Cuprins

1.INTRODUCERE 2. ELEMENTE FIZICOGEOGRAFICE Asezare,cli &.ECONOMIE In'us$rie,$ransp%r$ (.TURI)M *.O+IECTI,E TURI)TICE -.CURIOZITATI ..+I+LIOGRAFIE a,relie!,"e#e$a$ie,!auna,s%l

1.INTRODUCERE
es$e % $ar/ ara0/ 'in n%r'ul A!ricii 1i 'in Orien$ul Mi2l%ciu.. Capi$ala sa es$e Cair%. Are % 3n$in'ere 'e apr%4i a$i" 1,552,(*5 6 2, !iin' pe p%zi7ia a &58a ca in$in'ere 1i % p%pula7ie 'e 95,&&*,5&- 'e %a eni, 'ensi$a$ea !iin' 'e 92.&:6 2 'e pers%ane ;a 1258a<. Ne 3n!/7i1eaz/ cel

EGIPT,

ai "ec=i s$a$ 'in lu e, an$eri%r $u$ur%r cel%rlal$e, 3nzes$ra$ cu % a' inis$ra7ie, % !iscali$a$e, % 2us$i7ie 1i % ar a$/ c% para0ile cu cele ce8au lua$ na1$ere ai ap%i 3n 7/rile 'e pe $%a$e c%n$inen$ele, 3nain$e 1i 'up/ era n%as$r/. Dar lu ea E#ip$ului an$ic a z/ isli$ % cul$ur/ spiri$ual/ sc>n$eie$%are pe care % a' irau #recii "ec=i 1i r% anii care se inunau, precu !ac azi ul7i ile 'e $uri1$i, s/ c%n$e ple $e plele, pira i'ele sau %0eliscurile 3n/l7a$e 'e !ara%ni 1i supu1ii l%r. ?ri ul re#a$ uni$ a !%s$ !%n'a$ 'e re#ele Menes, pe la &255 3.@=, !iin' s$/p>ni$ 'e nu er%ase 'inas$ii apr%ape $rei ilenii. )u0 c%n'ucerile !ara%nil%r Tu$ es 1i Ra ses, prin cucerirea A!ricii 1i Asiei, E#ip$ul 'e"ine un i periu. Ul$i a 'inas$ie na$i"/, a c/zu$ su0 '% ina7ia persanil%r, 3n *A* 3.@=. 1i cuceri$ ap%i 'e Ale4an'ru cel Mare 3n &25 3.@=.

2.ELEMENTE FIZICOGEOGRAFICE Asezare

E#ip$ul se a!la in n%r'ul A!ricii,in Orien$ul Mi2l%ciu, li i$a$/ la n%r' 'e Marea Me'i$eran/, la es$ 'e F>1ia Gaza, 'e Israel, 'e G%l!ul ABa0a ;prin in$er e'iul c/ruia are c%n$ac$ cu I%r'ania 1i cuAra0ia )au'i$/< 1i 'e Marea R%1ie, la su' 'e )u'an iar la "es$ 'e Li0ia.

Cli

Cli a es$e su0$r%pical/ pe li$%ralul M/rii Me'i$erane 1i 3n Del$a Nilului, cu "al%ri e'ii ale $e pera$urii 'e 1- CC iarna 1i 2( CC "ara. ?recipi$a7iile sun$ sc/zu$e 1i ca' 3n'e%se0i 3n $i pul ierniiD &22 la Ale4an'ria 1i nu ai 1-5 la Cair%.

La su' 'e capi$al/ cli a es$e $r%pical8'e1er$ic/ cu precipi$a7ii apr%ape ine4is$en$e 1i "al%ri ri'ica$e ale $e pera$uril%r. E#ip$ul pri e1$e, per ansa 0lu, cel ai sc/zu$ 'e0i$ 'e pl%aie pe an 'in$re $%a$e 7/rile lu ii. La su' 'e Cair%, e'iile anuale 'e precipi$a7ii sun$ 3n$re 2 1i * pe an, 1i la in$er"ale 'e ai ul7i ani. ?e % !>1ie !%ar$e 3n#us$/ a c%s$ei 'e n%r', precipi$a7iile p%$ a2un#e 1i p>n/ la 1.5 , nu ai 3n$re n%ie 0rie 1i ar$ie. Z/pa'a ca'e pe un7ii )inai, precu 1i pe anu i$e %ra1e 'in 'e pe c%as$/ 1i unele 'in i2l%cul 7/rii. ,ara, $e pera$urile "ariaz/ 3n$re 2. 8 &2 CC p>n/ la (2 CC pe c%as$a M/rii R%1ii. Me'iile $e pera$uril%r pe $i pul iernii se si$ueaz/ 3n$re 1& 1i 21 CC. ,>n$ul care 0a$e cu 'es$ul/ pu$ere 'in n%r'8"es$ a2u$/ la en7inerea unei $e pera$uri sc/zu$e apr%ape 'e c%as$a M/rii Me'i$erane. E=a aseen es$e ">n$ul care 0a$e 'inspre su'ul E#ip$ului, 'e %0icei pri /"ara sau "ara, 1i care a'uce nisip 1i pra!, 1i care !ace ca $e pera$ura s/ urce p>n/ la &9 CC. ?%pula7ia E#ip$ului se 0azeaz/ pe apa Nilului.

Relie!
Relie!ul E#ip$ului se 3n!/FiGeaz/ ca un "as$ pla$%u 'eGer$ic, 3n$rerup$ '%ar 'e ,alea Gi Del$a Nilului. DeGer$urile Li0ia, Nu0ia Gi Es$ic au reprezen$a$ 0ariere 'e pr%$ecFie 3 p%$ri"a in"aziil%r ci"ilizaFiil%r 3nc%n2ur/$%are. Cele ai 3nal$e Finu$uri se a!l/ 3n su', iar $erenul are % 3nclinaFie uG%ar/ c/$re Marea Me'i$eran/. E4is$/ c>Fi"a unFi l%calizaFi 3n peninsula su'ic/ )inai. Unii 'in$re aceG$ia a$in# ai ul$ 'e 2-55 3n/lFi e ;al$i$u'inea a4. 2-2A H Mun$ele Eca$erina, al$i$u'inea in. Depresiunea Ia$ar H 1&& <. Cea ai are par$e a E#ip$ului es$e reprezen$a$/ 'e re#iuni 2%ase, 'eGer$ice, 'ar se 3n$>lnesc Gi unFi "ec=i 'e8a lun#ul c%as$ei M/rii R%Gii 'in ?eninsula )inai. Aceas$a 'in ur / es$e 0%#a$/ 3n inerale Gi pe$r%l. O are par$e a $eri$%riului e %cupa$a 'e Deser$ul )a=ara ce reprezin$a un p%'is 'in #resie si calcar. ?e aces$ p%'is se in$alnesc 'epresiuni rare in care ies la supra!asa apele su0$erane, !%r an' %aze.

,e#e$a$ia

,e#e$a7ia sarac/ es$e alc/$ui$/ 'in specii e'i$eraneene 3n n%r' ;pal ier, l%$us, lean'ru< 1i specii a'ap$a$e e'iului usca$ 'in 'e1er$ ;4er%!i$e<. )e re arc/ %azele 3n care cresc cur ali.

Fauna
Din$re ani alele '% es$ice, cele ai r/sp>n'i$e 3n E#ip$ sun$ c/ ilele Gi /#arii, 'in$re 0%"ine se cresc aici nu ai 0i"%lii 'e ap/, !%l%siFi 3n a#ricul$ur/ ca ani ale 'e $racFiune. Jn z%nele ari'e $r/iesc !%ar$e puFine specii 'e ani ale capa0ile 'e a se a'ap$a c%n'iFiil%r 'ure 'e "iaF/ 'in s$epe Gi 'eGer$. Din$re a i!ere pu$e enFi%na #azelele, "ulpile 'eGer$ului, =ienele, Gacalii sau G%arecii 'eGer$ului. Jn c% paraFie cu a i!erele, nu /rul speciil%r 'e p/s/ri care $r/iesc 3n E#ip$ es$e c%nsi'era0il ai are, 3n 2ur 'e &55. Din$re aces$ea, a2%ri$a$ea p%$ !i 3n$>lni$e 3n z%na M/rii Me'i$erane. Jn plus, ul$e p/s/ri i#ra$%are 'in Eur%pa 3Gi pe$rec iarna pe $eri$%riul e#ip$ean.

Jn laG$inile Nilului pu$eFi 3n$>lni une%ri Gi 0erze, pesc/ruGi Gi p/s/ri !la in#%, precu Gi r/pi$%are cu ar !i "ul$urul pescar, G%i ul, 0u!niFa sau "ul$urul pleGu". O par$e !%ar$e i p%r$an$/ a !aunei e#ip$ene % c%ns$i$uie Gi 'i!eri$ele specii 'e rep$ile. Mai ales 3n z%nele 'e pe cursul superi%r al Nilului pu$eFi "e'ea cr%c%'ili, Gerpi, G%p>rle, ca ele%ni Gi 0r%aG$e Fes$%ase. Unii 'in$re Gerpi sun$ "enin%GiK 3ncercaFi s/ e"i$aFi %rice c%n$ac$ cu "ipera sau c%0ra re#al/. Jn apele M/rii R%Gii $r/ieG$e 3nc/ % are par$e a !aunei %ri#inare 8 pe l>n#/ speciile %0iGnui$e 'e peG$i Gi peG$iG%rii c%l%raFi 'in reci!urile 'e c%rali, pu$eFi "e'ea aici Gi 'el!ini .

)%lul
A0sen7a s%luril%r es$e 'ic$a$/ 'e lipsa unui c%"%r "e#e$al, 1ir%ire 1i ">n$, care 3nl/$ur/ a$erialele rezul$a$e prin 'eza#re#area r%cil%r. Ac7iunea sla0/ a pr%cesel%r c=i ice 1i 0i%c=i ice e4plic/ 'e ase enea ri$ ul len$ sau a0sen7a pr%cesel%r 'e s%li!icare. )%lurile speci!ice sun$ cenu1ii 'e 'e1er$.

&.Ec%n%

ie

Ec%n% ia E#ip$ului es$e 'epen'en$/ 3n principal 'e $uris , e4p%r$urile 'e pe$r%l 1i 'e cele pes$e cinci ili%ane 'e e#ip$eni care lucreaz/ 3n s$r/in/$a$e,L-ML.M prep%n'eren$ 3n Ara0ia )au'i$/, G%l!ul ?ersic 1i Eur%pa. O surs/ i p%r$an$/ 'e "eni$uri

es$e a2u$%rul !inanciar ac%r'a$ 'e ).U.A. 3n %' per anen$ 'up/ 3nc=eierea p/cii 3n$re E#ip$ 1i Israel. Ac$i"i$a$ea principal/ a p%pula7iei es$e a#ricul$ura. ?ri a surs/ 'e "eni$uri a 7/rii es$e $uris ul ;a1a8nu i$a Npensie a lui Ra sesN<, care a'uce %p$ iliar'e 'e '%lari anual. De aceea, au$%ri$/7ile 'uc ca panii sus7inu$e pen$ru a e4plica p%pula7iei i p%r$an7a $uris ului 1i, as$!el, a 'escura2a $er%ris ul isla ic, care a a!ec$a$ 3n ul$i ii ani aceas$/ ac$i"i$a$e ec%n% ic/ "i$al/. O al$/ surs/ 'e "eni$uri es$e a1a8nu i$a Npensie a lui Fer'inan'N, a'ic/ 0anii %07inu7i pen$ru per isiunea 'e $recere a "asel%r c% erciale prin Canalul )uez ;!rancezul Fer'inan' 'e Lesseps es$e cel care a c%ns$rui$ canalul< 8 apr%4i a$ic '%u/ iliar'e 'e '%lari anual. Oi 3nc/ % surs/ i p%r$an$/ 'e "eni$uri es$e 1i a1a8nu i$a Npensie a lui Da"i'N, re!erire la a2u$%rul !inanciar pe care )$a$ele Uni$e 3l ac%r'/ anual 7/rii, ca ur are a 3nc=eierii p/cii la Ca p Da"i' 3n 1A.9 8 al$e '%u/ iliar'e 'e '%lari anual, 'e1i a2u$%rul a erican 'ep/1e1$e cel ai a'esea aceas$/ ci!r/. C%ns$ruirea 0ara2ului 'e la AsPan, 3n 1A.1, 1i a lacului Nasser, rezul$a$ 3n ur a aces$uia, au al$era$ p%zi7ia Nilului 3n a#ricul$ura 1i ec%l%#ia E#ip$ului. O p%pula7ie 3n c%n$inu/ cre1$ere ;cea ai are 'in lu ea ara0/<, $eren ara0il li i$a$ 1i 'epen'en7a 'e Nil 'e$er in/ supra$a4area resursel%r 1i s$res s%cial. Gu"ernul a 3ncerca$ s/ pre#/$easc/ ec%n% ia pen$ru n%ul ileniu prin re!%r e ec%n% ice 1i in"es$i7ii asi"e 3n c% unica7ii 1i in!ras$ruc$ur/, !inan7a$e cu !%n'uri a ericane. E#ip$ul es$e cel 'e8al '%ilea 0ene!iciar al un%r as$!el 'e !%n'uri 'in par$ea )$a$el%r Uni$e, 'up/ Israel. Lnecesit citareM C%n'i7iile ec%n% ice 3ncep s/ se 3 0un/$/7easc/ c%nsi'era0il 'up/ % peri%a'/ 'e s$a#nare, 'a$%ri$/ a'%p$/rii, 'e c/$re #u"ern, a un%r p%li$ici li0erale, c>$ 1i 'a$%ri$/ "eni$uril%r 'in ce 3n ce ai ri'ica$e 'in $uris 1i a 0ursei 'e "al%ri.

In'us$ria
In'us$ria prelucra$%are es$e 'ez"%l$a$aDin$reprin'eri pr%'uca$%are 'e in#rasa in$e c=i ice,in'us$ria us%ara si ali en$ara; ai ales za=ar<, ci en$,in'.c%ns$ruc$%are 'e asini;$rac$%are, asini a#ric%le, au$%$uris e<, in'us$ria pe$r%c=i ica. Cele ai ari cen$re in'us$riale sun$ %rasele Cair%,Ale4an'ria,)uez si ?%r$ )ai'.O are i p%r$an$a

ec%n% ica % prezin$a Canalul suez,care rep. a $reia sursa 'e 'e"iza a $arii.

Transp%r$
Infrastructura transporturilor este dezvoltata in special pe coasta mediteraneana:cai ferate ,sosele,cai fluviale(pe fluvial Nil),aeroport la Cairo,Alexandria,Port-Said si Suez.

(.Turis
E#ip$ul es$e una 'in cele ai p%pulare 'es$ina$ii $uris$ice 'in lu e. ?rincipalele a$rac$ii sun$ "es$i#iile ci"iliza$iei e#ip$ene an$ica reprezen$a$e prin ra asi$ele !%s$el%r $e ple ale !ara%nil%r e#ip$eni, uzee cu ar$i!ac$e #asi$e in %r in$ele !ara%nil%r sau in ur a al$%r sapa$uri ar=e%l%#ice si cul inan' cu renu i$ul c% ple4 'e pira i'e e#ip$ene 'e lan#a Cair%. Cea ai are pira i'a 'in E#ip$ es$e Marea ?ira i'a a lui E=u!u ;cun%scu$a ca si ?ira i'a lui Ee%ps< 'in c% ple4ul 'e pira i'e Giza, a plasa$ pe ?la$%ul Giza, aceas$a !iin' cea ai inal$a s$ruc$ura c%ns$rui$a 'e %a eni pana apr%ape 'e s!arsi$ul sec%lului ai Q,III8lea. In par$ea es$ica a aces$ui c% ple4 'e pira i'e se #ases$e si Marele )!in4, e#ip$%l%#ii c%nsi'eran' ca aces$a reprezin$a capul lui E=a!re.

Piramida lui Keops

LocatieD?e pla$%ul Gize=,ci
Me i$ir al an$icului p=is,as$azi par$e a %rasului Cair%.

ArhitectDnecun%scu$ Durata de viataD2*-58pana as$azi

Detaliu specificDOrien$area cu precizie a !iecarui c%l$ al

c%ns$ruc$iei ca$re cele ( punc$e car'inale,iar sec$iunea %riz%n$ala es$e per!ec$ pa$ra$a la %rice ni"el al aces$eia. Aceas$a es$e sin#ura inune a lu ii ce nu necesi$/ 'escrieri ale is$%ricil%r 'in an$ic=i$a$e sau ale p%e7il%r. Es$e sin#ura inune a lu ii asupra c/reia nu se !ac specula7ii re!eri$%are la !%r /, /ri e 1i prezen$are. Es$e cea ai "ec=e 1i $%$u1i sin#ura care a supra"ie7ui$ $i pului. C%n$rar p/rerii #enerale, nu ai Marea ?ira i'/ a lui E=u!u ;C=e%ps<, nu $%a$e cele $rei Mari ?ira i'e, se a!l/ pe lis$a cel%r 1ap$e inuni ale lu ii an$ice. Marea ?ira i'/ 'in Gize= a !%s$ cea ai 3nal$/ c%ns$ruc7ie 'in lu e ai ul$ 'e (& 'e sec%le, p>n/ 3n sec%lul al QIQ8 lea 3n 199A c>n' a !%s$ c%ns$rui$ Turnul Ei!!el. A"ea, la 3ncepu$, 1(;azi 1&9 < 3n/l7i e, la$ura 'e 22. 1i cuprin'e 2.*21.555 cu0i 'e pia$r/. Fe7ele pira i'ei erau placa$e cu pl/ci 1le!ui$e 'in calcar. A !%s$ c%ns$rui$/ 'e !ara%nul E=u!u 'in a I,8a Dinas$ie, 3n 2urul anului 2.*-5 3.e.n. pen$ru a ser"i 'rep$ %r >n$ aces$uia. Tra'i7ia c%ns$ruirii 'e pira i'e a 3ncepu$ 3n E#ip$ul an$ic ca % s%!is$icare a i'eii 'e N as$a0aN sau Npla$!%r /N ce ac%perea %r >n$ul re#al. Mai $>rziu, au !%s$ !%l%si$e ai ul$e N as$a0aN, !ap$ '%"e'i$ 'e pri ele pira i'e, cu es$e Piramida n Trepte a Regelui oser;D2%ser<, c%ns$rui$/ 'e !ai %sul ar=i$ec$ e#ip$ean, I =%$ep. As$/zi, Marea ?ira i'/ es$e inclus/, 3 preun/ cu celelal$e pira i'e 1i cu )!in4ul, 3n re#iunea $uris$ic/ a ?la$%ului Gize=. De ase enea, 3n z%na aceas$a se a!l/ uzeul ce #/z'uie1$e is$eri%asa +arc/ )%lar/, 'esc%peri$/ a0ia 3n 1A*(, l>n#/ par$ea 'e su' a pira i'ei. Aceas$/ 0arc/ se presupune c/ a pur$a$ c%rpul lui E=u!u 3n ul$i a sa c/l/$%rie, 3nain$e 'e a !i 3n %r >n$a$ 3n pira i'/. )e p%a$e 'e ase enea s/ !i ser"i$ 1i ca i2l%c 'e $ransp%r$ 3n "ia7a 'e ap%i, c%n!%r cre'in7el%r an$ice e#ip$ene.

!oscheea "ultanului #assan$ M%sc=eea se

a!la in Cair% si es$e una 'in$re cele ai i p%r$an$e %0iec$i"e $uris$ice ale %rasului. Din punc$ul 'e "e'ere al '% eniului caruia ii apar$ine,M%sc=eea )ul$anului @assan es$e un %0iec$i" in$eresan$ pen$ru cei pasi%na$i 'e reli#ii si 'e cul$e, pen$ru cei care "%r sa e4pl%reze aceas$a par$e a cul$urii

unui p%p%r. M%sc=eea a !%s$ $er realiza$a in s$ilul Ma lu6.

ina$a in anul 1&*A si a !%s$

!u%eul Egiptean. Cel

ai i p%r$an$ uzeu al $recu$ului E#ip$ului se a!la in Cari%. ?en$ru cei care nu au acces la %0iec$i"ele is$%rice inca in pici%are 'in $ara, aces$ uzeu es$e %p%r$uni$a$ea i'eala 'e a e4pl%ra un $recu$ si % cul$ura 'e8a 'rep$ul unice si !ascinan$e. Cu pes$e 125,555 'e %0iec$e, uzeul "al%ri!ica % c%lec$ie i presi%nan$a 'e an$ic=i$a$i ale E#ip$ului An$ic, ce cu si#uran$a "%r 'ez"alui % lu e in$rea#a in !a$a "izi$a$%ril%r.

&alea Regilor$ Es$e una 'in$re p%r$iunile 'e pe raul

Nil, l%caliza$a in apr%piere 'e %rasul Lu4%r. De8a lun#ul $i pului, aici au !%s$ plasa$e %r in$ele !ara%nil%r e#ip$eni, %$i" pen$ru care es$e % z%na 'e % 'e%se0i$a i p%r$an$a si in care ra asi$ele c%ns$ruc$iil%r an$ice $e "%r surprin'e cu si#uran$a. In prezen$, e4is$a -& 'e %r in$e si incaperi 'esc%peri$e, 'ar cerce$arile c%n$inua, pen$ru a a'uce in !a$a lu ii si ai ul$ 'in $recu$ul re#al al E#ip$ului.

-.Curi%zi$a$i
Fara%nul nu lasa nici%'a$a sa i se "a'a parul. ?ur$a in$%$'eauna % peruca, nu i$a ne es. Ra ses a"ea 9 s%$ii %!iciale si pes$e 155 'e c%ncu0ine. A"ea A5 'e ani can' a uri$ in 1212 i. =r. Lu4%r es$e cun%scu$ ca !iin' cel li0er al lu ii. ai are uzeu in aer

Marile ?ira i'e 'in E#ip$ au !%s$ al0e a$unci can' au !%s$ c%ns$rui$e, 'a$%ri$a s$ra$ului 'e calcar cu care erau ac%peri$e. In $i p aces$ s$ra$ s8a 'is$rus a2un#an' la cul%area ac$uala. E#ip$ul es$e $ara cu cea ai nu er%asa p%pula$ie ara0a. ai "al%r%s 'eca$ In E#ip$ul An$ic ar#in$ul era c%nsi'era$ aurulR

..+i0li%#ra!ie

=$$pD::PPP.$ra"elli!e.r%:$%p8158curi%zi$a$i8e#ip$: =$$pD::r%.Pi6ipe'ia.%r#:Pi6i:E#ip$