1 Este vorba despre ritmul: Cristale sunt repetarea, tridimensionale aranjamente de atomi, ioni, molecule sau.

2 Aproape orice material solid poate cristaliza-chiar ADN-ului. Chimistii de la niversitatea din Ne! "or#, niversitatea $urdue, i Ar%onne National &aborator' a creat recent cristale de ADN su(icient de mari pentru a vedea cu ochiul liber. &ocul de munc) ar putea avea aplicatii in nanoelectronica si dezvoltarea de dro%uri. * n lucru care nu este un cristal: tetraetil de plumb +cristal+ de sticla, cum ar (i vaze de (lori pe care at,t de mul i tineri casatoriti %roaz). -.ticla este (ormat din atomi sau molecule toate /ntr-un talme-balme , nu /n ordinea binemodel care de(inete un cristal.0 1 Cele mai vechi piese cunoscute din supra(aa planetei noastre sunt de 1.1 miliarde de ani, de la cristalele de zircon 2ills 3ac# din Australia de 4est. 5 Centrul de p)m,nt a (ost odat) considerat a (i un sin%ur, 1.566 de mile la nivel de cristal de (ier. .tudiile seismice acum arata ca nucleul interior nu este un solid unic, ci, probabil, un a%re%at de cristale mici. 7 cristale 8in' silicat, care au nevoie de temperaturi ridicate pentru a (orma, au (ost %)site /n interiorul comete de %hea) de la mar%inile sistemului solar /ndep)rtate, racoroase. 9achete de semnalizare puternice de la soare poate (i asi%urat c)ldura necesar). : ;n Chihuahua, <e=ic , o caverna calcar 1.666 de metri sub supra(aa conine cele mai mari cristale din lume: str)lucitoare (ormaiuni de %ips de p,n) la 7 metri /n diametru i *7 metri lun%ime, o %reutate la (el de mult ca 55 de tone. > $utei sta intr-o pestera de %ips chiar acum: Este o component) principal) a %ips carton. ? .unt str)zile din Ne! "or#, pavate cu aur@ Nu, dar isturi roca de baz) de sub ele este /mp,nzit cu opal, beril, chr'sober'l, %ranat, i trei tipuri de turmalina. 16 ;n 1>>5 un %ranat de c,nt)rire de aproape 16 de #ilo%rame a (ost descoperit sub strada *5 /n apropiere Aroad!a', aproape de ast)zi <ac' ma%azin. $otrivit lore urban), a (ost descoperit nici /n timpul construciei metrou sau de c)tre un muncitor s)pat un canal colector. 11 <ai ie(tin de lira: mov aa-numita de metrou a (ost v,ndut /ntr-o zi, relat)rilor de dolari 166-doar 2.*66 dolari /n dolari de ast)zi. 12 nitatea de m)sur) pentru pietre pretioase au avut /nceputuri modeste. +Carat+ vine din %reaca #eration, sau +caruba+, care a (ost (olosit ca un standard pentru c,nt)rire cantit)i mici. Acesta este echivalent cu 266 de mili%rame, sau despre 6.66: oz. 1* C,nd 9ichard Aurton a cump)rat Elizabeth 8a'lor /n (orm) de inim) 8aj <ahal-diamant, el se spune c) a l)udat, +Ea are at,t de multe carate, e aproape un nap.+ 11 n +(anc' intens roz+ diamant stabilit recent un nou record mondial atunci c,nd a (ost achiziionat la licitaie pentru 17 milioane dolari de c)tre un bijutier din &ondra. 15 diamante Cullinan este cel mai mare diamant bijuterie cunoscut-sau, de (apt, a (ost. Acesta c,nt)re te *,167 carate, sau aproape o jumatate de #ilo%ram si jumatate, cand a (ost descoperit /n A(rica de .ud /n 1?65, dar de atunci a (ost t)iat /n mai mult de 166 de pietre. 17 pietre Cullinan, toi ()r) cusur, sunt acum parte a 9e%alia britanice. Cea mai mare, un %i%ant de 5*6 de carate, este situat /ntr-una dintre cele sceptrelor britanice re%ale. 1: $entru restul dintre noi, e=ist) de clorur) de sodiu cristalizat), alt(el cunoscut sub numele de sare. Ne sunt pline literalmente /n el: Daca apa s-au evaporat din oceanele lumii, am (i l)sat cu 1,5 milioane de #m cubi de sare, echivalente cu un cub de m)surare 175 mile pe (iecare parte. 1> n alt cristal pentru popor: zah)r. Biecare american m)n,nc) o medie de mai mult de 1*6 de lire sterline pe an din ea. 1? ;n cazul /n care le%)turile de zah)r de a obezitatii si a cariilor dentare nu au (ost su(iciente, de cercetare noi din Cmperial Colle%e din &ondra su%ereaz) c) aceasta contribuie la cresterea tensiunii arteriale, de asemenea. 26 de z)pad) este aproape ap) pur) cristalizat), dar atunci c,nd colecteaz) pe teren acioneaz) ca un rezervor pentru poluani atmos(erici, cum ar (i mercurul i (unin%ine. Deci, probabil c) nu ar trebui s) m)n,nce z)pada alb), (ie.

1 CtDs all about the rh'thm: Cr'stals are repeatin%, three-dimensional arran%ements o( atoms, ions, or molecules. 2 Almost an' solid material can cr'stallizeEeven DNA. Chemists (rom Ne! "or# niversit', $urdue niversit', and the Ar%onne National &aborator' recentl' created DNA cr'stals lar%e enou%h to see !ith the na#ed e'e. 8he !or# could have applications in nanoelectronics and dru% development. * Fne thin% that is not a cr'stal: leaded Gcr'stalH %lass, li#e the vases that so man' ne!l'!eds dread. -Ilass consists o( atoms or molecules all in a jumble, not in the !ell-patterned order that de(ines a cr'stal.0 1 8he oldest #no!n pieces o( our planetDs sur(ace are 1.1-billion-'ear-old zircon cr'stals (rom the 3ac# 2ills o( !estern Australia. 5 8he center o( the earth !as once thou%ht to be a sin%le, 1,566-mile-!ide iron cr'stal. .eismic studies no! sho! that the inner core is not a sin%le solid but perhaps an a%%re%ate o( smaller cr'stals. 7 8in' silicate cr'stals, !hich need hi%h temperatures to (orm, have been (ound inside ic' comets (rom the solar s'stemDs distant, chill' ed%es. $o!er(ul (lares (rom the sun ma' have provided the necessar' heat. : Cn Chihuahua, <e=ico, a limestone cavern 1,666 (eet belo! the sur(ace contains the lar%est cr'stals in the !orld: %litterin% %'psum (ormations up to 7 (eet in diameter and *7 (eet lon%, !ei%hin% as much as 55 tons. > "ou ma' be sittin% in a %'psum cave ri%ht no!: Ct is a primar' component o( dr'!all. ? Are the streets o( Ne! "or# paved !ith %old@ No, but the bedroc# schist beneath them is studded !ith opal, ber'l, chr'sober'l, %arnet, and three #inds o( tourmaline. 16 Cn 1>>5 a %arnet !ei%hin% nearl' 16 pounds !as discovered beneath *5th .treet near Aroad!a', close to toda'Ds <ac'Ds store. Accordin% to urban lore, it !as unearthed either durin% sub!a' construction or b' a laborer di%%in% a se!er. 11 Cheaper b' the pound: 8he so-called .ub!a' Iarnet !as sold !ithin a da', reportedl' (or J166Ejust J2,*66 in toda'Ds dollars. 12 8he unit o( measure (or %emstones had humble be%innin%s. GCaratH comes (rom the Iree# #eration, or Gcarob bean,H !hich !as used as a standard (or !ei%hin% small Kuantities. Ct is eKuivalent to 266 milli%rams, or about 6.66: ounce. 1* Lhen 9ichard Aurton bou%ht Elizabeth 8a'lor the heart-shaped 8aj-<ahal diamond, he is said to have bra%%ed, GCt has so man' carats, itDs almost a turnip.H 11 A G(anc' intense pin#H diamond recentl' set a !orld record !hen it !as purchased at auction (or J17 million b' a &ondon je!eler. 15 8he Cullinan diamond is the lar%est #no!n %em diamondEor, actuall', !as. Ct !ei%hed *,167 carats, or nearl' a pound and a hal(, !hen it !as discovered in .outh A(rica in 1?65, but it has since been cut into more than 166 stones. 17 8he Cullinan stones, all (la!less, are no! part o( the Aritish 9e%alia. 8he lar%est, a 5*6-carat behemoth, is set in one o( the Aritish ro'al scepters. 1: Bor the rest o( us, there is cr'stallized sodium chloride, other!ise #no!n as salt. Le are literall' a!ash in it: C( the !ater !ere evaporated (rom the !orldDs oceans, !eDd be le(t !ith 1.5 million cubic miles o( salt, eKuivalent to a cube measurin% 175 miles on each side. 1> Another cr'stal (or commoners: su%ar. Each American eats an avera%e o( more than 1*6 pounds o( it per 'ear. 1? As i( su%arDs ties to obesit' and tooth deca' !erenDt enou%h, ne! research out o( Cmperial Colle%e &ondon su%%ests that it contributes to hi%h blood pressure, too. 26 .no! is near-pure cr'stallized !ater, but !hen it collects on the %round it acts as a reservoir (or atmospheric pollutants such as mercur' and soot. .o 'ou probabl' shouldnDt eat the !hite sno! either.