m primit de departe acest mesaj si-l retrimit, poate va intereseaza unele relatari de mai jos!

Numai bine,M.R.

Atacul terorist din decembrie 1989, asupra Romaniei Ma adresez conducatorilor Uniunii Europene, ai Federatiei Ruse si ai Statelor Unite ale Americii, in calitate de cetatean roman ajuns la virsta la care nu mai am nimic de pierdut, hotarit, deci, sa spun faptelor pe nume si sa arat pe cei vinovati de caderea Romaniei la nivelul sub care nu se mai poate cobori. Pina in !"! Romania era o tara care facea parte din la#arul comunist, condusa de un dictator, precum toate suratele din la#ar, apreciata din consideratie sau in#rijorare, cu o populatie, in continua crestere, de peste $% milioane oameni, hraniti la limita modestiei, e&clusiv din resurse interne, fara vreo datorie e&terna. Astazi, 'dupa $( de ani, in Romania, industria este lichidata, a#ricultura ) distrusa, invatamintul ) la pamint, sistemul de sanatate in faliment, iar in ce priveste politica e&terna, Romania a disparut de pe harta diplomatica a lumii din cauza lipsei de initiative' , dupa cum spune istoricul academician Florin *onstantiniu. +omnia sa si)a e&primat convin#erea ca 'sin#ura solutie este inca o revolutie', ceea ce ar trebui sa trezeasca constiintele puternicilor zilei, acestia fiind obli#ati sa ia masuri care sa inlature o astfel de posibilitate, stiind ca o revolta a celor obiditi, avind in vedere numarul si #radul de nemultumire ,cutitul la os- ar declansa un razboi fratricid, din care ar cisti#a numai dusmanii dintotdeauna ai Romaniei. Aceiasi care au provocat si asa zisa revolutie din ."!. /n luna mai $((0, la 1( de ani de la odiosul acord de la 2alta, presedintele Statelor Unite a afirmat ca 'acordul de la 2alta a fost una din cele mai mari #reseli ale istoriei' pentru ca 'de dra#ul stabilitatii' marile puteri 'au sacrificat libertatea natiunilor mici' din Europa *entrala si de Est, carora le)a fost impus comunismul. 3u au fost suficiente suferintele romanilor, timp de 40 de ani, de dominatie bolsevica, pentru ca atunci cind 5eor#e 6erbert 7ush si Mihail 5orbaciov s)au inteles, tot de dra#ul stabilitatii ,8-, sa elibereze tarile satelit de sub tutela URSS, tot ei, intru bucuria dusmanilor Romaniei, au hotarit, la Malta, sa desfiinteze re#imul *eausescu. Este o datorie de onoare si o problema de constiinta pentru cei doi mari ai anului !"!, sa recunoasca, cel putin, dupa ce vor lua cunostinta de cele ce urmeaza, ca in Romania nu a fost o revolutie, nu a fost o lovitura de stat, ci a fost un veritabil atac terorist efectuat de 957, */A, A:; un#ar si U+P iu#oslav, pe fondul unei revolte populare, provocata tot de a#enturile straine. /n decembrie !"! Romania a fost invadata de trupe sovietice, de teroristi ) romani si un#uri antrenati pentru lupte de #herila in Un#aria, de a#enti speciali ,rusi, un#uri si iu#oslavi-, toti in colaborare cu teroristii autohtoni, reactivati din cei care au fost studenti si aspiranti la Moscova ,cole#ii a#entului 957, /on /liescu-.

Acum, la $ de ani de la sin#erosul atac terorist din dec.."!, victimele ) tinta ale celor care au acaparat puterea, cer sa li se faca dreptate, sa fie recunoscut si raspindit in lume, adevarul, iar infaptuitorii atacului terorist, indivizi si state sa ia masuri de indreptare, morala si materiala. Fostul presedinte al URSS, Mihail 5orbaciov, cel care a initiat atacul terorist ce a distrus din temelii Romania si a provocat pierderea a peste 0(( de vieti omenesti, trebuie sa recunoasca public, ca masura de reformare a sistemului comunist, in numele careia a creat imense pa#ube umane si materiale in sud)estul Europei, a fost o re#retabila eroare politica de talie mondiala. +aca e nevoie, ii putem reaminti ca, in nov. $(( , la *onferinta /nternationala privind tranzitia si consolidarea democratiei, /on /liescu l)a felicitat pe Mihail 5orbaciov pentru 'declansarea analizei critice de profunzime a sistemului comunist'. 'Evolutiile peresstroi<ai si #lasnosti)ului au demonstrat ca sistemul politic al totalitarismului comunist nu este reformabil. Sensul profund si ultimul tel ramine Europa Unita. Pacat ca *eausescu, aflat la o si mai mare profunzime, nu poate auzi confirmarea sustinerilor lui. Pentru Romania, recunoasterea utopiei este insuficienta consolare, motiv pentru care se impune un proces la =ribunalul /nternational de la 6a#a care sa judece Revolutia ,atacul terorist- din dec. ."!. Proces pe care il cer victimele atacului terorist precum si cei 1$> din populatie care, miine, l)ar vota pe *eausescu pe post de presedinte al tarii. De ce atac terorist si nu revolutie: Un raport al colonelului 5ordievs<i ,inainte de a fi arestat de 957 ca spion en#lez ) recomanda, printre altele, reactivarea a#entilor mai vechi si mai noi ai Moscovei, din Romania. Urma ca ei sa pre#ateasca o succesiune de coloratura sovietica, in urma unei revolte populare sau a unui complot anti)*eausescu, dirijat de sovietici. Se pare ca recomandarea colonelului 5ordievs<i privind activarea retelelor 957 din Romania a reusit. /n timpul revolutiei, ele au jucat un rol important, dat fiind ca Romania post comunista a fost impiedicata sa se indrepte spre tabara occidentala. Sa ne amintim ca in dimineata zilei de $% dec. "!, in editia unica a ?Scanteii poporului@, aparea urmatorul comunicat al lui /on /liescu A '3oi, romanii, nu dorim sa copiem modelul vecinilor nostri. Protestul nostru era indreptat impotriva lui *eausescu, dar era in acelas timp ,un semnalfavorabil mentinerii unei etici socialiste. Avem nevoie de diversitatea de opinie si de o ordine socialista. /ata, deci, ca /liescu, a pornit la revolutie numai pentru schimbarea lui *eausescu, nicidecum caderea comunismului. Petre Roman, prim)ministrul acelor ani, a recunoscut ca in oct. !!( i)a cerut sefului S/E, #eneralul *araman, sa dispuna retra#erea celor $1.((( de a#enti sovietici sub acoperire, aflati in Romania din !"!, #azduiti si protejati de autoritatle romane. E de presupus ca cei $1.((( de a#enti sovietici, printre care basarabeni vorbind perfect romaneste, au jucat, timp de un an, rolul unei imense armate secrete, de consolidare, prin toate metodele cunoscute din arsenalul clasic al 957, a primului re#im postcomunist din fostul Pact de la :arsovia readus pe orbita Moscovei. *heia de bolta a acestei realinieri a fost =ratatul romano)sovietic, in primavara anului !!(, incheiat de /liescu si 5orbaciov prin

care, partea romana accepta, sin#ura din Europa rasariteana, ca eventualele aliante prooccidentale de securitate ale tarii sa fie aprobate de Moscova. *urioasa faptura si acest 5orbaciov, cu numai citeva luni inainte declarase, cu voce tare, ca noul tip de relatii stabilite cu tarile socialiste il constituiau e#alitatea in drepturi, suveranitatea si neamestecul in treburile interne, principii sustinute de *eausescu pina si)a pierdut viata. ;are sa nu)si fi amintit 5orbaciov atuci cind l) a insarcinat pe /liescu sa)l spulbere pe *eausescu, ca 'unele din declaratiile cu care ,*eausescu- voia sa obtina un marer efect. . . mer#eau totusi in directia justa'. Si ca 'nesfirsitele pretentii si capricii ale romanilor . . . contineau si un dram de ratiune'8, asa cum a recunoscut, ulterior, in cartea sa de memorii8. Fostul #eneral :ictor Stanculescu a dezvaluit in cartea sa '/n sfirsit adevarul . . ' ca in dimineata de $% dec.."!, /liescu si echipa sa au venit la Map3 de unde au luat le#atura cu Moscova pentru a cere instructiuni, precum si faptul ca a fost insarcinat cu or#anizarea procesului *eausestilor, in le#atura cu care, Silviu 7rucan, 5elu :oican :oiculescu si /on /liescu i)au cerut sa)i suprime pe Elena si 3icolae *eausescu. Stanculescu a mai aratat ca inclusiv in spatele sau, la MAp3, a actionat un #rup filorus care a urmarit crearea tuturor conditiilor pentru ca toata lumea sa fie convinsa ca *eausestii trebuiau lichidati si ca decizia in acest sens a venit de pe doua fronturi care au lucrat combinatA din partea 5RU ,serviciul secret al armatei- si 957 ,securitatea rusilor-. ,'Biua'C " dec..(!-. :ir#il Ma#ureanu, intr.un interviu la 77* a spusA 'A fost evident ca 957ul a or#anizat diversiunea impotriva fostului re#im'. 'Au e&istat teroristi straini, care au actionat cu complicitati din interior'. '+esi#ur scopul lor era de a crea deruta si de a duce la o deteriorare a situatiei si a echilibrului nostru intern de atunci. +upa care, tot la comanda, ei au fost, de fiecare data, retrasi, in asa fel incit urme palpabile despre acest episod nu au ramas. Sau, aceste urme au fost sterse de catre anumiti complici din interior. +ar, repet, cred ca acest lucru nu s.ar fi putut face fara complicitati din interior. ,R.D.C$$dec.$((%-. Ultimul vice prim)ministru al comertului e&terior si fost ministru de e&terne, Stefan Andrei, marele om politic al re#imului asasinat, a declarat istoricilor)reporteri :ladimir Ale&e si :ictor Roncea, adevaruri cutremuratoare despre atacul terorist A +aca in !"!) !!(, in Romania, se aflau circa 1(.((( de a#enti speciali rusi, un#uri si iu#oslavi, in toamna lui !! mai erau $!.((( de militari sovietici, care erau imbracati civil si se numeau 'visautni<i, ,ofiteri spetznaz insarcinati cu operatiuni speciale-'. '/n .! mai erau cam $!.(((. *araman le)a spus lui Roman si lui Ma#ureanu. *ind au mers la Moscova, s)a discutat si despre retra#erea lor de aici. Atunci rusii au spusA noi nu mai vrem sa fie *araman la +/E ,S/E-. ,'Biua' on lineC ! dec.$(("-. *olonel dr. Mircea +o#aru, presedintele fondator al Sindicatului *adrelor militare disponibilizate, in retra#ere si in rezerva, doctor in istoria militara, face dezvaluiri din care, usor te poate duce #indul ca atacul terorist din dec.."! s)a vrut un razboi impotriva Romaniei. /ntr)un interviu intitulat 'Rusia nu s)a destramat, ci s)a e&tins. Este peste tot, inclusiv in Romania', istoricul militar arata caA 'Romania a

fost atacata de fortele profesioniste ale statelor celor doua tratate. 3u au fost doar SPE=B3AB si ;M;3 au fost si batalioane franco)#ermane care s)au antrenat la +ebretzin. +eci a fost o lucrare #enerala . . . pentru a ajuta Rusia sa se preschimbe, dar sa ramina un mare imperiu.. 3oi am identificat a#resorii, dar nu am putut sa ne batem pentru ca intre ei si noi erau masele man<urtizate.. ,/liescu chema masele in strada sa apere revolutia. n.m.- Mai mult, a#resorul tra#ea lepadind unul dupa altul vestoane ba de securitate, ba de Armata, ba de militie, ba de mai stiu ce . . . '. 'Am o sin#ura intrebareA era nevoie sa se deplaseze masele de prosti la televiziune, care putea fi inchisa printr.o simpla apasare de buton in punctul de comanda8 Acolo unde au lipsit masele, adica #loatele, intre noi si adversari, cum a fost podul de la Slatina, acolo adversarul a fost facut tandari. Esaloanele venite dinspre *raiova au fost facute praf de =A7) urile armatei. Supravietuitorii care urlau 'mama' in ruseste au fost dusi la spitalul de la Slatina, de unde au fost recuperati. /n schimb, ofiterii nostri au dat, ani de zile, cu subsemnatul la ambasada sovieticaA ?cum de si)au permis sa)si apere tara@8'. Seful +irectiei de /nformatii a Armatei, din dec.."!, viceamiralul Stefan +inu, dezvaluie faptul ca fusese avertizat asupra planurilor serviciilor secrete straine privind declansarea revoltei impotriva lui *eausescu. '*ontraamiralul sovietic, =erentiev, ne)a facut o ampla e&punere despre reformele din URSS si alte tari socialiste, intrebindu)se la fiecare problema, retoric desi#ur, de ce in Romania aceste pro#rame n)ar fi posibile8'. /n mai !"!, omolo#ul meu ma#hiar a tinut sa)mi precizeze ca 'pro#ramele de reforma din Un#aria depasesc cu mult pe cele adoptate in URSS de 5orbaciov prin cunoscuta politica de perestroi<a si #lasnosti. /n sprijinul acestei afirmatii au fost subliniate o serie de proiecte dintre care mentionezA descentralizarea conducerii economice, incurajarea proprietatii private si libera initiativa a micilor intreprinzatori, liberalizarea preturilor, incurajarea cererii si ofertei pe piata interna, libertatea presei, dreptul de constituire de noi partide si or#anizatii politice ale caror pro#rame nu contravin intereselor Un#ariei etc.'. '/)am solicitat totodata parerea sa in le#atura cu aparitia in Un#aria a unor lucrari care contestau sau puneau la indoiala apartenenta la Romania a unor parti din =ransilvania. Rezum discutia noastra la doua afirmatii ale #eneralului ma#hiarA mai intii ca aceia care revendica teritorii din jurul #ranitelor un#are sunt foarte putini in tara sa si, in al doilea rind, dupa parerea sa, ori de cite ori Un#aria a pretins sau a incercat e&tinderea teritoriilor pe seama vecinilor a pierdut de fiecare data si mai mult, iar Un#aria nu poate risca si alte pierderi'. Stie si . . . Daszlo =o<es8 Aplicatii in jurul RomanieiA Da nord)vest, in Un#aria, 1)" iunie ."!, aplicatie comuna un#ara, cehoslovaca si sovietiva. /ntre 4)$" oct. trupele sovietice din Un#aria ,+ivizia ($ si *orpul % Armata sovietic, concomitent cu trupele din apararea antiaeriana, totalizind %.((( militari, au or#anizat o aplicatie in raionul 7udapesta)=o<aE. +in directia nord)est, in URSS, de asemenea, aplicatii ,4) F oct. in 7ucovina de 3ord, in sudul 7asarabiei, $)4 nov. in raionul 7alti-. Apele Marii 3e#re au constituit de asemenea teatrul unor aplicatii navaleA la sud)est de /nsula Serpilor, la sud de 2alta, la vest de Suhumi si sud de Subla, in apele de

est ale 7ul#ariei. Avertismentul iugoslav: '3u stiu daca pe filiera iu#oslava ne) a venit revolutia, stiu doar ca pe filiera iu#oslava ne)au venit informatiile despre cum se va actiona pentru a provoca Revolutia'. 'Prin luna oct. !"!, fostul meu omolo# iu#oslav, #eneral)locotenent 5ior#io /ovicic, l)a invitat pe atasatul militar roman la 7el#rad, colonel Manea +umitru, pentru a)i face o informare cu unele probleme de un deosebit interes pentru tara noastra'. 5eneralul iu#oslav a solicitat sa se comunice la 7ucuresti despre e&istenta unor planuri care vizau rasturnarea re#imului politic din Romania. Sursela, 7udapeste, Sofia, Moscova, de unde a aflat ca la o data foarte apropiata, in Romania urma sa aiba loc unele actiuni destabilizatoare. Se mentiona faptul ca vor fi or#anizate mai intii patrunderea unor #rupuri de indivizi pre#atiti spacial, care sub acoperirea de turisti veniti la neamuri sau prieteni, la momentul potrivit vor provoca tulburari si panica in rindul populatiei. +upa care, se avea in vedere e&tinderea revoltelor in marile localitati din interiorul tarii. ,Sa ne amintim de turistii sovietici ?fortele Spetznaz@, teroristii pre#atiti in Un#aria pentru lupte de #herila urbana, a#entii curieri ai miscarilor ?solidarnosc@, ?forumurilor civice@ din Un#aria, *ehoslovacia si R+ 5ermana, zecile de mii de a#enti mai noi si mai vechi ai Moscovei reactivati sub comanda lui /on /liescu, plus armatele din jurul #ranitelor, au transformat tara intr.un teatru de lupte, omoruri, fratricid, razbunari, sinucideri etc. in scopul slabirii capacitatii de aparare si, in consecinta, crearea conditiilor pentru dezmembrarea tarii. +isidentul rus Pavel Stroilov a aratat, in urma consultarii arhivelor furate din Fundatia 5orbaciov, ca au e&istat planuri avansate franco)sovietice de creare a unei *onfederatii Europene Socialiste. El a destainuit, intr.un interviu pentru 6otneGs, ca revolutiile din !"! au fost 'planuite si inscenate de 957, iar FS3 a fost complet sub controlul sovieticilor. Un memorandum al +epartamentului pentru Relatii /nternationale al *omitetului *entral al Partidului *omunist din URSS arata ca sovieticii stiau inca din februarie !"! ca evenimentele de la 7ucuresti vor fi unele sin#eroase. Fra#mentul din memorandumul citat, publicat de HoodroG Hilson /nternational *enter for Scholars arata caA '/n Romania inca e&ista atmosfera opresiva a cultului lui *eausescu. Straduindu)se sa izoleze tara de influenta noastra, acum incearca sa imbrace haina ?luptatorului pentru puritatea socialismului@ si indirect aduce ar#umente impotriva noastra. Unele eruptii de nemultumire sunt posibile in aceasta tara, insa nu este posibil ca ele sa se e&tinda in acest moment. Situatia se va schimba cel mai probabil odata cu plecarea lui *eausescu, care ar putea fi insotita de evenimente dureroase'. ,Si, totusi, evenimentele dureroase s.au petrecut dupa plecarea lui *eausescu, sub /liescu)957 si Militaru)5RU care au savirsit oribile asasinate in masa, dupa cum vom vedea in continuare-. ; transcriere interesanta este cea a unei conversatii in care 5orbaciov recunoaste ca /liescu este omul Moscovei, fata de liderul bul#ar, Ale&ander Dilov, primul presedinte al Partidului Socialist 7ul#ar din $% mai !!(. /n cadrul acestei discutii, Dilov i se adreseaza lui 5orbaciovA 'Pina la urma, /liescu se descurca bine in Romania, in ceea ce ne priveste'. 5orbaciov ii raspundeA 'SsstI 3u vrem sa facem publica apropierea noastra de /liescu. *u alte cuvinte, da, se descurca bine, dar nu vrem sa se stie ca este apropiat Moscovei'. ,'Biua pe /nternetC $! sept. $((!-. ,/ata ca nici 5orbaciov nu vroia sa

se stie ca asasinul Romaniei este apropiat lui-. *ind credea ca totul a devenit istorie, in decembrie $(((, 5orbaciov, felicitindu)l pe /liescu pentru neconstitutionalul mandat nr.%, a recidivat in a recunoaste implicarea totala in evenimentele din decembrie ."! din RomaniaA '; mare stima si o enorma simpatie. D)am sustinut cu toate fortele in timpul acelor momente e&trem de dificile din dec.."! pe care le traiau cu totii la 7ucuresti. Vorbeam des cu el la telefon si il sustineam". /ar /liescu, zilele trecute, spuneaA '/n decembrie ."! 5orbaciov nici nu stia de e&istenta mea. De ce evenimente dureroase dupa plecarea lui eausescu:

+upa cum Mihail 5orbaciov stie prea bine, declansarea evenimentelor din decembrie ."! a fost precedata de o invazie masiva de militari sovietici. /ncepind cu ( decembrie ."!, in Romania patrunde un numar fara precedent de 'turisti' sovietici. *oloane intre#i de automobile 'Dada' cu cite patru barbati atletici, sunt semnalate la #ranita cu RSS Moldoveneasca, 7ul#aria si Un#aria. /mportant de mentionat este faptul ca 'turistii' sovietici au patruns in Romania fara pasapoarte ceea ce dovedeste o complicitate la nivel inalt, dar si e&istenta unui numar mare de tradatori. *onform unor statistici se estimeaza la 1F.((( numarul invadatorilor sovietici intrati in tara in dec.."!. '=uristii' sovietici formau forta de soc 'spetznaz', constituita din operativi ai 5RU ,serviciul secret al armatei sovietice-, care actionau in civil ,visautni<i-. =otodata la #ranitele Romaniei se semnaleaza constituirea unor forte de invazieA Da #ranita cu URSS, in zona 5alati 7raila s)a semnalat o forta de interventie sovietica alcatuita din trupe de comando ale 'spetznaz'. Da #ranita cu 7ul#aria, la Ruse se semnaleaza o concentrare a unitatilor franceze 5/53. /n timp ce la frontiera romano)un#ara se aflau unitati vest)#ermane din cadrul cunoscutei forte *S5)!. +e ris)plinsul lumii, cite forte mecanizate s.au concentrat pentru asasinarea unui batrin)bolnav care la prima huiduiala a multimii a parasit puterea. Pastorul Daszlo =o<es este considerat astazi, scinteia care a provocat, in doar citeva zile, darimarea re#imului dictatorial al lui 3icolae *eausescu. Faptul ca el este, acum, vicepresedinte al Parlamentului European denota ca, in evenimentele din decembrie ."! a fost un factor pozitiv pentru interesele ma#hiare si, poate, euroatlantice, dar pentru Romania, tara in care traieste, slujeste si al carei cetatean este, =o<es ramine un odios spion si tradator ce si)a minjit sutana cu sin#e. ; prima dovada, dezvaluirile fostului adjunct al Securitatii =imis, Radu =inu, potrivit caruia, ofiterii securitatii au descoperit, in zilele acelui fierbinte "!, la doi a#enti ai Un#ariei care paraseau Romania printr.un punct vamal, o chitanta de mina semnata de insusi Daszlo =o<es. :iitorul vicepresedinte al Parlamentului European scria cu mina lui ca a primit $(.((( de lei. Penibila situatie pentru Parlamentul European, dar si pentru slujitorul +omnlui care a vindut vieti omenesti. +e la 7ella 9un la Daszlo =o<es ma#hiarii urmaresc dezmembrarea Romaniei, in !% sub directivele lui Stalin, in !"! sub indicatiile lui 5orbaciov. Da " iulie !"! are loc, la 7ucuresti, intilnirea la nivel inalt a statelor membre ale =ratatului de la :arsovia, prilej cu care, intr.o intrevedere bilaterala, facilitata de 5orbaciov, conducerea un#ara JKL 3Eares Reszo,

3emeth Mi<los si 5Eula 6orn, sustine ca =ransilvania nu apartine Romaniei si ameninta ca va internationaliza problema ma#hiarilor din Romania. Astazi, Daszlo =o<es cere, la ;3U, autonomie teritoriala si limba ma#hiara oficiala in =ransilvania. 5eneralul de bri#ada ,rez- Aurel Ro#ojan, care,in !"! era seful *ancelariei +SS, 'omul din umbra' al lui /ulian :lad, seful +epartamentului Securitatii Statului, deescrie conte&tul international si eforturile revizioniste ale Un#ariei. Potrivit #eneralului in rezerva, +SS a avut a#enti in taberele de pre#atire ale celor care urmau sa duca in Romania operatiuni de #herila urbana. =otodata securitatea a interceptat mai multi emisari care au realizat puncte de sprijin in localitati importante din Romania. Anterior, in dec. !"", conducerea iu#oslava l) a iritat pe *eausescu punind in discutie problema 7anatului. /n au#ust !"!, a#enti de informatii ai +epartamentului Securitatii Statului, infiltrati in cantonamentele speciale paramilitare din Un#aria, raporteaza primele date in le#atura cu pre#atirea unor formatiuni de lupta ,#herila urbana- ale caror misiuni erau sa actioneze in Romania pentru crearea prete&telor unor evenimente in consens cu evolutiile din Polonia si Un#aria, iar ulterior si din *ehoslovacia, R.+. 5ermana si 7ul#aria, convenite, pe de o parte, de Mihail Ser#heevici 5orbaciov si 5eor#e 6erbert 7ush si, pe de alta parte, de Francios Mitterand si 6elmuth 9ohl, avind si binecuvantarea Sanctitatii Sale, /oan Paul al //)lea, Pontiful :aticanului. ;r#anizatia Romania Dibera si UMRD au fost paravanul sub care A:; ,acronimul Securitatii RP Un#ara- au or#anizat formatiuni paramilitare pe care le)au instruit in tabara ,cazarma militara- de la 7ics<e pentru 'actiuni viitoare de #herila urbana in Romania'. A#enti curieri ai miscarilor 'solidarnosc' din Polonia, 'forumurilor civice' din Un#aria, *ehoslovacia si R+ 5ermana sunt interceptati si anchetati, in plenitudinea indeplinirii misiunilor de racolare si fi&are ce reveneau 'revolutionarilor alesi pentru provocarea surprizelor strate#ice ,politice- planificate'. Ei aveau sa recunoasca cine sunt, de unde au venit si cu ce scop, precum si #radul de indeplinire a misiunii lor. /n toamna anului !"!, emisarii realizasera contacte si constituisera puncte de sprijin in Alba /ulia, Arad, 7rasov, 7ucuresti, *aransebes, *isnadie, *luj, *onstanta, *raiova, *u#ir, /asi, Du#oj, ;radea, Satu Mare, Sibiu, =ar#u Mures, =imisoara . . . .Fiecare emisar actiona 'multiplu de zece', iar fiecare nou membru cauta alti zece. /n 7ucuresti s.au vizat recrutari, inclusiv din rindurile elevilor de liceu, cu care se realizau intilniri de instruire in parcuri. Unii parinti, in#rijorati, s.au adresat 7iroului de /nformatii, Sesizari si Reclamatii al Ministerului de /nterne. /n zilele de foc din dec.."! am avut confirmarea deplina a misiuni<or acelor emisari. *ele mai mai multe orase)tinta ale curieratului lor au fost cuprinse, in dupa amiaza zilei de $$ dec., de furia unor revolte, aparent ilo#ice, in care, initial, interlopi periculosi, terorizind unitatile de securitate si militie ,din inalt ordin subordonate comandamentelor judetene militare de aparare, urmare a starii e&ceptionale instituite-, s.au transformat ad)hoc in 'revolutionari profesionisti'.. /n sinteza, cind #eneralul :lad a cerut sa fie informat despre situatia din tara, i)am raportat ca pe linia =imisoara)Resita)*aransebes)Alba /ulia ,*u#ir-)Sibiu)7rasov, 7anatul si =ransilvania sunt incercuite de focarele unor violente e&treme ale caror tinte erau sedii ale Securitatii si Militiei, unele fiind atacate, incendiate, cu evidenta intentie

ca ocupantii lor sa fie arsi de vii. Am mai mentionat ca, asa cum se prezinta situatia, 7anatul si =ransilvania par a fi izolate de restul tarii si i)am prezentat succint ce s.a comunicat din fiecare judet. S.a interesat daca sunt probleme la =ar#u Mures, in 6ar#hita si *ovasna. Acolo insa era o linste suspecta si se astepta ca, in urmatoarele doua zile, la ;dorheiul Secuiesc si in alte localitati sa se dezlantuie evenimente de un tra#ism cutremurator . . . .', incheie #eneralul de bri#ada ,rez-, Aurel Ro#ojan, edificatoarele dezvaluiri. Astazi, cu voia Sfintului Scaun ,8-, Daszlo =o<es cere la ;3U, autonomie teritoriala. Preludiul la cantata 'dezmambrarea Romaniei'88. 3u pot sa nu completez dezvaluirile #eneralului Ro#ojan cu aspecte privind relatiile romano iu#oslave. 'Putini dintre istoricii romani cunosc faptul ca in perioada re#imurilor +ej si *eausescu, /osip 7roz =ito a fost cel care s.a impus in fata celor doi sefi de stat romani, dar, din umbra, /u#oslavia, alaturi de alte state vecine, uneltea la destramarea Romaniei. +ocumentele cercetate pentru scrierea cartii '/storie, #eopolitica si spionaj in 7alcanii de vest', demonstreaza temeinic ca =ito, fostul presedinte al /u#oslaviei, a incercat, folosindu)se de serviciile secrete, sa rupa bucati din Romania'. e faceau, in !ilele fierbinti, complicii teroristilor, din interior. Spune, cel care, la ordinul lui 5orbaciov, s.a instalat, chiar din $$ decembrie ."!, in locul lui *eausescu. Acesta, in fata *omisiei Parlamentare pentru cercetarea evenimentelor din decembrie !"!, confirma ca el a fost cel care, imediat dupa fu#a dictatorului, a preluat toate pir#hiile puterii si in special or#anele de forta, armata, securitate, militie, pe care le)a manevrat si dirijat intru realizarea scopului final, distru#erea RomanieiA '+eci, am dat acest #ir politic conducerii e&istente a armatei. 5eneralul 5use, din pacate, a ramas aici ,in fostul sediu al ** al P*Rin noaptea de $$ si toata ziua de $%, cind lucrurile au devenit foarte dificile . . . Si, in seara de $%, cind ne)am adunat la Ministerul Apararii 3ationale, am decis sa fie chemat 5use la Map3, sa)si ia treburile in mina' ,inclusiv cadavrele trupelor USDA pe care le)ati chemat, ciuruit si lasat in strada cu placarda ?=ER;R/S=/@. n.m.-. '/n noaptea de $% ne)am dat seama ca 5use este depasit. . . .a venit la mine, foarte a#itat, foarte tulbure, sa)mi ceara sa ies la televiziune si sa cer populatiei 7ucurestiului sa paraseasca strazile, sa se retra#a toti in case si in intreprinderi. /n conditiile acestea, de anarhie totala din oras, spunea el, armata nu poate sa faca ordine. Am cautat sa stau de vorba cu el, sa)i e&plic ca asta ar fi o mare #afa, o mare #reseala politica. Revolutia a fost infaptuita de oameni care au iesit in stradaM a veni cu o asemenea idee si cu motivatia ca armata sa faca ordine, ar fi un semnal ca armata vrea sa puna mina pe putere. /n plus i) am spusA dumneata stai aici in sediul Ministerului Apararii 3ationale. Eu circul prin oras, pentru ca circulam tot timpul, de la Map3 la =eleviziune si viceversa, intr.un =A7 . . .Era atmosfera aceea de entuziasm #eneral.N . . . Adica se vedea ca il parasisera nervii . . .+e aceea , in ziua de $4 dupa amiaza, am luat decizia ca sa)l inlocuim . . .sa apelam la #eneralul Militaru'. *u scuzele de ri#oare, trebuie sa)i spun presedintelui de onoare ca minte ca un . . . mincinos. 3u pe $4 l)a inlocuit pe 5use cu MilitaruM in seara de $$ dec. Da =:R s)a anuntat ca #eneralul 3icolae Militaru este noul ministru al Apararii, iar acesta a trecut imediat la aplicarea principalului obiectiv al noii puteriA desfiintarea fi!ica a

securitatii, dusmanul terorismului. Astfel, pe "# decembrie $89, principalii agenti sovietici, %ilitaru &'R() si )on )liescu &*'+) au savirsit un asasinat in masa de o cru!ime nemaiintilnita in tara noastra, asasinat care probea!a cu plus de evidenta, sustinerea te!ei atacului terorist din dec.$89. *onstantin /sac, un revolutionar care l)a arestat pe /lie *eausescu si care s.a aflat, in primele zile dupa fu#a *eusestilor, lin#a /liescu, Roman, :oican :oiculescu, :ictor Stanculescu, +an :oinea si Mihai *hitac, atit la =:R, cit si la MAP3, a dezvaluit, in amanunt, odiosul asasinat savirsit in seara zilei de $% dec.."!, de catre #eneralul Militaru, proaspat numit, anume, de /liescu, ministru al Apararii. *iteva vehicole AR; blindate ,A7/-, pline cu uslasi condusi de colonelul =rosca ,fost sef al statului major al Unitatii Speciale de Dupta Antiterorista JKL USDA- au fost chemate in fata sediului Map3, de insusi #eneralul Militaru, pentru a apara sediul ministerului de teroristi, pentru ca tot el, Militaru, sa ordone spulberarea A7/) urilorM ordinul de tra#ere fiind transmis tancurilor din fata ministerului de colonelul Safta ,ulterior #eneral- cu te&tul "NIMICITI PRIN FOC SI CALCARE CU SENILE" Ferocitatea asasinilor /liescu si Militaru depaseste orice ima#inatieADupa ce militarii din A+),uri au fost ciuruiti de mitralierele de pe tancuri, cadavrele acestora au fost tinute, in strada, timp de sase !ile, cu pancarde pe care scria -.R/R)0-)., pentru ca trecatorii sa le scuipe sa le arda cu tigara, ori sa urine!e pe ele. Capul colonelului Trosca, despartit de trup, a fost ase at in !at"ocura, cu o ti#ara in #ura, infipt pe osia unui A$I rasturnat% +iversiunea =rosca a fost o cruda razbunare, pentru ca =rosca a fost ofiterul de contrainformatii care in anii ."( l)a depistat pe #eneralul 3icolae Militaru ,pus in functia de ministru- drept colaborator al fostului 957, motiv pentru care *eausescu l)a trecut pe linie moarta. SAPTE MORTI, && ORFANI, NICI O ANC'ETA% 5eneralul Militaru ordonase e&pres ca blindatele usoare ale USDA sa fie conduse, personal, de colonelul =rosca, pe motiv ca trebuiau eliminati 'teroristii' care tra#eau de la restaurantul ;rizont spre sediul Map3. Unsprezece tineri care traiesc cu sti#matul 'fiu de terorist' si carora trebuie sa li se schimbe oprobriul in onoareA fiu de erou. /ar asasinul, teroristul nr. , dupa peste $( de ani, la intrebarea ziarului :remia 3ovostei 'cine a tras' raspunde, parca, dupa alta lumeA 'Este, inca, o eni#ma. *red ca a fost vorba de o structura pre#atita inca de *eausescu pentru vremuri tulburi, pentru luptele de #herila in conditii urbane in ca!ul ca tara ar fi fost ocupata". /ar vorbeste de frin#hie in casa spinzuratului. /nca o proba de terorism, nu revolutieA /n seara zilei de $ decembrie ."!, #eneralul :lad, fiind chemat la sediul **, a asi#urat preluarea rapoartelor operative telefonice ale sefilor unitatilor judetene ,municipale si orasenesti, unde e&istau structuri locale- ale +SS, transmise la cabinetul sefului departamentului. /nvariabil, la apelurile 'suntem atacati, ne dau foc, ce facem8', raspunsul era standardA 'solicitati sprijin comandamentului judetean de aparareI'. Seful securitatii judetului Sibiu, locotenent)colonel in#iner =heodor Petrisor, primind aceasta solutie, mi)a spus sa astept un moment si sa ascult. A deschis probabil fereastra si a orientat receptorul telefonului spre e&terior. Am auzit un tir infernal, suieraturi si rapait de #loante, cum numai in filmele de razboi auzisem. '*ine tra#e8., l)am intrebat. '*ei la care ne trimiteti sa ne apere', a fost raspunsul.

;rice om de bun simt, aflind toate acestea, se lamureste ca revolutia lui /liescu a fost, in fapt, actiunea de distru#ere prin foc si calcare cu senile a securistilor, acei slujbasi ai puterii instriti si platiti sa apere tara de teroristii sovietici si de hienele vecine #ata sa muste din trupul tarii. +ar, asa cum a spus si :ir#il Ma#ureanu, complotistul din echipa lui /liescu, totul s.a desfasurat numai cu complicitati din interior. 1a )asi, da, revolutie. De catifea. -rupele sovietice oprite la 2rut.. )asi, "" decembrie 1989. /n biroul comandantului de divizie, colonelul /.*., suna telefonul. Este invitat in cladirea unde reprezentantii miilor de ieseni iesiti in strada preluasera puterea de la autoritatile locale. Ajuns la imobilul inconjurat de manifestanti, in timp ce o voce stri#a 'armata e cu noi', a fost ru#at sa vorbeasca multimii. *olonelul a fost privit de manifestanti cu speranta. De)a vorbit calm.. Militarii fac parte din popor. Multimea a scandatA 'Ar)mata e cu noi'. A zarit oameni plin#ind. Da 7ucuresti, conform =:R, 3icolae *eausescu mai era seful statului. Atunci au intrat pe usa doi ofiteri, dotati cu pistoale si masti contra #azelor.'Ma aresteaza, si)a zis colonelul, pentru ca am pactizat cu demonstrantii'. S.a inselat. /)au raportat ca o coloana de manifestanti se indreapta spre comandamentul local al Securitatii. A intuit pericolul si a dat ordine precise. *ind revolutionarii au ajuns acolo, au observat cu uimire, ca infanteristii preluasera paza institutiei.. S.a cerut eliberarea tuturor celor aflati in arest... Di s.a dat drumul imediat. +emonstrantii au vrut sa.i vada pe securisti. Si au acceptat su#estia de a forma un #rup de reprezentanti. Acestora li s.a aratat sala unde erau adunati, dezarmati si sub paza militara, ofiterii si suofiterii de securitate #asiti in unitate. Revolutionarii au vazut si locurile unde santinelele armatei pazeau rastelele cu armele cadrelor de securitate si documentele secrete. Revendicarile multimii erau indeplinite. 3( 0$A -RA0 3) ) (3 4/ D. AR%A. *u luciditate a fost evitata o baie de sin#e. ,'Biua' pe internetC 1 dec.$((!-.Biarul Biua continuaA /n *apitala, dupa euforia initiala a populatiei, eliberata de dictatura, au urmat zile si nopti de confuzie, cu civili si militari, toti romani, impuscati cu cinism in cap. Da televiziune se cerea chemarea unor trupe straine, specializate in 'lichidarea teroristilor', tocmai cind #ranicerii il informasera si pe comandantul diviziei din /asi despre deplasarea unor coloane militare sovietice spre podurile de trecere peste Prut. /ata de ce colonelul /.*. nu a fost surprins de invitarea sa la Un#heni, de catre omolo#ul sau sovietic. Acesta l)a intrebat care este soarta comunistilor romani. Apoi i)a declarat ca are mandat sa intre cu trupele sale in Romania, daca i se solicita ajutorul. *olonelul surise amarA 'Asa ati procedat si in *ehoslovacia, in !1"'. Sovieticul raspunse durA 'Stiti ca nu veti rezista aici, cu fortele proprii, mai mult de !( de minute. +e ce nu ne lasati calea libera8'. Romanul s.a ridicat in picioare si a replicat seninA "0i ce o sa faceti dupa ce ne striviti pe noi, la frontiera5 / sa treceti cu tancurile voastre peste sutele de mii de ieseni, iesiti in strada pentru libertate5 . *ind a revenit in biroul sau i s.a raportat ordinul sosit de la 7ucuresti. Armata romana nu are nevoie de 'sprijinul' trupelor sovietice JKL specificase clar #eneralul Stefan 5usa, seful Marelui Stat Major. Se confirma astfel masura luata anterior, telefonic, de catre #eneralul Petre 5eanta, seful de stat major al trupelor de

#raniceriA 3( -R. . 3)%.3) 2.0-. V/)6. Slava tie, oras erou. =raiesc mindria ca sunt fiu de moldovean. Atrocitatile impotriva fortelor de securitate si ordine si in special impotriva detinatorilor de secrete privind u!urpatorii, continua. /ncepind cu $$ dec.."!, activitatea teroristilor s.a a&at, in principal, pe suprimarea celor ce le stiau trecutul, a or#anelor de securitate si ordine, pentru ca apoi sa se transforme intr.o permanenta vinatoare si deconspirare a securistilor si colaboratorilor lor. S.a inoculat in mintea poporului conceptia ca vinovati pentru tot ce a fost inainte au fost securitatea si militia, adica tocmai acele or#ane care au asi#urat apararea inte#ritatii statului, a avutiei nationale si a ordinei publice. =otul a disparut odata cu disparitia acestor or#ane. Sa vedem ce a urmat zilei de $$, iesirea din adincuri a teroristului sef. ) /n zilele atacului terorist au fost ucisi #eneralul *onstantin 3uta, adjunct al ministrului de interne si seful /nspectoratului 5eneral al Militiei ,/5M-, si sdjunctul /5M, #eneral :elicu Mihalea. 3uta era un militar cu e&perienta si fost sef al contrainformatiilor militare, calitate in care cunostea numeroase dedesubturi ale racolarilor facute de serviciile straine de spionaj. +ati in urmarire, cei doi #enerali sunt arestati la +eva si urcati intr.un elicopter pentru a fi dusi la 7ucuresti. /nsa, in mod ciudat, elicopterul este doborit cu arme de foc si toti cei aflati la bord isi pierd viata. ) 3icolae si Elena *eausescu sunt judecati si e&ecutati pe data de $0 dec.."!, la =ar#oviste. ;pt ani i)au trebuit Ministerului Apararii 3ationale pentru a elibera certificatele medicale de constatare a decesului, intrucit documentele au fost semnate de :ladimir 7elis, directorul /nstitutului 3ational de Medicina De#ala, la ordinul lui Stanculescu, fara sa fi vazut cadavrele. *eausestii au fost torturati, dupa cum a declarat *erasela 7irjac, #arda de corp a lui 5elu :oican :oiculescu, martor la inmormintarea dictatorilorA '*ei doi au fost torturati inainte de a muri. :roiau sa afle numele de conturi'. 'Picioarele lui erau ne#re si pareau rupte. Elena, foarte frumoasa, in ciuda ranii de pe partea stin#a a capului. Piciorul drept scos din articulatie, fiind intors nefiresc. 3u a reusit sa)i puna decit un pantof'. 'Am ba#at in el sase #loante si s.a blocat arma. /onel a descarcat in el tot incarcatorul, iar 5heor#hiu a tras si el tot sase sapte #loante. *eausescu s.a ridicat pe zid cam un metru cind l)a prins /onel in rafala. A cazut ca un sac de cartofi. Ea a cazut pe o parte si facea niste #esturi macabre. Avea #auri imense in ea si se zbatea.. Eram la 0)$( de centimetri. Am schimbat incarcatorul si i)am tras %( de cartuse in cap.Eram plin de creier si de oase', si)a incheiat eroica poveste bravul ostas al armatei romane, plutonierul major ,azi, probabil, ofiter+orin *arlan, cel care s)a amuzat auzind, la sfirsitul procesului de o ora si jumatate, sentintaA '*u recurs in zece zile.Sentinta se duce la indeplinire imediat'. ) Pe $" dec., #eneralul Marin *eausescu, fratele dictatorului, este #asit mort la :iena. El indeplinea functia de sef al Reprezentantei *omerciale a Romaniei,

considerata sediul spionajului romanesc in Europa ;ccidentala. Marin *eausescu a fost #asit spinzurat la subsolul cladirii care #azduia A#entia Economica din Austria. +ecedatul ar fi avut acces direct la conturile familiei *eausescu din strainatate. ) 5enaralul +umitru Puiu era comandantul Aeroportului ;topeni si a fost martor al carna#iului din zona aeroportului. Puiu a disparut dupa ce a anuntat in direct la televiziune, in seara zilei de $4 decembrie ."!, ca detine filme cu ce s.a intimplat la ;topeni, cu o zi in urma. Este internat la spitalul de nebuni din =imisoara unde isi #aseste sfirsitul in conditii ramase neelucidate, la inceputul aceluias an !!(.cole#ii lui au declarat ulterior, ca ultimele lui cuvinte au fostA "0alvati, ma,astia vor sa ma omoare" ) Presedintele completului de judecata al sotilor *eausescu, #eneralul 5ica Popa, a intrat, pe martie !!(, in biroul $$ de la Ministerul de Oustitie. Se aude un z#omot puternic, iar Popa este #asit intr.o balta de sin#e. /nca traia. A fost transportat la Spitalul Militar *entral, dar aici si)a #asit sfirsitul. ) 3icolae 5iosan, fostl ministru al a#riculturii, moare la inceputul lunii au#ust !!( in penitenciarul Oilava, dupa ce ii este administrata o injectie 'ciudata'. Ministrul era o somitate in a#ronomia romaneasca si un apropiat al cuplului *eausescu. ) 5eneralul Emil Macri, seful +irectiei a //)a a Securitatii, era un specialist in inabusirea revoltelor. A participat la reprimarea rascoalei minerilor din :alea Oiului, in !FF, dar si la evenimentele de la 7rasov, !"F. +upa revolutie a fost arestat si inchis, fiind anchetat in dosarul =imisoara. Procesul sau nu a apucat sa se termine deoarece Macri a murit in inchisoare, in aprilie !! . *oincidenta face ca aceasta moarte sa fie una e&trem de oportuna, avind in vedere faptul ca Emil Macri, un personaj din camarila dictatoriala, nu a mai apucat sa depuna marturie in dosarul evenimentelor din dec."!. ) *olonelul Petre Moraru, loctiitorul sefului /nspectoratului 5eneral al Militiei, a fost cel care a asi#urat transportul celor 4 de cadavre de la =imisoara la crematoriul '*enusa' din 7ucuresti. *ondamnat la 0 ani de inchisoare, acesta se spinzura in inchisoare, in anul !! , nesuportind re#imul de detentie. +e cercetat istoria acestor cadavre caci se spune ca ar fi fost a#enti ma#hiari proveniti din centrele de antrenament pentru lupte de #herila, recunoscuti de securistii infiltrati in acele centre, si lichidati in timp ce isi faceau datoria fata de statul ma#hiar. Acestor teroristi li s.ar fi ridicat un monument in tara vecina si prietena. ) 3icolae +oicaru, fost sef al Securitatii *onstanta, a murit in mod misterios in timpul unei vinatori in !!$. /n ciuda faptului ca toti participantii foloseau alice, el este lovit de un #lont care il reduce la tacere. 3icolae +oicare facea parte din anturajul lui 3icolae *eausescu.

) /n noaptea de $$ decembrie, la sediul ** isi face aparitia comandantul USDA, 5heor#he Ardeleanu, pe numele real Moise 7ula. .l pune la dispo!itia Armatei trupele speciale de interventie. /ncidentul in care este ucis colonelul =rosca si cole#ii sai, in fata Ministerului Apararii, la comanda #eneralului Militaru, demonstreaza cu prisosinta ca 2R/4.0)/3)0-)) A3-)-.R/ .RA( V)7A-) 0A 2/7.7. )3 2/0-(RA D. -.R/R)0-). /n#inerul *onstantin /sac, apropiat al familiei Ardeleanu, ne relateazaA 'Da sase luni dupa evenimetele din dec.."!, colonelul Ardeleanu a fost indepartat de la conducerea USDA. Era normal pentru ca activase ca sef de contraspionaj pe Europa si avea baza de date cu spionii europeni. . . . S.a retras in satul Petrani, lin#a ;radea, unde avea sa)si #aseasca sfirsitul in iunie !!%, oficial into&icat cu insecticid in timp ce stropea cartofii din #radina'. ) 5eneralul Stefan 5usa,realizand ce vor /liescu,Militaru si ceilalti,a fost repede mar#inalizat,nu dupa ce i s)a administrat ceva suspect intro cafea pe birou.A murit la scurt timp cu o forma #rava de cancer.Fiica lui,cu toata averea de care dispune,nu reuseste sa scoata adevarul la suprafata. ) *olonelul in rezerva :asile Malutan, pilotul elicopterului cu care cei doi dictatori paraseau sediul *omitetului *entral, s.a stins din viata in luna mai !!0, a doua !i dupa ce a afirmat in fata omisiei parlamentare pentru cercetarea evenimentelor din dec.$89 ca eausescu plecase din si a avut in elicopter, tot timpul asupra sa o vali!a plina cu documente. ) Senatorul taranist Serban Sandulescu, autorul cartii '+ecembrie ."! JKL Dovitura de stat a confiscat revolutia romana' si membru in *omisia senatoriala '+ecembrie !"!', a murit, in conditii misterioase, la sfirsitul anului $(((. ) =ot suspect a murit si jurnalistul Ale&andru Sanc, autorul cartii '957)ul si revolutia romana', dupa un cancer #alopant. Si, astfel de tra#isme traite de romanii care si)au iubit tara, sunt de ordinul miilor, poate, a zecilor de mii, datoria noastra, a celor care nu mai au ce pierde, este sa trezim marile puteri din e&pectativa si sa cerem, in numele 'drepturilor fundamentale ale omului', adevarul despre evenimentele din decembrie 1989, evenimente care au distrus, din temelii, Romania, au provocat moartea a peste 1899 de oameni si au ucis speranta, increderea in autoritati si viitorul a cel putin trei generatii, al caror nivel de trai va fi grav afectat de faptul ca de "1 de ani, romanii maninca pe datorie. 3u este ingaduit a se privi cu indiferenta situatia alarmanta a generatiilor de miine, copiii de a!i care traiesc, unul din trei &##:) 0(+ 2RA'(1 0ARA ).). %ortalitatea infantila, pe primul loc in (niunea .uropeana. 1a fel nivelul de trai. Ultimul conducator al URSS, Mihail 5orbaciov, are datoria sa recunoasca dezastrul produs Romaniei, dezstru care nu poate fi evidentiat decit in cadrul unui proces la =ribunalul /nternational de la 6A5A.. Una din motivatiile acestui proces este impactul atacului terorist asupra poporului roman, care, in proportie

de 1$> l)ar vota pe *eausescu presedinte. 3umai un tribunal international poate stabili daca distru#erea Romaniei a fost consecinta ambitiei absurde a lui 5orbaciov de a)i ba#a pe #it lui *eausescu utopicele idei ale reformarii comunismului, sau ambitiei criminale de a)l umili si pedepsi pe dictatorul roman pentru repetatele cazuri cind acesta il infrunta si il contrazicea, uneori, pe buna dreptate. ;ricare ar fi motivatia, adevarul este ca (R00, *'+,ul au e;ercitat asupra Romaniei o inva!ie cu forte armate proprii unui ra!boi de ocupatie. Poate este e&a#erat spus, dar fortele armate puse in miscare nu justifica n ecesitatea de a schimba un conducator, si URSS erau cel mai putin indreptatite sa procedeze astfel cu un conducator comunist..Foarte #rav si cinic apare #estul lui 5orbaciov, care cu citeva zile inainte, la 4 decembrie !"!, s.a semnat acea declaratie a tarilor din =ratatul de la :arsovia, fara Romania, prin care se condamna interventia in e<oslovacia din 19=8. Fara Romania, intrucit, cind 5orbaciov a comunicat ca se va semna o declaratie de condamnare a interventiei din !1", *eausescu a spusA ?3oi nu putem sa semnam aceasta declaratie, pentru ca noi n)am intervenit in *ehoslovacia, dimpotriva, am condamnat. E o #reseala ce s)a comis atunci@, la care 5orbaciovA ?7un. nu semnati@. 5eneralul *onstantin ;lteanu, secretar al ** cu probleme internationale, care a participat, alaturi de *eausescu, la intilnirea de la Moscova din 4 dec.."!, continua povestirea A *eausescu a continuat cu propunerile. ?Eu propun, zice *eausescu, asa dintr.odata) sa se retra#a trupele din *ehoslovacia@. 5orbaciov, ca sa raspunda ceva, zice ?3oi o sa discutam cu dele#atia cehoslovaca, ca e in vizita si mai ramine la noi. /ar *eausescu a continuatA ?:reau sa se retra#a trupele sovietice din toate celelalte tari socialiste, nu numai din *ehoslovacia@. 5orbaciov s)a blocat, a zis ca trebuie sa discute cu fiecare si a cerut o pauza. *eausescu n)a iesit in pauza. /n aceasta pauza, E#on 9rentz, secretar)#eneral al 5ermaniei a venit si la *eausescu. ?*e faceti8@ etc. Da plecare a spus asaA ?=ovarasu *eausescu, la revedere, nu stiu daca ne mai vedem...@ E bine de aflat la cine s.a referit 9rentz ca nu va mai fi. Poate, chiar la el, caci dupa pauza, nemtii au spus ca nu sunt de acord sa se retra#a trupele sovietice . . . Este adevarat ca *eausescu nu a fost un intelept, dar istetimea nativa l)a ajutat sa iasa invin#ator in mai toate disputele cu omolo#ul sau sovietic, pe care il considera e#alul si nu superiorul sau.. Mai ales ca masurile preconizate de 5orbaciov, privind intre#ul la#ar socialist ,reformarea si liberalizarea comunismului-, s.au dovedit #reseli istorice cu costuri, umane si materiale, imense. *ind i s.a acordat premiul 3obel pentru pace, nu cred ca s.a stiut ca in timp ce propovaduia libertatea popoarelor de a)si ale#e, sin#ure, linia politica, e#alitatea in drepturi si neamestec in treburile interne ale altor state si condamna interventia armata in *ehoslovacia din !1", 5orbaciov trimetea armata sovietica sa ocupe Romania..Si ar fi ocupat)o daca 5eneralul Stefan 5usa, #eneralul Petre 5eanta si colonelel /.*. de la /asi nu ar fi comandat infanteristilor si #ranicerilor '3imeni nu trece peste voi'. Speram si dorim ca actualii conducatori ai Federatiei Ruse, ai Statelor Unite ale Americii si ai tarilor din Uniunea Europeana, ca, in cazul ca vor aprecia drept juste cele semnalate in prezenta scrisoare, sa)si asume raspunderea pentru masurile neloiale si nele#itime luate de tarile lor impotriva Romaniei, din

decembrie ."!, nevindecate pina in ziua de azi, cu ru#amintea de a coopera la eforturile de scoatere a tarii din marasmul in care se afla de $ de ani. Apelam, de asemenea, la Sfintia Sa Parintele 7isericii *atolice, de a face cele trebuincioase vindecarii spirituale si morale a credinciosilor romani care au comis pacatul de fratricid, impinsi la acest pacat de interese #lobale, poate, necesare, incuviintate si de :atican. Adresam Sfintului Parinte, ru#amintea de a ridica la cer ru#aciuni pentru sufletele celor ucisi in decembrie ."! si iunie $(((. Asi#ur pe cei ce ma vor acuza de intentia de a rascoli trecutul, sau de a incita la razbunare si noi violente, ca nu acesta este scopul scrisorii de fata. Aceasta cule#ere de adevaruri si realitati, e&trase din presa romaneasca, are menirea de a informa, pina la cele mai inalte nivele, situatia dezastroasa in care se #aseste Romania, nu din vina fostei conduceri, nu din vina actualei conduceri, ci numai din vina vecinilor interesati in dezmembrarea Romaniei si insusirea de halci din trupul tarii. Sfatul dat, cindva, de Mao lui *eausescuA 'Focul de acasa il stin#i cu vecinii nu cu prietenii de departe', nu a fost de folos Romaniei care a invatat, din e&perienta, ca 'decit asa vecini, mai bine in pustiu. Multumesc cititorilor pentru interesul de a afla adevarul si le urez, sanatate si impliniri. ()eor#)e Tanasescu, cetatean ro*an si a*erican% + dece*!rie ,-&3ota. Materialul a fost difuzat laA Presedintia Romaniei, *SA=, prim ministru, ambasadele tarilor din Uniunea Europeana, Ambasada Federatiei Ruse, Ambasada SUA, 3untuil Apostolic):atican.