine si siguranta publica. Principala sursa de finantare o repre inta bugetul de stat si bugetele locale. Apararea si siguranta nationala repre inta o importanta componenta pentru asigurarea suveranitatii nationale . !e aceea anual se c"eltuiesc sume

importante pentru intretinerea si functionarea armatei, politiei si serviciilor secrete in vederea participarii la anumite aliante militare, la ra boaie sau inlaturarea efectelor acestora. Aceste c"eltuieli se mai numesc si c"eltuieli militare directe si indirecte. C"eltuielile directe sunt c"eltuieli pe care bugetul de stat le efectuea a pentru in estrarea cu te"nica militara, c"eltuieli cu solde, construirea de infrastructura speciala, de ca arme. C"eltuielile indirecte sunt c"eltuieli alocate cercetarii militare, c"eltuieli pentru pensiile militare, pentru alocatii in ca de invaliditate, pentru vaduve si orfani de ra boi. Principala sursa de acoperire o constituie bugetul de stat dar si unele surse de autofinantare reali ate de +inisterul Apararii ;ationale (exportul de te"nica militara).

Dreptul financiar si circulatia monetara

;otiunea si formele circulatiei monetare in -omania

Circulatia monetara este o etapa a sc"imbului de marfuri, in care marfurile se transforma in bani si invers. Acestea cuprind doua momente distincte$ %van area (transformarea marfii in bani) %cumpararea (transformarea banilor in marfuri) Circulatia monetara la nivelul statului repre inta totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetara, concreti ate in incasarile si platile baneste, determinate de circulatia marfurilor, prestarea de servicii si executarea de lucrari in decursul de un an. Circulatia monetara este formata din doua parti$ cu monetar si fara monetar. Cele doua forme alcatuiesc un tot unitar. !esi repre inta o functie importanta, circulatia in monetar repre inta doar *AC din totalul circulatiei monetare. 9ratie procesului te"nologic si a globali arii pietelor, circulatia cu monetar tinde sa dispara. /ite a de circulatie a banilor Procesul de circulatie monetara are o anumita vite a la nivelul sistemului economic al statului. /ite a de circulatie a banilor repre inta numarul de tran actii pe care o unitate monetara o desfasoara intr%o unitate de timp, in

procesul de circulatie a marfurilor si a prestarii de servicii. :actorii vite ei de circulatie$ '. /olumul re ervei nationale% acea parte din bugetul de stat care este constituita ca o re erva pentru acoperirea unor c"eltuieli nepreva ute *. ;ivelul veniturlor populatiei si nivelul economiilor populatiei 0. !orinta de mentinere a macrostabilitatii economice a statului respectiv% dorinta statului de a pastra balanta intre venituri si c"eltuieli. ). Increderea populatiei in moneda nationala % factorul este strans legat de situatia economica a tarii 2. ;ivelul inflatiei% nivelul de depreciere a banilor de "artie aflati in circulatie ca urmare a emiterii unei mase banesti peste nevoile reale ale populatiei si economiei sau ca urmare a reducerii volumului de marfuri. 5. +asa banilor aflati din circulatie % are efect direct asupra vite ei de circulatie a banilor Pentru o economie sanatoasa, vite a de circulatie a banilor trebuie mentinuta cat mai ridicata. Pentru aceasta, trebuie perfectionat mecanismul circulatiei si sa fie evitate bloca&ele financiare (este situatia firidico%economica in care nivelul platilor depaseste in mod semnificativ nivelul disponibilitatilor din cont, inclusiv posibilitatea anga&arii unor credite)

7misiunea monetara si stabilitatea monetara