MEDICINA HOLISTICA, dr.

Lidia Mandru

Frica micsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeaza boli organice, cum ar fi boala coronariana (ischemia), hepatita, impotenta si frigiditatea sexuala, boli de piele, nevroze si psihoze.

Gelozia, de regula, provoaca scaderea vederii, auzului, scleroza in placi, traumatismele capului, diabet, inflamatii articulare. Daca gelozia este grevata de trufie, atunci este de doua ori mai periculoasa. Cand cineva te jigneste, nu te razbuna pe e , nu! uri si nu te supara pe e , intrucat aceasta jignire este un dar de la Dumnezeu. Daca n!" accepti, ur#eaza ca puri$icarea su$ etu ui sa se in$aptuiasca prin boli si nenorociri, iar daca nu esti pregatit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte Aceasta forma de purificare ne este data prin intermediul celor apropiati, de aceea in #asura in care reusi# sa!i ierta#, in aceeasi #asura sunt p"sibi e sc%i#bari interi"are de pr"$unzi#e. Se cuvine sa iertam nu numai in gand, ci si cu sufletul.

Cel mai mult ne leaga de trecut supararile neiertate. Dependenta naste frica, indoiala, depresia si supararea.

Nu cautati p ata, nici auda si nici " rasp ata, "rice ati $ace. Savarsind ceva bun n"i pretinde# i#ediat rec"#pensa. Aceste d"rinte aduc ca rezultat suferinta. Cu cat veti intensi$ica d"rinte e "#enesti cu atat va creste nivelul de agresivitate si se va intari programul de autodistrugere.

Orice dorinta cand se agata de tine devine stapanul tau. Cand esti #ani"s, #ania devine stapanu tau, te acapareaza c"#p ect. Ast$e mania ta, in aceasta stare, va face lucruri pe care mai tarziu le vei regreta.

Sa nu vorbiti despre nenorocirile traite, pentru ca ele pot prelungi durata lor. Cand nu ii v"rbi# cuiva despre pr"b e#e e n"astre, n"i ne indeparta# de e e. Indepartarea de e e este pri#u pas pentru depasirea acest"ra. Esentia este cand v"rbiti despre pr"b e#e e si e#"tii e dvs. sa nu cautati mila sau compatimiri. Tantarii si furnicile apar cand este prezenta trufia. Cand tantaru va inteapa este " u#i inta pentru dvs. E este de #ii de "ri #ai #ic decat dvs. si reuseste sa va intepe si#tit"r. In aceasta situatie daca nu va enervati tru$ia descreste. Deci tantarii ne p"t ajuta a a#e i"rarea destinu ui si #ics"rarea tru$iei.

Nu trebuie sa avem in casa icoane facute de %"ti, puscariasi si "a#eni prep"nderent negativi, pentru ca energia st"cata in aceste "biecte de cu t ne ataca siste#u i#unitar, ca si %aine e cu#parate de a sec"nd!%and, purtate de a ti "a#eni. Hainele, simbolul campului energetic, #e#"reaza si pastreaza ca#pu energetic a stapanu ui. De aceea nu este bine sa darui# a t"r pers"ane %aine e n"astre, ci sa e arde#. Daca aveti " #are suparare sau tristete incercati sa nu aduceti sentimente acasa. Iesiti in strada ! cu de"sebire in "curi e inverzite & si p i#bati!va. Nu faceti din casa dvs. o groapa de gunoi energetic. Daca "cuiti de cativa ani si a-ti saturat spatiul cu regrete, suparari si spaime, amintiti-va momentele in care v-ati certat si suparat, asezati-va in acel loc, iertati, anulati agresivitatea fata de iubire, rugati-va.

Daca v"rbi# a te e$"nu #"bi in pri#e e '( de secunde energia "rganis#u ui b "c%eaza in$ uente e negative, u teri"r incepe sa cedeze ent. O c"nv"rbire te e$"nica ce dureaza #ai #u t de un #inut se p"ate ras$range negativ asupra sanatatii. De a t$e , "ricat ar parea de straniu, ce #ai puternic pati#este nu z"na capu ui, ci z"na siste#u ui genit"!urinar. Dupa " c"nv"rbire de trei #inute are "c de$"r#area ca#pu ui in z"na capu ui, in z"na sternu ui )adica are "c s abirea siste#u ui i#unitar* si, de ase#enea, in z"na pri#ei c%a+re. O c"nv"rbire te e$"nica care depaseste un #inut este de ned"rit.

Mancatul este un serviciu divin si, ca atare, nu trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera apasatoare. Mancarea ne p"ate da energii superi"are daca este binecuvantata de Dumnezeu si este gatita cu devotament spiritual. Cea mai buna mancare, cel mai sanatos meniu natural, se trans$"r#a in "trava in c"rpu dvs. daca atmosfera in care gatiti (gandurile si sentimentele) si mancati este tensionata.

Munca nu trebuie sa ne omoare, ci sa ne dezv" te. Insea#na ca supraincarcarile nu trebuie sa fie permanente si in fiecare ocupatie sa gasim placerea. Daca nu e,ista p acere, "rice activitate se p"ate trans$"r#a intr!" supras" icitare si va dauna sanatatii.

Daca un om fura si insela pe altii o viata intreaga, e va $i pedepsit sa sup"rte si pagube e pe care e!a $acut a t"ra. In c"nc uzie, cel care a facut bine va recolta binele, iar cel care a facut un rau fizic sau spiritual va recolta raul fizic sau spiritual.

tasament insea#na a ipirea su$ etu ui de ceva sau cineva )parinti, pers"ana iubita, c"pii, pr"$esie, "biecte, daruri etc*. Atasa#entu $ata de ce e pa#antesti pr"duce un urias rau ucru ui de care ne atasa#, in ace asi ti#p su$era si ce ce se ataseaza. Daca "#u se ataseaza su$ eteste de- %rana, p aceri se,ua e, casa, avere, bani etc. su$ etu ui este cuprins de ac"#ie, de ura si $rustrare. In aceasta situatie e trebuie sa piarda t"ate bunuri e pentru a!si puri$ica su$ etu . mul stie foarte bine ca nu va lua nimic cu sine in mormant.

Cu cat sunte# #ai atasati de stabi itate cu atat #ai greu sup"rta# sc%i#bari e vre#ii si sunte# #ai b" navici"si. tasamentul fata de dorinte duce la destramarea relatiilor familiare si a ace "ra din a$ara $a#i iei.

!n dragostea omeneasca trebuie intotdeauna sa existe o detasare de omul iubit. Cu cat aveti #ai #u te pretentii, iritari si ne#u tu#iri $ata de "#u apr"piat cu atat #ai #u t creste dependenta de e . Dependenta de valorile umane ne va omori incetul cu incetul si spiritul si sufletul.

Cand casatoria este bazata numai pe sentimente se!uale, ea nu poate fi indelungata. Cand senti#ente e s abesc intervine inse area, iar casnicia se destra#a. .a#i ii e care sunt inte#eiate in pri#u rand pe prietenie si respect sunt $ericite si dureaza #u t.

"n sot trebuie sa evite sa o transforme pe sotie intr-o copie fidela a sa. .iecare "# are pers"na itatea ui pr"prie si ast$e de tentative sunt i#p"triva $irii, ducand in ti#p a destra#area cup u ui. "u-l considerati pe celalalt ca fiind un obiect destinat sa va serveasca, ci ca pe " $iinta divina, cu individua itate si cerinte pr"prii.

#iolenta in familie vine din nevoia de a-l controla si domina pe celalalt . .iecare incearca ast$e sa aiba c"ntr" u si sa ra#ana deasupra intregii situatii. Cind c"ntr" ezi " a ta $iinta ii iei energia, iti $aci p inu pe s"c"tea a a tuia. Ast$e devii vampir energetic. Ori de cate "ri cade# in acest pr"st "bicei ne dec"necta# de a sursa si intra# in su$erinta. /acirea re atii "r dintre d"i parteneri se dat"reaza cresterii nive u ui de agresivitate interi"ara. Lipsa de c"#patibi itate duce a ipsa de c"#unicare. $ipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de c"#unicare prin iubire duce a ura.

O agresivitate subc"nstienta $ata de barbati 0 $e#ei se trans$"r#a intr!un pr"gra# de aut"distrugere. Daca doi parteneri abuzeaza fizic sau emotional unul de celalalt, atunci ei nu merita sa ramana impreuna...

.e#ei e din viata ta sunt d"ar inceputu e,perientei ta e cu e e. Daca te parasesc ia! e asa cu# sunt si #u tu#este! e ca te!au parasit.

Casatoria trebuie studiata intai cu oc%iul, apoi cu microscopul si in sfarsit cu telescopul.

Cu cat ne c"ncentra# auntric asupra vietii i#batrani# si ne desparti# repede de viata. Atunci cand s"tia este ge "asa isi critica in per#anenta s"tu si e ne#u tu#ita de acesta, atunci ea a#p i$ica brusc in pr"pria pers"ana si in c"piii sai p"sibi itatea aparitiei un"r a$ectiuni. 1e "zia si supararea unei $e#ei genereaza t"c#ai ace e a$ectiuni care ne scurteaza viata, apr"piind batranetea. 2ne"ri a $e#eie ge "zia, suparari e si pretentii e p"t $i atat de pr"$unde incat s"tu p"ate #uri sau se p"ate i#b" navi grav.

3arbatii ge "si si $e#ei e ge "ase nici nu banuiesc ca ei #uti eaza in pri#u rand su$ ete e c"pii "r "r si ca "#"ara c"piii care inca nu au aparut pe u#e. #entru ca sa se nasca un copil armonios barbatul si femeia trebuie sa se iubeasca unul pe celalalt.

.e#eia ge "asa si suparaci"asa ataca in p an subti pe s"tu sau. In aceasta situatie s"tu $ie se va i#b" navi in per#anenta, $ie va deveni a c"" ic, $ie va div"rta.

Daca sunteti ge "s si va a#p i$icati senti#ente e agresive de pr"$unzi#e, atunci puteti avea pr"b e#e cu "rice ani#a , veti putea avea si a ergie si b" i c"ntactate de a e e. De ase#enea, veti putea deveni "biectu agresiunii din partea ani#a e "r.

Dependenta naste agresivitatea. !ar agresivitatea produce boala. 3"a a puri$ica su$ etu "#u ui si ii $"rti$ica siste#u i#unitar. Dependenta de d"rinte, $rica, depresia si supararea atrag ge "zia. Cu cat este mai puternica dependenta de persoana iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de ea.

Cearta, #ania, nerabdarea emit in tacere o mare forta distructiva.

"umai prin iubire poate seca izvorul rautatilor.

Este #ai bine sa p angeti decat sa urati. Daca n!ati reusit sa va invingeti pe dvs. insiva agresiunea se acu#u eaza in #"d inevitabi . Atunci cand p angeti agresiunea aparuta se distruge.

Drag"stea are " #are putere de vindecare $izica, #enta a, e#"ti"na a si spiritua a.

4 acerea de a bar$i, #intii si rani a ti "a#eni pr"v"aca e$ecte +ar#ice devastat"are pentru su$ etu care critica. E se c"nda#na singur sa traiasca in inchisoarea nelinistii interioare.

&ertand un om care ne-a jignit sau ne-a suparat ne putem vindeca de o boala grava.

'oaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti, sanatosi si intreaga u#e sa $ie binecuvantata. Aceasta rugaciune v!a iradia atat de #u ta iubire catre intreaga u#e incat iubirea se va int"arce a tine din be sug. Cum daruiesti asa primesti. 'azbunandu-te te faci egal cu adversarul. !ertandu-l te arati superior. Iertand ne e ibera# pentru a ne putea ina ta. Sa $i# c"nstienti ca iertand ii e ibera# pe cei care ne!au gresit, deci iertand oferim libertate. Sa alegi calea iertarii, pentru ca nu#ai ea des$ace rana inc estata in ti#p. Ca de nu iertati voi, nici Tatal vostru nu va va ierta voua greselile Adevarata cauza a narc"#aniei si a c"" is#u ui este un nive scazut de iubire. Aceasta apare din cauza un"r puternice $rustrari, a repri#arii drag"stei $ata de "a#eni. O#u trebuie sa inceteze sa #ai p"arte suparare pe u#ea din jur, sa intre in ar#"nie cu ea.

1andirea n"astra dispune de cea #ai puternica $"rta creat"are din intregu univers. 1andu este ce care aduce pacea si inistea in su$ etu n"stru. $andul este cel care atrage binele sau raul in existenta noastra. Toate gandurile emise plutesc in aer ca niste mine amenintatoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gandire sau " actiune negativa este resi#tita durer"s de #ii de "rganis#e. De aceea e,ista " ege a naturii si a stiintei c"n$"r# careia raul pricinuit altora ne face rau si noua insine. De aceea straduinta de a ierta dus#anii si de a indrepta spre ei nu#ai ganduri de pace si iubire constituie un act protector pentru noi.

4"trivit egii bu#erangu ui, t"t ceea ce e#ite# in at#"s$era, din punct de vedere vibrat"riu- ganduri, v"rbe, d"rinte, $apte, senti#ente etc. se int"rc a n"i pr"ducand e$ecte perturbat"are in ca#pu n"stru energetic. De aceea nimeni nu poate face rau altuia fara sa plateasca. De aceea "ricand aveti ganduri negative despre " pers"ana sa va rugati in permanenta pentru sanatatea ei.

Cand ne gandi# a cineva se creeaza instantaneu " punte energetica intre n"i si "#u a care ne gandi#. De aceea, orice gand rau reprezinta un atac energetic care aduce un prejudiciu "#u ui respectiv. Ast$e ne ataca# si ne "#"ra# unu pe a tu in #"d inc"nstient, de #u te "ri $ara sa ne da# sea#a de acest ucru. Orice e,presie dura, a$ir#ata pe un t"n categ"ric p"ate pr"v"ca un rau atat siesi cat si unui a t "#.

&maginatia are puterea de a crea realitatea .

Ca#pu parinti "r incepe sa distruga ca#pu c"pi u ui si acesta se va naste b" navici"s, $ric"s, "bsedat. (aptele mamei si comportamentul in timpul sarcinii determina soarta si sanatatea viitorului copil. 4arintii e trans#it c"pii "r " in$"r#atie c"#p ecta a c"#p"rta#entu ui "r si a stra#"si "r "r. Aceasta in$"r#atie sta a baza $"r#arii destinu ui c"pi u ui, a c"rpu ui, caracteru ui si spiritu ui acestuia.

4rincipa a in$"r#atie ereditara se trans#ite nu nu#ai genetic, dar si prin inter#ediu ca#pu ui. Ma#a este indis" ubi egata prin ca#p de c"pi u sau si, de aceea, trairi e e#"ti"na e a e #a#ei i in$ uenteaza activ pe acesta. Daca este v"rba de ura, de separare de "#u iubit, acest ucru va inse#na " adevarata catastr"$a pentru c"pi . Structura negativa a ca#pu ui $e#eii deter#ina #u te din viit"are e nen"r"ciri a e c"pi u ui. O ura puternica, nutrita in ti#pu sarcinii acti"neaza asupra c"pi u ui care se va naste suparaci"s sau p"t aparea tu burari a e vederii sau auzu ui.

Daca " $e#eie isi repri#a senti#ente e de iubire $ata de s"tu ei, acest ucru se va ras$range neintarziat asupra c"pi u ui. Sa nu uitati ca atunci cand ucideti iubirea infaptuiti o crima.

%upararea este una din cele mai raspandite incalcari ale legilor universului, care p"ate deter#ina di$erite nep aceri in viata, atat a ce ui pe care te superi, cat si in pr"pria ta viata. Supararea c"pi u ui pe parintii sai, a parinti "r pe c"pii creeaza ruperea si de$"r#area ce "r #ai $ine structuri energetice, cu c"nsecinte din ce e #ai grave.

#entru ca sa se nasca un copil armonios barbatul si femeia trebuie sa se iubeasca unul pe celalalt. In ti#pu sarcinii $e#eia trebuie sa $ie inistita si rabdat"are si nu trebuie sa se supere sau sa traiasca senti#ente negative... Ea trebuie sa accepte cu seninatate rea itatea, asa cu# este si sa nu ad#ita pareri e de rau in egatura cu trecutu sau sa grabeasca viit"ru . (emeile gravide sa nu vizioneze filme care raspandesc violenta , intrucat agresivitatea "r subc"nstienta devine nec"ntr" abi a, cu e$ecte devastat"are asupra psi%icu ui si trupu ui viit"ru ui c"pi . De aceea "a#enii adu ti si c"piii ar trebui sa vizi"neze nu#ai "pere de arta, a car"r nive de agresiune subc"nstienta este negativ.

Nasterea cu pici"are e inainte si prin cezariana reprezinta " tru$ie ridicata a #a#ei c"pi u ui. Nasterea pre#atura insea#na u#i irea #andriei. C"piii nascuti pre#atur sunt de"sebit de s abi si b" navici"si, iar aceasta insea#na aceasi b "care a #andriei.

Cand parintii aleg numele copilului acesta se $i,eaza in +ar#a c"pi u ui si ii in$ uenteaza structuri e ca#pu ui. Nu#e e se intipareste in ca#pu bi"energetic si depinde de +ar#a ce ui a carui nu#e i p"arta c"pi u . Inainte, nu inta#p at"r, c"pii "r i se dadeau nu#e de s$inti. 5ar#a u#in"asa, pura a s$inti "r se unea cu +ar#a c"pi u ui, i pr"teja si acti"na in $av"area ui. Dandu-i copilului numele unei rude riscam, deoarece greselile si viciile sale va trebui sa le ispaseasca cel care a luat odata cu numele si o parte din &arma, adica copilul.

O bunica in anii sai de tinerete a iubit un "#, insa nu a d"rit c"pi u si a $acut av"rt. 4entru uciderea iubirii si a c"pi u ui a trebuit sa p ateasca $iica si nep"ata, adica ur#asii ei. In cazu unei "vituri cu pu#nu su$era unu singur & vin"vatu , in cazu "virii bi"energetice & intrucat "#u este a nive u bi"ca#puri "r, intr!" c"ne,iune directa cu t"ate rude e sa e, cu c"pii sai & "vitura traverseaza intregu ant de rudenie. Si, ca recu , vine pedeapsa i#p"triva agres"ru ui si a $a#i iei acestuia. O $e#eie si!a s$atuit prietena sa $aca un av"rt, a randu ui barbatu a insistat ca s"tia sa av"rteze. Aceasta d"rinta e,pri#ata in cuvinte sau in gand de a ni#ici viit"ru c"pi este " inca care a egi "r pentru care "#u p ateste cu sanatatea si cu s"arta sa.

O $e#eia s!a aband"nat c"pi u in spita . 4rin aceasta ea a savarsit " cri#a atat de #are incat ni#eni n!" putea abs"rbi de pedeapsa. Drag"stea $ata de c"pii $ace parte din ce e #ai ina te egi a e universu ui si de aceea "rice $"r#a de inca care a acestei iubiri, e,pri#ata prin renegarea c"pi u ui, re$uzu de a avea c"pii sau de a purta " sarcina, ne #ai v"rbind de av"rt, in specia in $aze e inaintate, renegarea "#u ui iubit si nu nu#ai cu $apte e, cu v"rba, ci c%iar si cu gandu , poate duce la urmari din cele mai grave.

Sub nici un motiv sa nu spui unui copil) esti lenes, nu esti bun de nimic, esti prost etc. $iindca aceasta creeaza in el cusurul ce i se reproseaza.

Ma#a care spune c"pi u ui- uite daca ai sa fii cuminte, daca ai sa inveti bine iti cumpar cutare lucru $ace din c"pi u sau un sc av a carui stapan va $i ucru pr"#is. Daca parinte e indep ineste t"ate capricii e c"pi u ui si incepe sa depinda de acesta, c"pi u se trans$"r#a intr!un tiran si p"ate #uri.

Daca copilul este ocrotit in permanenta el se va deprinde a nu se mai pazi singur si in acest mod isi va pregati prime'dii in viitor. Ma#e e care se sacri$ica pana a u#i inta pentru bine e c"pii "r "r s$arsesc intr!" #are a#araciune. (a fel si copiii, de a caror nastere parintii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociti, intrucat traiesc intr-un chin spiritual.

Copiii tratati cu asprime nu devin buni. Ei v"r vedea in parintii "r adevarati dus#ani, cand acestia intrebuinteaza c"ntinuu pedepse si a#enintari.

*goismul, cruzimea inc%id canalele energetice de legatura cu Dumnezeu si "#u respectiv nu #ai pri#este energia necesara intretinerii vietii. In aceasta situatie e este nev"it sa ia energia de a a ti "a#eni, devenind vampir energetic. Acest ucru distruge siste#u de pr"tectie a c"pii "r sai. C"pii incep sa $ie b" navi, p"t avea tu burari psi%ice si a te pr"b e#e. Cand si#titi ca cineva va $ura energia, rugati-va ca aceluia sa-i fie daruita iubirea divina si energia care-l va schimba, ii va purifica sufletul si-( va uni cu Dumnezeu.

/au ni#icit"r si t"ta vine atunci cand c"piii #aj"ri si capabi i de #unca c"ntinua sa traiasca anga #a#a "r, sa se bazeze pe ea, iar ea, a randu ei, per#itand sa $ie e,p "atata din t"ate puncte e de vedere. In acest #"d strazi e se u#p u in per#anenta de c"pii neajut"rati, incapabi i de a se ingriji pe ei insasi.

Sa multumesti parintilor ceea ce esti tu astazi, iar copiii tai tie iti vor multumi pentru ceea ce vor fi ei maine.

Eg"is#u si interesu pers"na ne iz" eaza de restu "a#eni "r si acest simt al separarii ii face pe oameni insensibili la nevoile altora.

O pers"ana eg"ista #ani$esta un atasa#ent e,cesiv pentru ea insasi, este " p aga s"cia a. Eg"istii au $"arte putini prieteni. Cateva cun"stinte si re atii super$icia e e u#p u viata. C"ntacte e cu cei a ti sunt i#itate. 4rin $e u de a gandi se inc%id in u#ea "r stra#ta. #rin gandurile voastre puteti sa schimbati un egoist facandu-l generos. %a se emita spre el numai vibratii de generozitate si bunavointa.

Dispretul fata de noi si profunda nemultumire fata de sine constituie o agresiune fata de Dumnezeu. Dispretul si blamarea omoara inainte de toate iubirea fata de un alt om. rice ticalosie ar comite un om impotriva noastra noi nu avem dreptul sa respingem iubirea fata de el.

+arbatul care dispretuieste femeia se degradeaza spiritual , incepe sa su$ere de di$erite b" i si i#batraneste #ai repede ca de "bicei. Trebuie sa va sc%i#bati atitudinea $ata de $e#ei si $ata de situatii e egate de e e.

Trufia si dispretul fata de oameni genereaza lipsa vointei de a trai, senti#entu pierderii sensu ui vietii.

"ra este o forta care te leaga de persoana pe care o urasti...

Anc"rarea de inte epciune da nastere dispretu ui. Acesta incepe de a cap. De aceea se b "c%eaza bi"ca#pu in regiunea capu ui. In curand dispretu se int"arce i#p"triva pr"priei pers"ane. De aceea, se deteri"reaza ca#pu in juru rinic%i "r si apare distrugerea acest"ra.

Nimeni nu poate strange bani daca-i dispretuieste. ,garcenia si economia aduc boala si dezastre.

"Invatatura din constrangere nu este facuta sa ramana, dar cea care patrunde in suflet prin dragoste si bunavointa, aceea ramane acolo pentru totdeauna" Sfantul Ioan Gura de Aur