Cursul 1

05.10.2013

Drept adm, Verginia Vedinas, Edit universul juridic, Buc 2013

Statul are o functie legislativa, juridica si judecatoreasca. Executiv inseamna adm. publica + factorul politic.

Organizarea sistemica a adm pub

I. Adm de stat 1. Adm de stat centrala: a. Presedintele RO si guvernul b. Adm centrala de specialitate - ministere - autoritati adm autonome: BNR, SIE, SRI 2. Adm de stat teritoriala: - prefectul - autotitati ale adm pub desconcentrate: OPC, ITM II. Adm pub locala autonoma: 1. Adm pub locala intermediara: - ca organ deliberativ CJ - organ al adm pub executiv PCJ - structuri adm la nivel judetean 2. Adm pub locala de baza: - autoritate deliberativa Consiliu local, Primar - structuri adm la nivel local Servicii publice, Institutii pub

Cursul II

Autoritatile administratiei publice Organul public reprezinta o structura organizationala (colectiv organizat de persoane) ce exercita prerogative de putere publica fie intr-o activitate statala, fie intr-o activitate din administratia publica locala. Definitia legala a notiunii de organ public o regasim in art2 alin 1 lit B din L554/2004 (legea contenciosului administrativ): Autoritatea administrativa publica reprezinta acea structura organizationala, care, potrivit Constitutiei si legii, are personalitate de drept public si actioneaza din oficiu pentru executarea legii sau pentru prestarea de servicii publice, in limitele legii, sub controlul direct sau indirect al Parlamentului. Clasificarea organelor administratiei publice: 1. Potrivit modului de formare, acestea pot fi: -alese: primarul, presedintele Consiliului Judetean -numite: Guvernul, prefectul 2. Potrivit modului de compunere a conducerii organelor: -autoritati unipersonale: Presedintele Romanieai -autoritati colegiale:Guvernul 3. Criteriul competentelor: -materiala (a) -teritoriala(b) -temporala (c) a) Aceasta este: -generala (atributiile organelor se exercita in mai multe domenii): Presedintele -de specialitate (atributiile organelor se exercita indomenii restranse) b)aceasta este: -centrala: Presedintele, Guvernul -locala: Prefectul

c) Aceasta este: -nedeterminata in timp -competente determinate Sarcinile, competenta si capacitatea organelor administratiei publice

Sarcinile organelor administratiei publice reprezinta obiectivele sau finalitatea organelor administratiei publice. Definitia detaliata: sarcinile reprezinta ansamblul necesitatilor sociale, obiective determinate, evaluate politic si consacrate prin norme juridice care reprezinta ratiunea de a fi a organelor administratiei publice. Corelatia sarcini-competenta: orice autoritate publica urmareste in cadrul activitatii desfasurate atingerea unor obiective, finalitati specifice realizarii unor sarcini. Competenta reprezinta ansamblul atributiilor unui organ al administratiei publice. Competenta reprezinta atributiile unui organ al administratiei publice care sunt mijloace juridice de realizare a sarcinilor. Sarcinile reprezinta finalitatea indeplinirii competentei. Definitia legala a competentei o gasim in art 2 lit. c din Legea cadru a descentralizarii nr. 125/2006: "Ansamblul atributiilor stabilite prin Constitutie si de legile care confera autoritatii administratiei publice drepturi si obligatii de a duce in nume propriu, in realizarea puterii publice si sub propria responsibilitate o activitate de natura administrativa. Elemente determinante ale notiunii de competenta: -ansamblul de atributii -atributiile (reprezinta drepturile si obligatiile in realizarea carora organele administratiei publice desfasoara o activitate administrativa: implica aptitudinea acestora de a emite sau adopta acte administrative si de a a efectua operatiuni administrative) -activitatea administratiei publice se realizeaza in nume propriu (este evocata capacitatea organelor administratiei publice, adica aptitudinea acestora de a fi subiecte in cadrul raporturilor de drept administrativ) -regimul de putere publica in care se realizeaza aceasta activitate

Caracterele competentei: 1. Caracterul legal: atributiile administratiei publice sunt special stabilite de lege in raport cu sarcinile care le revin. 2. Caracterul obligatoriu: spre deosebire de dreptul subiectiv, care reprezinta o aposibilitate recunoscuta de lege unei persoane fizice sau juridice de drept privat, de care titularul acestuia poate uza sau un, competenta unui organ al administratiei pblice nu reprzinta o facultate, organele administratiei publice avand obligatia de a-si exercita atributiile atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. 3.Caracterul autonom: organele administatiei publice trebuie sa aiba efectiv posibilitatea de a-si exercita atributiile conferite prin lege, concomitent cu obligatiile celorlalte autoritati ale administratiei publice (organele ierarhic superioare) de a asigura independenta necesara exercitarii competentei. In cadrul reporturilor de subordonare ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice se admite numai puterea de instructiune, fiind interzisa in principui puterea de injonctiune (substituire). Puterea de instructiune reprezinta posibilitatea organului ierarhic superior de a da indrumari organelor subordonate. Puterea de substituire reprezinta posibilitatea organelor supraordonate de a se substitui organelor subordonate si de a exercita atributiile acestuia din urma (este admisa in relatiile ce se stabilesc intre structurile interne ale unui organ al administratiei publice) Felurile competentei: -materiala (poate fi generala sau de specialitate) -teritoriala (centrala sau locala) - temporala (nedeterminata sau determinata) Capacitatea organelor administratiei publice Capacitatea juridica reprezinta aptitudinea generala si abstracta a unei persoane de a avea drepturi si obligatii in raporturile de drept. Capacitatea administrativa reprezinta aptitudinea organelor administratiei publice de a fi subiecte in cadrul raporturilor de drept administrativ. Corelatia competenta-capacitate

Doctrina juridica romaneasca fundamenteaza doua opinii: 1. Cea a lui Romulus Ionescu: notiunea de capacitate se identifica cu cea de competenta, normele de conferire a competentei implicand in mod necesar si dobandirea capacitatii de a fi subiect in toate raporturile juridice la care da dreptul aceasta competenta. Capacitatea apare ca un element al competentei, insusi competenta. 2. Cea a lui Ilie Iovanas: capacitatea nu se identifica cu notiunea de competenta, chiar daca intre cele doua notiuni exista o legatura. Deosebirile dintre capacitate si competenta: -capacitatea este specifica numai organelor administratiei publice in timp ce competenta poate avea atat organele autoritatilor publice car si structurile lor organizatorica si functionale. -capactitatea presupune intotdeauna posibilitatea de a actiona in nume propriu, in timp ce competenta nu presupune in mod necesar acest lucru (in general atributiile organelor administrative sunt repartizate compartimentelor si persoanelor care o cumpun, dar acestea nu le exercita in nume propriu ci in numele organului respectiv) -in timp ce unele atributii ce alcatuiesc competenta unei autoritati sa uorgan pot fi transmise in anumite conditii altor organe, capacitatea, in principiu, nu poate fi transmisa altui subiect de drept. Concluzii. Consideram cea de-a doua opinie mai nuantata si care permite explicarea mai multor situatii practice. In cazul organelor administratiei publice, este evident ca acestea au atat competenta cat si capacitate; exista structuri administrative care desi au o anumita competenta, acestea nu au capacitate, fiind vorba de structurule organizatorice interne ale organelor administrative. Insa competenta acestora este atipica intrucat aceste atributii nu se exercita in nume propriu ci in numele organelor din care fac parte. In cadrul raporturilor juridice care iau nastere in urma exercitarii acestor atributii, ca aparea ca subiect intotdeauna organul administratiei publice si nu structura itnerna a acestuia. Forma de guvernamant si regimul politic Forma de guvernamant. Distingem intre: -monocratie (puterea suprema in stat este concentrata in mainile unei singure persoane) -oligarhia ( puterea de stat este detinuta de o categorie restransa de persoane)

- democratia (puterea suverana apartine poporului) Notiunea de forma de guvernamant este utilizata si pentru a face distinctia intre stat sub aspectul modului de desemnare a sefului de stat. Astfel formele de guvernamant se grupeaza in: -monarhie (este numit pe viata) -democtatie (desemnat pe o peroada de timp determinata fie pe popor, fie de puterea legiuitoare) Regimul politic- reprezinta modul de exercitare a puterii intr-o societate. Configuratia regimului politic dintr-un stat este determinata de relatiile dintre: -diferitele autoritati publice (Sef de stat- Parlament) -intre autoritati publice (guvernanti) si cetateni (guvernati) Clasificare. I. Potrivit criteriului metodelor si modalitatilor de infaptuire a guvernarii se identifica urmatoarele categorii: 1. Regimul constitutional (autoritatile publice isi desfasoara activitatea in limitele Constitutiei) si Regim Abslutist (unde nu existe asemenea limite) 2. Regimul loberal (guvernarea se realizeaza cu respectarea drepturilor si libertatilor acestora) si Regimuri autoritare ( caracterizate prin prioritatea intereselor statelor) 3. Regimuri democratice (pluripartidice) si regimuri totalitare (monopartidice) O clasificare traditionala are in vedere modul (mai strict sau mai atenuat) in care se realizeaza separatia puterilor in stat: 1. Regimul prezidential (monocefal) 2. Regimul parlamentar (presedinte desemnat de Parlament) 3. Regim semiprezidential (un sistem hibrid) In Romania, regimul este semiprezidential atenuat sau semiparlamentar. Trasaturi ale regimului prezidential: - seful statului este ales de catre corpul electoral, in mod direct -fiind ales de catre corpul electoral, poate fii revocat decat de catre acesta si nu de catre Parlament -executivul este monist (in varful sistemului organelor executive, exista un singur organ : Presedintele) -Guvernul raspunde pentru intreaga activitate in fata Presedintelui

- in SUA, Presedintele intervine in activitatea de legiferare, avand un drept de veto real in ceea ce priveste actele adoptate de Congres (insa cu o majoritate calificata de 2/3, Congresul poate adopta actele) Trasaturi ale regimului parlamentar: -In cadrul formei de guvernamant republican, presedintele este in principiu desemnat de catre Parlament -Executivul este bicefal - Guvernul nu raspunde in fata Presedintelui, ci in fata Parlamentului -In acest sistem se manifesta tendinta de a reduce influenta sefului de stat in viata politica -Actele emise de seful de stat, in exercitarea atributiilor sale, sunt, in principiu, valabile numai daca sunt contrasemnate de Primul -Ministru sau de un Ministru. -Seful de stat nu are un drept de veto real in raport cu autoritatea legiuitoare. Regimul semiprezidential: -Presedintele este ales de catre corpul electoral -El are atributii mai largi si mai importante decat seful de stat din regimul parlamentar clasic -o parte importanta a actelor emise de Presedinte, in exercitarea atributiilor sale, nu trebuie contrasemnate de Primul- Ministru sau alti ministri -Executivul este bicefal - Presedintel poate dizolva relativ usor Presedintele Situatia in Romania: -Presedintele este ales prin vot direct, real, universal, secret si liber exprimat -Dreptul Presedintelui de a dizolva Parlamentul se exercita in conditii restrictive ( a se vedea art 89 Consti) - art 95 Consti, ce consacra raspunderea politica a Presedintelui care presupune 2 etape : suspendarea din functie, facuta de Parlament si organizarea unui referendum pentru demiterea Presedintelui. -art 96 Consti, raspunderea penala a Presedintelui, poate fii pus sub acuzare pentru inalta tradare, cu votul a cel putin 2/3 din numarul deputatilor si senatorilor, competenta de judecata avand-o ICCJ. -in cadrul procedurii de investitura a Guvernului, desi este initiata si finalizata de Presedinte, elementul central il reprezinta acordarea votului de incredere de catre Parlament. -in sistemul constru constitutional, Guvernul raspunde numai in fata Parlamentului. -Presedintele nu are drept de initiativa legislativa

-Presedintele, cu ocazia promulgarii legii, poate cere o singura data reexaminarea acesteia de catre Parlament, iar in urma reexaminarii, legea trebuie promulgata in cel mult 10 zile (drept de veto suspensiv). - exercitarea celor mai importante atributii ale Presedintelui, in domeniul politicii externe, al apararii, al situatiilor exceptionale este conditinata de vointa Guvernului si/sau Parlamentului. -decretele Presedintelui, emise in exercitarea celor mai importante atributii ale sale, se contrasemneaza de catre Primul-Ministru Presedintele Romaniei- Interimatul intervine in cazul: a) vacantarii functiei b) suspendarii din functie c) situatii temporare de imposibilitate a exercitarii functiei