Sunteți pe pagina 1din 24

AUSTRIA

AUSTRIA este o tara muzicii si a sporturilor de iarna.Fara iesire la mare,tara dunarena si alpina,Austria este una dintre tarile mici si frumoase ale Europei. Numele oficial : Republica Austria (Republik Osterreich) Situarea : n Europa Central Popula ia: peste !"###"### locuitori (locul !$) Suprafa a : !$ !%& km' (locul ((') )ecini : *ermania (!(+ km)" Cehia (%## km)" Slo,acia (+! km)" -n.aria ($/+ km)" Slo,enia ($(( km)" 0talia (/(% km)" El,e ia ((+% km)" 1iechtenstein ($/"& km) 2ensitatea popula iei : &+"' loc3km' (locul 4$) Srbtoarea na ional : '+ octombrie (ani,ersarea a5optrii 1e.ii Constitu ionale 6 (&%%) 1imba oficial : .ermana 7one5a : in trecut ( Schillin. 8 (## *roschen acum mone5a este Euro Capitala : )iena (9ienna)" ora: situat n NE Austriei" pe 2unre" la poalele masi,ului muntos P5urea )iene; (9iener<al5)=

Asezare geografica, vecini


Austria are 9 diviziuni administrative, provincii federale (bundeslander). Acestea sunt: Burgenland cu resedinta la Eisenstadt; Karnten (Carint ia) cu resedinta la Kla!enfurt; "iederosterreic (Austria #nferioara)cu resedinta la $iena; %berosterreic (Austria &uperioara) avand resedinta la 'inz,&alzbur! avand resedinta cu acelasi nume, o alta provincie este &teiermar( (&t)ria) cu resedinta la *raz; +irol cu resedinta la #nnsbruc(; $orarlber!, resedinta avand,o la -re!enz si .ien fara resedinta. Republica Austria este un stat in Europa Centrala situat intre /01222 si /31452 latitudine " si 31222 si 561542 lon!itudine E. Avand o suprafata de 78.798 de (m: Austria este limitata la nord,est de ;epublica Ce a, la nord, vest de *ermania, la vest de Elvetia, la sud,vest de #talia, la sud de &lovenia, la sud,est de <n!aria si la est de &lovacia.

Scurt istoric

'ocuit de iliri, apoi de celti,tinutul dintre =unare si Alpi face parte din secolul # i.>r.pana in secolul al $,lea d.>r. din provinciile romane ;aetia, "oricum si ?annonia. 'a sfarsitul secolului al $###,lea, teritoriul Austriei, locuit de triburi !ermanice, intra in componenta statului franc, iar ulterior a #mperiului ;omano,*erman. #n 5267 ducatul Austriei este cucerit de re!ele !erman ;udolf # de >absbur! care,l acorda ca feuda, in 5272, celor doi fii. #n 5/98 Austria devine ar iducat. ;eprezentantii dinastiei de >absbur!, care vor domni pana in 5357, sunt totodata re!i ai *ermaniei si imparati ai #mperiului ;omano,*erman (pana in 5740). #n stapanirea dinastiei de >absbur! intra in sec. al @$#,lea -o emia, Aoravia, &ilezia si <n!aria %ccidentala, #mperiul >absbur!ic devenind astfel un stat multinational si totodata o mare putere europeana. #n cursul razboiului antiotoman din anii 5078,5033 incepe eBpansiunea #mperiului >absbur!ic spre &E (ocuparea intre!ii <n!arii, a +ransilvaniei, a unor parti din &lovenia si Croatia si, in 5657, a -anatului). #n timpul domniei imparatilor Aaria +eresia (56/4, 5674) si #osif ## (5674,5634) sunt adoptate o serie de reforme pe linia

absolutismului luminat. #n vremea lui Francisc # (5632,5789), care renunta in 5740 la coroana #mperiului ;omano,*erman, ramanand #mparat al Austriei, imperiul s,a aflat in fruntea coalitiilot or!anizate contra Frantei republicane si napoleoneene #nfrant in razboiul din 5793 (de Franta aliata cu re!atul &ardiniei) si in cel din 5700 (de ?rusia si #talia), #mperiul >absbur!ic pierde pozitia e!emona in Confederatia *ermana, astfel incat in urma Cpactului dualistD din 5706 se constituie #mperiul Austro,<n!ar care ocupa 060.444 de (m: si era format din 99 de milioane de locuitori, din care faceau parte: !ermani, un!uri, ce i, polonezi, sarbi, romani, croati, sloveni, italieni etc. ?rin inc eierea aliantei cu *ermania (5763), sunt puse bazele +riplei Aliante; asasinarea la &araEevo a lui Franz Ferdinand, mostenitorul tronului (27.40.535/), duce la declansarea ?rimului ;azboi Aondial (535/,5357). =upa destramarea #mperiului Austro,<n!ar si abdicarea imparatului Carol # de >absbur!, este proclamata, la 52.52.5357, ;epublica Austria, stat federal, ale carui !ranite au fost stabilite la 54.43.5353 prin +ratatul de la &aint,*ermain,en,'a)e. Constitutia din 45.54.5324 fiBeaza neutralitatea ca principiu al politicii de stat. Austria este ocupata si transformata, la 55.48.5387, in provincie a *ermaniei naziste (sub numele de %stmar(). #n primavara anului 53/9 este eliberata de trupele coalitiei anti itleriste, iar la 26.4/.53/9 este proclamata cea de,a doua republica, Austria fiind insa impartita in patru zone de ocupatie. +ratatul de stat, semnat la $iena, la 59.49.5399, restabileste suveranitatea Austriei. ?arlamentul austriac voteaza la 20.54.5399 'e!ea Constitutionala asupra neutralitatii permanente a statului. ?artidul &ocialist si ?artidul ?opulist domina scena politica postbelica., iar in 5339, Austria devine membru al <niunii Europene.

Evolutia paleogeografica
'antul muntos al Alpilor s,a format in oro!enul alpin, fiind un rezultat al coliziunii dintre placile Europeana si Africana. %ro!eneza alpina a inceput acum 594 de milioane de ani printr,un proces de incretire si sedimentare a rocilor din aceasta zona. Aceste fasii de roci au fost in! esuite unele peste altele, proces ce a culminat cu actuala ridicare a Alpilor, ridicare ce are loc de 54 milioane de ani. Alpii se afla intr,un continuu proces de ridicare, iar eroziunea ii afecteaza incontinuu. % sectiune transversala a Alpilor demonstreaza o oarecare simetrie: lanturile de nord si de sud sunt formate din calcar, iar centrul este compus din roci cristaline. Acest lucru se datoreaza faptului ca centrul lantului muntos este format din roci mai vec i si de adancime mai mare.

Relieful
Austria este o tara cu relieful predominant muntos, cu o altitudine medie de 354 m.#n !eneral lanturile maEore de munti mer! in directia est,vest si sunt separate unele de altele prin vai in!uste. 'anturile muntoase din nord sunt Alpii +irolului de "ord si Alpii &alzbur!ului. ?rintre cele centrale se numara Auntii >oc e +auern, care au cel mai inalt varf din tara *ross!loc(ner (8.636 m.) unde se afla si ! etarul

?asterze unul din cei mari din Europa. #n sud se afla Alpii %tzal.Fillertaler, Alpii Carnic si Auntii KaraGan(en. #ntre trecatori cele mai importante sunt -renner si &emmerin!. &uprafata ocupata de campii este foarte mica. Campia este doar in zona $ienei, numita -azinul =unarii. ?rincipalul curs de apa este =unarea care intra in Austria la ?assau, apoi trece prin 'inz, $iena la -ratislava pe !ranita slovaca. Afluentii austriaci ai =unarii sunt #nn, +raun Enns si Hbbs. #n sud, rauri importante sunt Aur si Aurz. &istemul idro!rafic al acestei tari include numeroase lacuri, printre care si -odensee, formand !ranita de vest cu 'iec tenstein si Elvetia si 'acul "eusiedler in -ur!enland aproape de <n!aria. Acest lac este situat la 559 m. altitudine(cel mai Eos)..

Clima
Climatul Austriei variaza o data cu cresterea altitudinii, in locatii cu relatii la Atlantic, si in functie de influentele continentale si Aediteraneene. Clima este temperat calda, montana in Alpi. +emperaturi medii:in ianuarie intre 5 si ,81 C, in iulie intre 50 si 531C. Clima este mai calda in zona lacurilor din Carint ia. #n !eneral, primaverile si toamna sunt de obicei blande iar verile sunt scurte cu temperaturi moderate. #ernile reci si severe dureaza cam 8 luni in vai, cand se termina de obicei printr,un vant cald si uscat din sud, acompaniat de obicei de ceata si sc imbari bruste de temperatura care produc avalansele, numit foe n. Foe nul este important pentru productia a!ricola permitand cultivarea vremelnica. Cu peste Eumatate de tara dominata de Alpi nu e de mirare ca climatul alpin este cel predominant. #n est, in Campia ?anoniei si in lun!ul $aii =unarii climatul se caracterizeaza prin trasaturi continentale cu mai putine precipitatii decat in zonele alpine.

Hidrografia
;eteaua idro!rafica este bo!ata, insumand circa 544.444 (m de cursuri de apa si 77 de lacuri, in maEoritate alpine. ?artea de nord a Austriei este strabatuta de =unare care cur!e pe aproBimativ 804 (m, iar dintre raurile alpine, afluente ale =unarii, mai importante sunt #nnul, 924(m, Ennsul, 824 de (m si =rava cu Aur care strabat culoarul dintre Alpi si ?realpi si faciliteaza comunicarea vailor alpine cu =unarea. #n eBtremitatea vestica se afla -odensee (lacul Constanta) de ori!ine !laciara care are o suprafata de 987 (m: si o adancime de 294 m, iar in cea estica, la !ranita cu <n!aria, "eusiedler care are aproBimativ 844 (m:. ;eteaua idro!rafica a Austriei se distin!e printr,un mare potential ener!etic, valorificat intr,o mare masura.

Vegetatia
Confi!uratia piramidala a reliefului austriac diferentiaza , pentru cea mai mare parte a tarii, flora si fauna pe verticala. Aria biolo!ica a speciilor etse marcata prin interferenta florei si faunei central,europene cu influentele oceanice si baltice la nord de =unare. Austria este una din cele mai impadurite tari europene cu cca 2I9 din suprafata. $e!etatia forestiera, caracteristica Europei Centrale, este dispusa etaEat: padurea de steEar si fa! pana la 944 m, care ocupa 8,8 milioane de a, adica 87,3J din suprafata tarii, de fa! si brad intre 944 si 5244 m , peste 5244 m predomina bradul aflat la altitudini mai ridicate, in amestec cu pin si zada. <rmeaza o zona de arbusti si paEisti alpine. #n campie ve!etatia caracteristica este aceea de stepa. ?asunile de fanete ocupa 2 milioane de a, adica 2/,6J. Curiozitatile, elementele sin!ulare se afla la eBtremitatile lon!itudinale, acolo unde apa ca element dominant a creat doua microre!iuni distincte: la vest 'acul Constanta, la est "eusiedler. Comun pentru cele doua portiuni de lac este stuful. #n lacul Constanta pot fi intalnite sute de specii de al!e, pastravi, somonul !ri,albastrui cu refleBe ar!intii. &omnii depasesc aici sute de (ilo!rame. #n papurisul din Eur se intalnesc pasarile pescarusul, lebedele, cormoranii si lisitele. 'acul "eusiedler, lac specific de stepa, este inconEurat de trestie. =ropia, pasare de stepa, piti!oiul cu CbarbaD, batlanii si ratele salbatice sunt numai cativa reprezentanti ai celor peste doua sute de specii de pasari. #n campie, pe dealurile ce mar!inesc stepa ca si pe cele din intrea!a zona deluroasa , inclusiv vecinatatea $ienei, vita,de,vie este prezenta. "umeroase specii de or idee infloresc vara in Austria, primavara apar clopotei si flori,de,nu,ma,uita. Ca specii faunistice specifice zonei pot fi enumerate: cerbul, caprioara, cocosul de munte, potarnic ea, di orul, vulpea, iepurele !ri, Ederul, marmota, capra nea!ra si vulturii plesuvi. #n zonele cu altitudine scazuta se !aseste ve!etatie reprezentata predominant de steEar, mesteacan, brad, pin ne!ru de Austria si pinul de piatra, zada. 'a altitudini ridicate se afla plante alpine, ca floarea de colt (edelGeiss), !entiane, ciubotica cucului, pintenul cocosului. Animale salbatice sunt putin intalnite in Austria. Caprele ne!re, caprioarele si marmota sunt inca prezente insa ursii care altadata populau re!iunile muntoase pot fi !asiti cu !reu astazi. $anatul este strict interzis pentru a proteEa speciile care au ramas.

arcuri !ationale" arcuri !aturale" Rezervatii ale #iosferei


?arcul "ational C>o e +auernD, fondat in 5365, se intinde pe o suprafata de 24.444 de a si se afla in masivul muntos omonim, incluzand varful *ross!loc(ner, cascadele Krimml, etc. <n alt ?arc "atural este C+auern "atursc utzpar(D. Acesta ocupa o suprafata de 84.644 a si este cea mai vec e zona ocrotita din Austria, fiind fondata in anul 5358. =intre ;ezervatiile "aturale C;ot GaldD ocroteste cea mai intinsa ramasita de padure primitiva din Europa Centrala. Aceasta rezervatia a fost infiintata inca din 53/2. =in cate!oria rezervatiilor miBte face parteD"eusiedlersee, &eeGin(leD care ocupa 89.444 a. EBista de asemenea trei rezervatii partiale: D$ar%en&delsc'utzgebietD, ()rossgloc*ner uns asterze mit )amsgrube+ si C,ainzer Tiergarten+ im .ienerGaldD. Aceasta din urma ocroteste un sector al padurii vieneze.

7onumente :

Palatele >ofbur. (secolul 16-19; adpostete Biblioteca National), Obere ?el,e5ere i -ntere ?el,e5ere (170025), Schonbrunn (1689-17 9), 1iechtenstein" Primria3Rathaus (1872-8!), Parlamentul (187!-8!), ?ur.theater (187 -88), Opera (1861-69), cate5rala Stephans5om (secolul 1 -18), bisericile Ruprecht (secolul 9-11), 7ria am *esta5e (sec" 1 -15), a Capucinilor (#nceputul sec" 17), $nsa%blul a&'itectonic al Na(iunilo& )nite, @urnul 5e tele,i;iune (ci&ca !00 %), %u*ee (7u;eul Aca5emiei 5e Arte Arumoase, colec(ia de +&a,ic $lbe&tina), case %e%o&iale (-c'ube&t, .o*a&t, -t&auss "a"), pa&cu&i (/&ate&, 0onaupa&1)"

opulatia
-Natalitate2 10, 3; -.o&talitate2 9,83; --po& natu&al2 0,93; --pe&an(a de 4ia( la nate&e (1997)2 7 ani-81 ani; -/opula(ia u&ban2 6 3 (1997)" - 5&ae p&incipale (%ii loc" - 1998)2 6&a* (2 0,0), 7in* (190,1), -al*bu&+ (1 ,7), 0nnsbruck (110,5), 8la+en,u&t (90,6), 9illac' (57,1), :els (55,5), -an1t /olten ( 9,1)" Austria are -./01.-20 de locuitori, acest numar avand o evolutie ascendenta in timp. Astfel in anul 5354 populatia Austriei era de 0.0/7.444, in 5394 era 0.389.444 de locuitori, iar in 5374 6.949.444. Circa 33J este populatie austriaca, iar minoritatile includ: croati, sloveni, turci. =e altfel in afara de limba oficiala !ermana se mai vorbesc: sarbo, croata, slovena, ce a,slovaca. Cam 64 J din populatia tarii locuieste in re!iuni care nu depasesc 944 m altitudine, in special in re!iunea colinara %berosterreic , campia -ur!enland, $alea =unarii si ?realpi. Cele mai mari concentrari ale populatiei se inre!istreaza in a!lomeratia urbana Viena( peste /444 locI(m: ) si landurile %berosterreic , "iederosterreic si $orarlber!, iar cele mai scazute in landurile +irol si Karnten ( in Eur de 94 de locI(m: ). =ensitatea populatiei in Austria este de 36,5 locI(m:. A doua re!iune, dupa -azinul $ienei, in care numarul si valoarea centrelor urbane se impun in peisaEul socio,economic este valea =unarii, inainte de a intra in bazinul $ienei, adica landurile %berosterreic si "iederosterreic . =e la ?assau pana la $iena, in lun!ul acestui culoar dunarean se !asesc o serie de orase cum sunt: 'inz, +raun, Enns, Aat ausen, &te)r, &t. ?olten,

Krems, Ael(, ce formeaza o aBa urban,industriala de prima marime a tarii si care,prin valorile sale, depaseste media densitatii populatiei pe tara. Al treilea areal cu valori ale densitatii populatiei crescute se suprapune culoarului Aur,Aurz. =aca in estul Austriei concentrarea populatiei este motivata mai ales de sectorul industrial si a!ricol, in +irol si Karintia predomina activitatile tertiare le!ate de turism si numai punctual cele industriale #nnsbruc( sau $oralber!. 3"45 din populatie lucreaza in sectorul primar, 22"4 5 in sectorul secundar si 09"6J in cel tertiar. Cu un spor natural de 1"9 si speranta de viata de peste 32 de ani, populatia Austriei este oarecum ec ilibrata. ?opulatia urbana trece usor de 90J, fapt motivat de relieful eBtrem de accidentat, dar si de alte conditii mai putin favorabile pentru asezari, mai ales orase. Cel mai mare indice de urbanizare il are bazinul $ienei, dar si culoarele =unarii.

Reli.ia : ;ulte2 catolicis% 783, p&otestantis% 53, isla%is% 23"

54

Asezarile omenesti

VIE!A Actuala capitala a Austriei a devenit resedinta a Hasburgilor in /43-" iar in /72- si /9/- a fost resedinta imperiala. Este situata pe 8unare" la poalele masivului muntos adurea Vieneza (.ienerGald)si concentreaza o cincime din populatia tarii. rin impresionanta pozitie sale politice si geografice" Viena a fost scena multor evenimente istorice europene9/6-2" domnia imparatesei :aria Teresa" Congresul de la Viena ;/-/7&/-/0<" ce a urmat infrangerii lui !apoleon" condus de diplomatul austriac :etternic'" domnia imparatului =ranz >osep' ;/-7-&/9/6<. Constituie al treilea sediu al organismelor ?!U dupa !e% @or* si )eneva. %rasul medieval (atestat pentru prima data in 775), ridicat pe locul castrului roman $indobona cunoaste, din secolele @##,@###, o remarcabila inflorire economica si culturala. ;esedinta a imparatilor absbur!i (sec.@$# pana in 5706), apoi capitala #mperiului Austro,<n!ar (5706,5357), $iena devine in /9/- capitala Austriei. ?uternic centru industrial, detinand circa o treime din productia industriei nationale, centru financiar international, Austria este unul din cele mai importante noduri de comunicatie din Europa Centrala. ?opulatK de 5,0 milioane de locuitori, este un important centru politic internaLional (Mn mare, datoritK neutralitKLii LKrii), pentru cK aici se aflK sediul unor or!anizaLii ca %r!anizatia +arilor EBportatoare de ?etrol, A!entia

55

#nternationala pentru Ener!ie Atomica, precum Ni diverse a!enLii ale "atiunilor <nite. $iena a fost capitala monar iei absbur!ice si ramane in continuare centrul principal al vietii economice, politice si culturale. ?ractic toata lumea a auzit de ?alatul >ofbur!, de catedrala &fantului &tefan si de ?alatul &c onbrunn, de faimoasele &taatst eatre si -ur!t eatre, precum si de delicioasele torturi de ciocolata servite in otelul &ac er. Alte monumente care merita vazute in $iena sunt: ?alatele %bere -elvedere si <ntere -elvedere, ?rimaria, ?arlamentul, %pera, &tep ansdom, bisericile ;uprec t, Aaria am *estade etc. $iata sociala a orasului se desfasoara in cramele si cafenelele ti nite. ?entru multe secole, $iena a fost centrul muzicii clasice Ni al operei. C ristop .illibald *luc(, .olf!an! Amadeus Aozart, Oosep >a)dn, 'udGi! van -eet oven, Franz &c ubert, Oo annes -ra ms, Anton -ruc(ner Ni alLii, au lucrat la $iena Ni Antonio $ivaldi c iar a murit aici. Oo ann &trauss al ##,lea Ni familia sa Ni,au creat valsurile aici, iar oraNul a devenit casa aNa,numitei A =oua &coala $ieneza, cu Arnold &c oenber!, Alban -er! si Anton .ebern toLi fiind nKscuLi aici. Este Ni casa %rc estrei Filarmonice $ieneze. $iena este notabilK Ni pentru ar itectura sa. Aulte clKdiri Mn stilul baroc eBistK, deNi sunt reprezentate toate stilurile. ?alatul de varK al MmpKraLilor, ?alatul &c onbrunn, a fost construit ca Ni un rival celui de la $ersailles, dar deNi imens Ni ornat, nu a devenit la fel de mare. *radina Foolo!ica &c onbrunnunn se aflK Mn incinta palatului. Catedrala &fPntului Qtefan (sau &tep ansdom), care a fost construitK Mn secolul al @##,lea este de asemenea de o mare valoare. Ar itectul modern Friedensreic >undertGasser a construit cPteva clKdiri Mn oraN Mn stilul sKu idiosincratic. %rc estra FilarmonicK din $iena este cea mai faimoasK orc estrK din $iena.A fost fondatK Mn 57/2 Ni dupK debuturile dificile, a devenit una dintre cele mai bune orc estre simfonice din lume. %rc estra a strPns Mn efectivul ei de,a lun!ul timpului membri presti!ioNi ca Ni >ans ;ic ter, Art ur "i(isc , Franz &c midt, .ill) -os(ovs(i. &ala de concert principalK este Ausi(verein, o salK ma!nificK, cu o acusticK eBcepLionalK. Efectivul instrumental asi!urK reprezenaLiile la %pera din $iena Ni la festivalurile din &alzbour! : festivalul de ?asti Ni Festivalul &alzbur!ului. Catedrala Step'ansdom a fost fondatK de cKtre ducele >enric al ##,lea Oasomir!ott pe locul unei vec i bazilici romane care data din secolul al @#, lea. Rn urma incendiului suferit Mn 5297, clKdirea distrusK va fi MnlocuitK cu un alt edificiu Mn stil roman, din constructia cKruia se mai pKstreazK Ni astKzi arcul roman. 'a data de 6 aprilie 5893, ducele ;udolf al #$,lea este cel care pune piatra de temelie a viitoarei catedrale Mn stil !otic. Rn 5955, lucrKrile la

52

construcLia turnului de nord sunt suspendate, fKrK MndoialK acest lucru fiind consecinLa luptei contra ;eformei Ni a ameninLKrii turceNti. Rn timpul ultimelor zile ale celui de al doilea rKzboi mondial faLada !oticK este de asemenea distrusK. =atoritK unor mari eforturi, astKzi s,a reuNit reamenaEarea ei. Rn zilele noastre, Catedrala Sf. Stefan a devenit sinbolul oraAului Viena. alatul Sc'Bnbrunn" care in limba romana inseamna SFantana FrumoasaD, se aflK la vest de centrul oraNului $iena. ?PnK Mn 50/2 se numea CKatterbur!D. ,A fost resedinta de vara a Curtii de >absbur!, la initiativa imparatului 'eopold # , Edificiul a fost construit intre 5039 si 5644 si a fost modificat sub Aaria + eresa, intre 56/8 si 56/3. , ?alatul si parcul sau sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilaria Aariei Antoaneta, Aozart, seEururile lui "apoleon intre 5749,5743, nasterea si moartea imparatului Franz Oosep , abdicarea lui Carol # de >absbur! la 55 nov 5357. Alte obiective turistice , ?alatul &tar ember! , Kins() , &c Garzenber! , Casa &i!mund Frend , ?arcul ?rater Rn 5993 MmpKratul AaBimilian al ##,lea a cumpKrat un mic palat, care a ars Mntre timp de mai multe ori Ni a fost distrus Mn 5078 de cKtre turci. RmpKratul 'eopold # i,a cerut ar itectului Oo ann -ern ard Fisc er von Erlac sK Ml ridice din nou (Mncepe Mn 5032, terminK Mn 5658). #mparatul, a carui autoritate era in continua crestere, se considera e!alul ;e!elui &oarelui si isi dorea o resedinta care sa rivalizeze $ersailles,ul francezilor. Rn ziua de astKzi palatul are 5//2 de camere de orice mKrimi. #storie. Rn 5749 Ni 5743 "apoleon a stat Mn trecerea sa Mn refu!iile MndepKrtate ale castelului. ?e scena faimosului teatru al palatului, apar >a)dn Ni Aozart. Rn 5692 #mparatul Franz # a dat ordin ca, lPn!K palat, sK fie construitK *radina Foolo!ica &c onbrunn. Rn 5330 ?alatul &c Tnbrunn Ni *rKdinile sale au fost declarate ca Ni locuri din patrimoniul mondial <"E&C%. Salzburg este fermecatorul oras al lui Aozart, inconEurat de munti si cu o minunata ar itectura baroca. Aii de melomani isi fac aparitia pe malul raului &alzac cu ocazia festivalului anual dedicat compozitorului. %rasul &alzbur! este un oras din Austria de vest, capitala statului federal cu acelasi nume, care are o populatie de 924.444 de locuitori, si care este
58

situat in apropierea !ranitei !ermane. &alzbur! este unul dintre cele mai mici state in termeni de populatie Coordonatele !eo!rafice ale &alzbur!,ului sunt: /6.75 !rade nord si 58.4/ !rade est. &alzbur! a fost casa pentru aproape 59 ani a scriitorului &tefan FGei! pana ce a plecat in 538/. =e asemenea in &alzbur! s,au nascut: .olf!an! Amadeus Aozart si C ristian =oppler, mare om de stiinta. Centrul istoric al orasului se afla in patrimoniul mondial <"E&C%. #n &alzbur! se acorda si premiul multimedia EuropriB, iar orasul a fost de asemenea un candidat pentru Oocurile %limpice de #arna din 2454, dar a fost eliminat in prima runda de votare. #n re!iunea &alzbur! si in Carint ia turistii combina odi na de pe lac cu eBperientele culinare memorabile. Capitala +irolului este Innsbruck, cunoscuta resedinta a >absbur!ilor. +uristii sunt atrasi de renumitele statiuni de sc i asezate pe coastele abrupte

ale Alpilor.
STATIU!EA $A RU!

Innsbruc*&ul se intinde pe o suprafata de 54/,35 (m:, are o populatie de 556.8/2 de locuitori si 509.444 daca sunt incluse si suburbiile, iar densitatea populatiei este de 5.203 locI(m:.

5/

& Capitala administrativa a Tirolului este unul dintre orasele ce gazduiesc >ocurile ?limpice de Iarna" gratie pozitiei sale in Alpi si amenaCarilor sportive. Este un oras important si in epoca :ariei T'ereza si a succesorilor sai. Vec'iul oras & :aria T'eresien Strasse9 acesta strada ofera o perspectiva deosebita asupra muntelui !ord*etle ;4227m< & In prim plan se afla Annasaule ;coloana Sf Anna<D monument ridicat in /316" care comemoreaza apararea orasului din timpul razboiului din /312. &ituat pe raul #nn, orasul este un centru faimos pentru sporturile de iarna. Oocurile %ilmpice de #arna au avut loc de doua ori in #nnsbruc(: in 530/ si in 5360 cand orasul a inlocuit =enverul. Capitala re!iunii +irol este probabil unul dintre cele mai frumoase orase, dintre cele comparabile ca marime, din lume. Farmecul aparte se datoreaza cu si!uranta pozitiei !eo!rafice: la nord crestele Alpilor si la sud varfurile muntilor +uBer si &tubai. #nnsbruc(, care inseamna Cpod peste raul #nnD, este compact si foarte usor de eBplorat pe Eos. <nul dintre cele mai importante cinci orase ale Austriei, #nnsbruc( este renumit in intrea!a lume pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iarna. Aici sunt construite cinci partii de sc i la standarde olimpice. ?e ! etarul &tubal, la aproBimativ /4 (m de #nssbruc(, se poate sc ia pe toata perioada anului. Graz, pronuntat C!rat sD in !ermana, cu o populatie de 2/7.5/0 de locuitori, este al doilea mare oras din Austria si capitala provinciei &teiermar(. %rasul este situat pe raul Aur, in sud,estul Austriei. *raz s,a format cel mai probabil in secolul al @##,lea, fiind construit in Eurul &c lossber!,ului. "umele deriva din slovenul C *radD, care inseamna castel. #n anul 2448 orasul *raz a fost CpromovatD, devenind CCapitala culturala a EuropeiD.

59

Economia
Austria este una din tarile cu o economie dezvoltata care se bazeaza pe resurse naturale proprii: minereuri de fier, petrol, lemn, ma!nezit, aluminiu , carbune, !rafit, cupru, idroener!ie, dar si pe materii prime importate. Austria are un eficient sector tertiar in care un rol important il au turismul si resortul financiar,bancar, ambele cu o contributie foarte importanta. Transportul si comunicatiile au o importanta maEora indeosebi cele destinate transportului in re!iunea inalta, spre locurile unde se practica activitati sportive. #n acest sens se poate spune ca Austria are un sistem de comunicatii eficient. &e adau!a rolul primordial al =unarii. otentialul 'idroenergetic a influentat in mare masura specificul si or!anizarea activitatilor industriale ale tarii la acesta alaturandu,se prezenta si a altor resurse; ca forta e munca eBtrem de specializata. #ndustria ener!etica se bazeaza, prin urmare, pe idroener!ie, amenaEari in acest sens eBistand in bazinul =unarii: pe Enns lan!a 'inz, &t. ?olten in bazinul $ienei, .eiz lan!a *raz, $illac in bazinul superior al =ravei. %btinerea ener!ei electrice se face prin utilizarea carbunilor aflati in cateva bazine carbonifere ( re!iunea >ausruc( intre 'inz si &alzbur!, la sud de *raz U bazinul Koflac ), a petrolului eBploatat in nordul bazinului $ienei (Fistersdorf,re!iunea Aistelbac ), dar si in alte perimetre cum sunt cele de la Aatzen. Cantitatea necesara este suplinita cu petrol din import. ;afinariile se intalnesc fie in re!iunea de eBploatare (=rosin!,centru situat in zona de
50

eBploatare Fistersdorf) sau lan!a mari consumatoare de produse petroliere cum este cel de lan!a $iena (&c Gec at,centru situat pe =unare la est de $iena). )azele naturale se eBtra! din acelasi bazin al $ienei, dar mai catre vest de 'inz. &unt trimise prin !azoducte catre $iena, 'oeben si =onaGitz din &tiria, mari consumatori, avand in vedere profilul metalur!ic al industriei acestora. Indutria siderurgica, ramura cu traditie in peisaEul industriei !rele se bazeaza in principal pe materia prima auto tona, atat carbune,cat si minereuri (minereuri de fier) sau importate (bauBita) valorificand potentialul ener!etic din re!iune ( idroener!ia). ?rincipala re!iune mineraliera se afla in apropierea orasului siderur!ic 'oeben adica Erzber!. #n afara de centrul siderur!ic 'oeben mai importante sunt: Kapfenber! si =onaGitz situate pe aceeasi aBa industriala Aur,Aurz. <n alt centru important al siderur!iei este 'inz, care valorifica materia prima auto tona, dar si pe cea tranzitata pe =unare. Centru important al siderur!iei neferoase, a cuprului este -riBle!!, oras situat pe #nn. Industria constructiilor de masini, foarte variata ca produse realizate (miEloace de transport, aparatura optica, electronica si electrote nica, masini a!ricole) este amplasata in cateva re!iuni si centre formand deseori compleBe industriale din care unele cu o clara specializare. Astfel in re!iunea &tiriei (Aur,Aurz) sunt prezente: constructia de masini !rele, miEloace de transport, inclusiv avioane, masini destinate industriei lemnului, ener!eticii, siderur!iei in orase ca: 'oeben, *raz, .eiz, Kapfenber!. #n bazinul $ienei se construiesc: masini pentru multe ramuri industriale, dar indeosebi pentru aparatura eletronica si electrote nica, optica, pentru industria usoara, industria c imica. #n !eneral industria miEloacelor de transport este amplasata mai ales in centrele $iena, 'inz, *raz si -ur! ausen. Avand si materie prima proprie,Austria si,a eBtins o industrie c imica puternica in Eumatatea nordica a tarii valorificand atat pentrolul si !azele naturale,cat si sarurile eBploatatae in re!iunea &alzbur!. &,a dezvoltat in acest fel industria c'imica de baza (produse clorosodice) a in!rasamintelor, a produselor sintetice, ale celor farmaceutice. <nul dintre principalii furnizori de produse c imice este orasul 'inz, apoi Ebensee si >allein, &c Gec at. %ricum,concentrarea maEora a industriei c imice se !aseste in lun!ul =unarii. Industria teEtila, ramura cu vec i traditii in economia tarii produce confectii, tricotaEe destinate pietei interne, dar si eBportului. Cateva centre se remarca in mod deosebit: $iena si .iener "eustad, -aden, ?ressbaum, in bazinul $ienei, &t. ?olen nu departe de $iena, situat

56

foarte aproape de ma!istrala $iena,'inz, apoi Amstetten, #nnsbruc(, 'andec(, ;eutte in +irol, pe #nn si 'ec , in re!iunea $oralber! la -ludenz. Industria alimentara, prin cateva ramuri importante (industria moraritului, a lactatelor, a conservelor de carne, a za arului) furnizeaza produse pentru piata interna si eBport. Aarile consumatoare: $iena, *raz, 'inz, &alzbur!, #nnsbruc(, si,au dezvoltat o a!ricultura periurbana care sa satisfaca eBi!entele consumului. Aarii producatori de bunuri alimentare sunt si marile orase, in primul rand $iena, situat intr,o importanta re!iune a!ricola a tarii sau centrul &c Gec at pentru productia de za ar. Asocierea spatiala cu ponderea unor ramuri industriale si rolul acestora in economia re!ionala au separat cateva arii de concentrare industriala astfel: aBa Aur,Aurz, la intersectia a doua re!iuni, &tiria si Karintia, in care rolul principal il detine industria !rea (siderur!ica, a constructiilor de masini, dar si celulozei si artiei); aBa =unarii cu doua areale, si anume: 'inz impreuna cu centrele &te)r, .els, Enns cu industrie c imica, siderur!ica si constructii de masini, si arealul $ienei,concentrare industriala de tip metropolitan cu activitati industriale compleBe. #zolat,apar centre industriale cum sunt &alzbur! si #nnsbruc(, cu preocupari mai ales in industria teBtila sau a constructiei de avioane in cazul orasului &alzbur!. EBista de asemenea activitati industriale indreptate catre industria usoara si in $oralber!, dar alaturi de +irol. ;e!iunea desfasoara o intensa activitate turistica ce sustine economia Austriei %ccidentale. ;amura insemnata a economiei Austriei, agricultura acopera o buna parte din necesarul de alimente (64J). Este orientata mai ales catre sectorul de crestere a animalelor avand in vedere potentialul cadrului natural( pasuni, fanete ), fiind favorizata de o insemnata baza furaEera, de prezenta unui insemnat debuseu, cel $ienez, completat de cultura cerealelor (!rau, orz, secara, ovaz) care detine peste 94J din terenul arabil, a plantelor te nice (sfecla de za ar), furaEere, vita de vie. ;aportul dintre diferitele cate!orii de folosinta a terenurilor este diferit. ?este 57,8J din suprafata tarii revine terenului arabil, 2/, Agricultura foloseste 56J din suprafata tarii.Oumatate din fermele austriace detin peste 54 a.?roductiile maEore au fost la !rau,porumb,stru!uri,cartofi,za ar si fructe(merele).Fermele austriace satisfac o mare parte din necesarul de consum al populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt eBportate. 6J pasunilor si fanetelor, 5,2J viilor si livezilor, 87,3J padurilor, etc. ?rincipala suprafata arabila se !aseste in estul tarii (bazinul $ienei), in campia si colinele din estul tarii si in re!iunea prealpina (Alpenvorland) unde se practica cerealicultura si pomivitivultura. Cultura cerealelor are o

57

frecventa mai mare in campia estica si in culoarul subalpin. ?roductia de !rau a fost, in 5374, de 5,2 milioane tone. =intre plantele te nice se cultiva cu precadere sfecla de za ar. Cultura vitei de vie se practica pe o suprafata de /3.444 a. ?rincipalele pod!orii se intalenesc in .einviertel, .ac au si in bazinul $ienei. #n 5374 productia de vinuri a fost de 2,6 milioane l. 'ivzile sunt raspandite cu precadere in Alpenvorland. Cresterea animalelor, preocupare traditionala a populatiei, a beneficiat de insemnate suprafete cu pasuni si fanete dar si de modele prin care sa se realizeze productii de competitie (cantitativ si calitativ). Cresterea animalelor a mai fost favorizata si de prezenta unei retele dense de centre urbane, care solicita cantitati mari de produse lactate si carne. ?roductia a tinut pasul intotdeauna cu cerintele populatiei si in primul rand a celei urbane. ?redomina cresterea bovinelor, 2,9 milioane bovine in 5374 din care mai mult de Eumatate sunt de rasa &imment al Cresterea porcinelor (/ milioane in 5374) s,a dezvoltat cu precadere in zona din Eurul orasului $iena. <n numar restrans de ovine se cresc e pasunile alpine. ?roblemele cu care se confrunta aceasta tara in privinta poluarii sunt variate.?oluarea industriala,un nr.mare de turisti si poluarea aerului in special din *ermania,&lovacia si ;epublica Ce a se combina pentru a face ploaia acida ,problema principala.<n sfert din paduri sufera din cauza lor,si copacii mor semnificativ.?entru a combate aceasta problema,tara a impus cele mai drastice masuri in privinta autoturismelor.Alte probleme le!ate de mediu ar mai constitui si eBpansiunea a!riculturii,folosirea intensa a raurilor pentru !enerarea curentului electric si eroziunea cauzata de pierderea de paduri.

53

Caile de comunicatie si transporturile Caile de comunicatie si transporturile asi!ura sc imburi si le!aturi intre eBtremitatile tarii, intre centrele industriale, intre capitala si re!iuni mai apropiate sau mai indepartate. =atorita pozitiei !eo!rafice,prin Austria se realizeaza un important tranzit international de marfuri si persoane. =esi s,au produs unele sc imbari in ponderea de transport a diferitelor miEloace de transport;totusi transoprturilor feroviare le revine o buna parte din transportul total de marfuri. Reteaua feroviara are o lun!ime de 97/6 (m, din care 2735 (m sunt electrificati (in 5367). 'iniile ma!istrale au ca loc de plecare indeosebi orasul $iena, centru maEor de conver!enta ferovioara al Austriei, liniile trecand si prin tarile vecine: *ermania, <n!aria, &lovenia, #talia si Elvetia. #n structura marfurilor transportate pe caile ferate, care, in !eneral, se fac pe mari distante, un loc aparte il au carbunii, materialele de constructii, sfecla de za ar. &e transporta in principal materii prime, apoi produse industriale si a!ricole, calatori. Transportul rutier, cu o densitate corespunzatoare s,a dezvoltat tot mai mult in ultimele decenii, in urma modernizarii drumurilor, a cresterii numarului de automobile. ;eteaua de drumuri modernizate cuprinde 88.5/8
24

de (m. <n intens trafic auto se inre!istreaza pe arterele rutiere care conver! spre orasul $iena. Cu o lun!ime de 8/8 de (m, autostrada de $est (.estautoband), $iena,'inz,&alzbur!, concentreaza o buna parte din traficul auto. =e la $iena pleaca, spre sud, prin bazinul $ienei, autostrada de sud (&udautoband), $iena,*raz,&lovenia..alte ma!istrale sunt: ('iublEana), $illac ,&alzbur! si (&lovenia),*raz,'iezen,.els,?assau. Turismul =atorita peisaEului lor atra!ator,Alpii reprezinta principala atractie turistica, la aceasta alaturandu,se: orase ($iena, &alzbur!, #nnsbruc(), vesti!ii si monumente istorice, ar'itectonice si statiuni turistice (Kitzbu el, &eefeld), valea =unarii (castele, catedrale, manastiri). &osesc turisti (circa 57 milioane pe an) din toate colturile lumii admirand fie: +irolul si $oralber!, fie Karint ia cu un important numar al obietivelor turistice (eB. ?ortsc ac , Aaria .ort etc). FluBul turistic international este constituit din turisti veniti din *ermania, %landa si din alte tari. Ca statiuni renumite ale sporturilor de iarna se remarca &t. Anton am Arlber!, &eefeld, Kitzbu el. ST.A!T?! am AR,#ER)

$ITF#UHE,

Ailioane de turisti viziteaza anual renumitul parc de distractii vienez ?rater, printre ale carui numeroase atractii se numara si CAoara diavoluluiD. )oldenes 8ac'l & :icul acoperis de aur
25

& Constructie terminata in /011" avand balustrada primului etaC ornata in stilul mobilierelor vremii. & Cel de&al doilea etaC este fastuos decorat cu sculpturi & In interior se afla ?lGmpia& museum inc'inat >ocurilor ?limpice de iarna din /967 si /936 de la Innsbruc* Hofburg & alatul" a carei fatada galbena este incadrata de 4 turnuri" a fost construita de :aria Tereza & In interior" Riensenstaal ;Sala )igantilor<" lunga de 2/"01m" este decorata cu portrete ale Habsburgilor. Hof*irc'e & #iserica ce adaposteste )robmal $aiser :aEimilian I ;mausoleul imparatului :aEimilian I< & Acest monument funerar " cel mai important al sculpturii renascentiste germane" este inconCurat de 4- impresionante statui de bronz sau cupru. Alte obiective & Tiroler Vol*s*unt& museum ;:uzeul de arte si traditii populare din Tirol< & =iroler ,andsmuseum ;muzeul din Tirol< & Triump'forte ;Arcul de Triumf<

8omplatz
& Acesta piata prezinta o mare unitate ar'itecturala. Trei portaluri fac legatura intre monumentele ce o inconCoara9 catedrale si vec'i palate eclaziastice. & In centrul pietii se inalta coloana =ecioarei :aria ;/33/<

)radinile :irabell
& AmenanCate in /691" plus un castel" reconstituit in sec HIH ce adaposteste astazi municipalitatea din Salzburg" :armarsaale ;sala de marmura< are decoratiuni bogate. +urismul reli!ios este evidentiat in Austria prin faptul ca sute de miii de credinciosi mer! anual in pelerinaE la icoana Aaicii =omnului din Aariazell, mai ales intre ?asti si &arbatoarea +uturor. ?eisaEele montane fascinante, posibilitatile nelimitate de practicare a sporturilor de iarna, serile petrecute in ambianta placuta a pensiunilor alpine si in special farmecul $ienei atra! anual, ca un ma!net, milioane de turisti
22

straini. Austria este recunoscuta si pentru viata sa culturala infloritoare. +urismul constituie o ramura de baza a economiei, mai ales in Alpi; turistii sunt atrasi iarna de posibilitatile practicarii sc iului, iar vara de frumusetile peisaEului montan. #n tara eBista peste 94 de statiuni de sc i, cele mai renumite fiind: &t. Anton, Kitzbu el si #nnsbruc(. Foarte multi viziteaza &alzbur!ul, in parte pentru atractiile locale U cetatea, casa natala a lui Aozart U in parte pentru frumusetea tinutului. ?e lin!a zonele muntoase o atractie mare constituie si $iena, un centru cultural important U un centru cultural musical. Austria este vizitata de 53 milioane de turisti anual. ? tara mica" usor de eEplorat, care vara ofera turistilor atractii incantatoare neasteptate. Austria este renumita si prin activitatea culturala variata: opera, concerte, teatre, festivaluri de muzica clasica, iar distractiile si viata de noapte isi !asesc aici un suport bo!at: ma!azine, cafenele, berarii, restaurante traditionale.

28

2/