Nu vreau inca sa ma culc Andrei, e timpul sa te culci! - ii spune baietelului mama sa.

Andrei insa este ocupat cu masinutele sale si nici gand sa lase joaca. - Lasa-ma sa ma mai joc un pic! - o roaga pe mama. - Nici vorba! Chiar si asa ai stat mai mult ca de obicei. Hai, repede! Copilul protesteaza, dar pana la urma mama reuseste sa-l culce. Un pupic grabit de noapte buna, stingerea, se-nchide usa. Abia trec cateva minute si Andrei isi scoate capul - !i-e sete! - "ine, #ugi si bea ceva, dar repede! - spune mama. Andrei trece cu pas ca de melc prin su#ragerie. $ncearca sa prinda cat mai mult cu putinta din programul de seara al televizorului. - Acelasi circ in #iecare seara! - mormaie tata. %upa multa taraganare Andrei trece #ara po#ta in camera sa. $n aceeasi seara, undeva departe, departe de Andrei si parintii sai, spiridusul &ne se pregatea din nou pentru a veni pe 'amant. %upa cum titi, spiridusul &ne presara pe genele copiilor un pra# #ermecat ca acestia, vor, nu vor, sa adoarma. %ar voi nu stiti ca si &ne are o ceata de copii. Cei mai mari dintre copiii spiridusului il pot ajuta deja in munca sa, iar cel mai mic, un nazdravan tare curios isi baga nasul peste tot! (ot timpul il necajeste pe &ne sa-l duca si pe el pe 'amant. %ar degeaba! $n seara aceasta s-a hotarat insa ca in taina sa-l insoteasca totusi pe tatal sau. %upa cum stiti, &ne cara in spinare un sac mare cu pra#-de-somn. )piridusul cel mic varsa un pic de pra# din sac si se baga in el... Asa zbura spre 'amant. Ajunsi pe 'amant )piriduta paraseste neobservat sacul. $nca ameteste datorita zborului. $si inchide ochii si se sprijina de un perete. Cand isi ridica ochii, tatal lui era deja departe. )pairiduta nu sta suparat mult timp. - %au o raita pe 'amant si tot voi mai avea timp sa-l caut pe tata, gandeste el multumit. )a vedem acum ce este in camera aceasta. si stiti in care camera a nimerit )piriduta* %a, da, in camera lui Andrei! + -%ar ce creatura mai e si asta* striga surprins Andrei. Cine esti tu* Nu te cunosc! -"ineinbteles ca nu ma cunosti! spune )piriduta. )unt pentru prima oara pe 'amant. (atal meu este &ne, cel care aduce somnul. -stii ceva* !i-ai putea #ace un mare serviciu. Atat de tare ma plictisesc in patul meu! %aca ar #i dupa mine, nu as dormi niciodata. !-as putea juca mai mult timp daca nu as dormi. (u ma poti ajuta cu siguranta ca &ne sa nu intre in camera mea. )piriduta este #oarte mandru ca Andrei presupune ca il poate ajuta cu ceva. $i povesteste lui Andrei ca &ne presara la usa #iecarei case un pumn de pra# magic, drept semn ca la acea casa copiii au adormit. Asa &ne se asigura ca a reusit sa adoarma toti copiii. - stii ceva* spune )piriduta. Am sa presar pra# magic in #ata casei tale si ast#el tata va crede ca ai adormit. - )uper! )e bucura Andrei. Asa pot sa ma joc cat vreau! !ultumesc #rumos, draga )piriduta. Andrei se joaca bucuros cu masinutele toata noaptea. A doua zi de dimineata, Andrei este #oarte palid, are cearcane sub ochi. 'rietenii il cheama la joaca. )a organizam un cros! propune unul dintre baieti. Andrei se bucura pentru ca ii place sa alerge. %e indata ce se da startul, Andrei ramane mult in urma. %e obosit ce era nu mai reusea sa #uga. Abia se tara ca un melc. )imtea ca picioarele ii sunt ca de burete. Andrei se supara #oarte tare ca a iesit ultimul si se duce acasa.

%ar nici acasa nu are che# de nimic. %upa-masa se poate uita la emisiunea pentru copii, dar nici macar interesantul #ilm de aventuri nu-i poate capta atentia. $l doare capul, abia isi poate tine ochii deschisi. Asa ca seara se culca mai devreme ca de obicei. %upa ce mama stinge lumina apare )piriduta. - Cum iti este* Nici acum nu vrei sa dormi* Andrei ar vrea sa spuna ca mai bine doarme, dar se razgandeste si spune ca vrea sa ramana treaz din nou. si Andrei dn nou isi petrece noaptea treaz. %ar acum joaca cu masinutele nu mai este o bucurie. )cotoceste printre jucarii, dar nimic nu-l intereseaza cu adevarat. Nu este un lucru chiar atat de rau somnul!gandeste el in sinea lui. La micul dejun mama ii serveste #elul lui pre#erat de mancare cereale cu lapte. Numai ca Andrei este atat de slabit de oboseala, incat nu poate tine lingura. &ste nevoit sa renunte la mancarea lui pre#erata. Andrei iese in parc, dar acolo nu are nici o putere sa se joace. Andrei doreste sa doarma. - Ce prostut am #ost!,mul nu poate avea che# pentru toate,daca nu s-a odihnit bine. %oar atunci poate sa se joace, sa se distreze, sa #aca ce ii place. )eara Andrei il roaga pe )piriduta sa nu mai presare pra# magic la usa lui. Cand intra in camera, &ne il vede pe )piriduta. Andrei adoarme si )piriduta ii povesteste tatalui sau cum l-a ajutat pe Andrei sa stea treaz doua nopti la rand. &ne il dojeneste si ii e-plica ca, spre deosebire de spiridusi, oamenii au mare nevoie de somn pentru a putea sa #aca ceea ce isi doresc. Cand s-a trezit a doua zi, Andrei a inteles ca #ara somn nu poate sa #aca nimic din ceea ce ii #ace placere si din acea zi a avut mare grija sa doarma in #iecare noapte in care mama il ducea la culcare.

%upa !aria %orina 'asca .'ovestea terapeutica., &ditura Ardealul, /001

Cum a devenit Ana pritena cu comportamentele bune Ana si 2rina sunt doua surori care locuiesc in "ucuresti. )i Ana si 2rina merg la gradinita.Ana este in grupa mare pregatitoare iar sora ei, 2rina, este in grupa mijlocie.Ana este mereu zglobie si pusa pe sotii si, de asemenea, #oarte curioasa. Ana o necajeste mereu pe surioara ei mai mica ii pune piedica sa cada, da vina pe 2rina cand #ace o boacana. !ai nou, Ana a devenit interesata de urmatorul subiect care e di#erenta dintre #etite si baietei* 2ntai a vrut sa se convinga ca 2rina #ace si ea pipi la #el ca ea. Asa ca a urmarit-o cu atentie cand mama o ajuta pe 2rina sa se schimbe. 'ana aici, nimic neobisnuit. !ulti copii au ast#el de curiozitati. %ar Ana a inceput de la o vreme sa-i traga surorii ei chiloteii jos. 2 se parea amuzant cand sora ei se supara din aceasta cauza. 'entru ca Ana a vazut ca mama o certa cand #acea acest lucru, a inteles ca daca vrea sa-si satis#aca in continuare curiozitatea, va trebui sa gaseasca o cale sa nu mai #ie mereu certata. Asa ca o punea mereu pe 2rina sa #aca #el de #el de nazbatii sa-i ridice #ustita verisoarei lor, sa-i dea pantalonii jos verisorului lor, sa-l ude pe verisorul lor pe pantaloni si apoi sa rada ca acesta a #acut pipi, sa-i urmareasca la baie pe copiii de la gradinita. Ana credea ca se poate distra la nes#arsit pe seama altora pana cand, intr-o zi, surpriza, lucrurile au luat o intorsatura neasteptata. Un baietel nou a venit la ei in grupa chiar din prima zi !arin s-a dovedit a #i #oarte nastrusnic si putin sensibil la nevoile colegilor lui. Asa ca Ana s-a trezit ca baietelul ii ridica #ustita in cap si ii baga mana in chilotei. Ana s-a inrosit pe data si nu stia cum sa #aca sa nu mai dea ochii cu colegii ei. Asa ca in acea zi nu a mai avut che# de joaca. A stat retrasa intr-un colt al grupei si de #iecare data cand isi amintea de ceea ce s-a intamplat ii venea sa planga. Cum a putut #ace acel baietel un lucru atat de urat* Nu s-a gandit ca ii va #ace rau* %eodata Ana si-a amintit de cuvinteler mamei ei (oate partile corpului care sunt acoperite de costumul de baie sunt considerate intime. Acest lucru inseamna ca nu putem sa atingem aceste parti ale altor persoane, ca nu le aratam cand ne jucam cu alti copii. )ingurele situatii cand este permis sa le aratam sunt atunci cand #acem baie, cand ne schimbam chiloteii si cand meregem la doctor, daca doctorul ne cere acest lucru. Abia acum a inteles Ana cat de importante sunt aceste lucruri. A inteles si ca daca va continua sa stea suparata nu va rezolva nimic. Asa ca s-a dus la !iss si a rugat-o sa #aca o lectie in care sa le e-plice tuturor copiilor aceste reguli. (ot din acea zi Ana a incetat sa o mai indemne la lucruri rele pe 2rina. (oti copiii de la grupa au inteles ca daca sunt curiosi cu privire la partile intime, aceste in#ormatii pot sa le a#le de la activitatile cu !iss sau de la parinti sau de la medici. )i !arin a inteles repede care erau regulile grupei. 2n curand grupa lor a devenit cea mai disciplinata din gradinita. %e multe ori educatoarele de la celelalte grupe ii dadeau drept e-emplu de buna purtare. Cristina (ohanean

Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica A #ost odata ca niciodata o #amilie de ele#antei mama ele#ant, tata ele#ant si puiul de ele#ant. (oata lumea era #oarte #ericita. 'arintii mergeau la serviciu iar puiutul de ele#ant mergea la gradinita ele#antilor. 2i placea #oarte mult la gradinita pentru ca acolo se juca si invata tot #elul de lucruri sa coloreze, sa cante, sa danseze, sa scrie, sa numere. (ot acolo avea si o multime de prieteni. 'uiul de ele#ant era acum ele#antel mare si era #oarte mandru de asta. )i parintii lui erau la #el de mandri si il iubeau #oarte mult. &le#antelul reusea sa manance singur, sa #aca pipi la 3c-ul ele#antilor. 2ntr-o zi i s-a intamplat sa #aca pipi pe el. Acest lucru a ingrijorat-o pe mamica lui. A doua zi ele#antelul nu a mai #acut pipi pe el si a observat ca a primit cadou pentru asta o ciocolata. %in acea zi ele#antelul a inceput sa ceara in #iecare zi in care nu #acea pipi pe el, cate o ciocolata. %aca nu-si primea ciocolata, ele#antelul se supara pe data si #acea din nou pipi pe el. %in aceasta cauza mamica ele#ant era #oarte necajita. &a stia ca burtica ele#antelului su#erea #oarte mult de la atata ciocolata. %upa mai multe zile in care a tot mancat ciocolata, intr-o zi, burtica ele#antelului nu a mai putut suporta, s-a suparat asa de tare, incat a inceput sa-l doara ingrozitor pe ele#antel. %egeaba incerca ele#antelul sa o roage sa se potoleasca. &a i-a raspuns - 2mi #ace rau atata ciocolata si tu nu vrei sa intelegi. !ereu ceri ciocolata si cadouri. &u te ajut in asa de multe privinte si nu-ti cer nimic pentru asta. Am grija sa diger mancarea pentru ca tu sa poti avea putere sa te joci. !ama ta merge la serviciu in #iecare zi pentru ca sa poata castiga bani si nu cere cadouri pentru asta in #iecare zi. Azorel isi apara stapanul in #iecare zi si se multumeste sa primeasca cateodata un os. Nu cere in #iecare zi oase. 2ar tu ceri mereu ciocolata cand reusesti sa #aci pipi ca un baietel mare ce esti. &le#antelul si-a dat seama cat rau ii #acea burticii sale, care il ajuta #oarte mult. %e a doua zi a inceput sa nu mai ceara ciocolata sau alte cadouri. %in acea zi cadoul lui era #aptul ca era ele#antel mare, puternic si ascultator. &ra cel mai mare cadou pe care il putea primi si era mandru de el.

Povestea stupului de albine 2ntr-un stup traia o regina #oarte preocupata de calitatea mierii produse de supusele sale. !ulta vreme, mierea a #ost de calitate superioara, dar, de la un timp, lucrurile au inceput sa se schimbe albinele au devenit mai super#iciale, leneveau la umbra unei #runze sau se harjoneau intre ele. )ituatia a inceput sa se agraveze de la o zi la alta, cu toate observatiile reginei. 2ntr-o zi, cand toate albinele se odihneau, s-a produs un eveniment ine-plicabil stupul s-a rasturnat si toate albinele au #ost aruncate a#ara. %in #ericire, atat albinele cat si regina au scapat nevatamate. )periate, albinele s-au grupat in jurul reginei lor. 2n ajutorul albinelor a venit si regele bondarilor. Acesta a inceput sa analizeze situatia pentru a vedea care a #ost cauza catastro#ei. La s#arsit concluzia a #ost urmatoarea nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit #ara sa #ie atente ast#el incat au depozitata toata mierea intr-o singura parte a stupului si l-au dezechilibrat. !arele bondar a chemat toate albinele si le-a e-plicat cum au reusit sa dezechilibreze stupul. Albinele si-au inteles greseala. %in acel moment regina a devenit mai hotarata si toate deciziile ei au #ost respectate intocmai. 4oarte repede albinele au re#acut stupul, iar la #estivalul mierii au castigat marele premiu.

Cei patru prieteni credinciosi , sa va spun acum povestea celor patru prieteni credinciosi. A #ost odata ca niciodata un papagal, o pasare #rumoasa cu pene lucioase si #rumos colorate. 2ntr-o zi papagalul a gasit o samanta neagra si rotunda. 'apagalul s-a gandit o clipa si apoi s-a hotarat sa o planteze. A inceput sa sape o groapa si in timp ce lucra de mare zor, o maimutica se apropie de papagal, sarind din creanga in creanga - )pune-mi prietene, ce #aci aici* 'apagalul i-a povestit ca a gasit o samanta lucioasa si ca s-a hotarat sa o planteze. - 'ot sa-ti #iu de ajutor cu ceva* a intrebat maimutica. - &ste #oarte dragut din partea ta ca vrei sa ma ajuti. %upa ce voi planta samanta, vei #i draguta sa o uzi* - "ineinteles, a spus maimutica. L-a asigurat pe papagal ca planta va avea su#icienta apa, in special in timpul sezonului secetos cand va aduce apa din raul din apropiere. Un ursulet dragalas cu blanita moale si pu#oasa s-a apropiat si el, vazandu-i pe cei doi prieteni. - Ce #aceti aici prieteni* a intrebat el. Cei doi prieteni i-au povestit despre samanta si despre ce va #ace #iecare pentru a o ajuta pe plantuta sa creasca. - As putea si eu sa sap pamantul in jurul ei si sa o curat de buruieni* Ast#el va avea si su#icienta hrana pentru a creste mare si puternica. - )igur! Au spus papagalul si maimutica cu incantare. &le#antul %umbo care se a#la prin preajma s-a apropiat si el de cei trei prieteni. - "una ziua prieteni! 5ad ca sunteti #oarte entuziasmati!Ce #aceti aici* - , sa avem un pom mare si puternic pentru ca papagalul tocmai a plantat o samanta, maimutica o va uda, iar eu o sa o curat de buruieni! a spus ursuletul. - !-as bucura sa va ajut si eu! %aca voi pazi plantuta, nici un animal ierbivor nu-i va manca #runzele si nimeni nu-i va #ace nici un rau. - )igur! 5om avea un pom mare si puternic! 4iecare dintre cei patru prieteni si-a tinut promisiunea. %e indata ce papagalul a plantat samanta, maimutica a udat samanta si apoi #irava plantuta ce a iesit dupa cateva zile. Ursuletul a sapat pamantul si a curatat buruienile din jurul ei. &le#antul a pazit-o zi de zi. 4irava plantuta s-a trans#omat intr-un copac mare si puternic la ale carui crengi nu putea sa mai ajunga nimeni. )i a venit apoi vremea ca puternicul copac sa #aca rod si sa #ie, ast#el, rasplatita munca celor patru prieteni credinciosi. La #el cum cei patru prieteni au muncit impreuna sa planteze si sa ingrijeasca planta, la #el au muncit impreuna si pentru a culege #ructele. 'entru ca plantuta lor era acum un copac inalt si puternic si nimeni nu putea sa ajunga la ramurile lui, ele#antul s-a asezat sub copac iar in spatele lui a urcat ursuletul. !aimutica s-a catarat iute pe umerii ursuletului iar papagalul a zburat pe capul maimuticii. 'apagalul lua #ructele rand pe rand, le dadea maimuticii, maimutica le dadea ursuletului iar ursuletul le dadea ele#antului. La s#arsit ele#antul punea #ructele cu trompa lui lunga intr-un cos. %e indata cei patru prieteni s-au putut bucura impreuna de #ructele dulci si zemoase. Ce bine e cand prietenii lucreaza impreuna!

Cum sa-ti faci prieteni

Uneori poate #i trist daca esti un soarece care locuieste de unul singur intr-o gaura in peretele din coltul unei case. Uneori te poti simti la #el de singur chiar daca mai sunt si altii care locuiesc in aceeasi casa cu tine. 4red )oricelul se bucura uneori ca traieste de unul singur in special cand avea o #ar#urie de sand3ich-uri cu paine prajita si branza, toata numai pentru el. %ar cateodata, soricelul se gandea ca i-ar placea sa aiba un prieten cu care sa se joace. 2ntr-o buna zi, preocupat de acest gand iesi a#ara si o lua spre drumul care ducea la gol#ul unde obisnuia sa stea singur pe marginea debarcaderului si sa asculte clipocitul apei. Nici nu ajunse bine acolo cand del#inul )lee6-4in isi scoase capul din apa si veni langa el, privindu-l cu ochii lui mari si sticlosi. - "una 4red, il saluta el zambind. Ce #aci aici* - !a gandeam cum sa gasesc un prieten cu care sa ma joc. - 'oti sa te joci cu mine, spuse )lee6-4in. - Cum* Noi suntem atat de di#eriti! spuse 4red. (u esti del#in, eu sunt soricel. (u traiesti in apa si eu pe pamant. - Ah, e-clama del#inul cu o umbra de tristete. Apoi inviorandu-se adauga - 'oate e-ista o solutie. %aca tu te-ai aseza pe spatele meu si te-ai prinde de aripioara mea, te-as lua la o plimbare prin apa, #ara sa te uzi... &i, poate te-ai uda doar asa, putin. 2n timp ce 4red se bucura de plimbare impreuna cu )lee6-4in se gandea ca a gasit o cale amuzanta de a-si #ace noi prieteni si anume de a #ace impreuna ceva care sa-i bucure pe amandoi. Ca si cand i-ar #i ghicit gandurile, )lee6-4in spuse - !a gandeam si eu la acelasi lucru cum sa-ti #aci noi priteni* )tii, sunt o multime de lucruri pe care trebuie sa le eviti daca vrei sa-ti #aci prieteni. - 2l vezi pe Leaper* spuse el aratand cu nasul spre mare. 4red il vazuse deja pe Leaper cum asteptase valul cel mai mare pentru a #ace apoi un salt urias chiar peste var#ul lui. - Nu-l ajuta sa iasa in evidenta in #elul acesta. Leaper nu are prea multi prieteni deoarece crede ca este mult mai bun decat oricare dintre ei. %e asemenea nu ajuta nici sa #ii timid. 2l vezi pe del#inul acela* Nu-l vei vedea iesind in evidenta precum Leaper. &l intotdeauna inoata in spatele celorlalti si ii lasa pe ei sa #aca primul pas si de aceea nu are multi prieteni. )oricelul 4red incepu sa se intrebe in sinea lui .%aca sunt atat de multe lucruri pe care trebuie sa le eviti, cum este posibil sa-ti mai #aci prieteni*. 2si aduse aminte, insa, de intalnirea de la debarcader cu )lee6-4in si isi aminti cat de bine s-a simtit cand deli#inul ii zambise, se uitase in ochii lui si il intrebase ce #ace. 'oate ca este important ca sa-ti #aci prieteni sa #ii interesat de ceilalti, se gandi 4red, sa-i intrebi cum se simt si ce gandesc. Cand )lee6-4in a #acut toate acestea, 4red s-a simtit important si special. Asa ca ce-ar putea #ace el 4red, ast#el incat )lee6-4in del#inul sa se simta la #el de special si de important* Nu era posibil sa-l invite la el acasa. ,are e-ista vreo solutie ast#el incat del#inul sa se strecoare prin gaura mica din coltul casei* %aca )lee6-4in ar putea sa #aca asta, 4red l-ar invita la el si i-ar arata ca il place ca prieten. %ar pentru ca asta nu era posibil 4red s-a gandit ca ar putea sa-i spuna chiar acum del#inului ce anume i-a #acut placere

- A #ost #rumos din partea ta sa-mi acorzi atentie cand stateam singur pe marginea debarcaderului, spuse 4red. - 'entru ce sunt prietenii* spuse )lee6-4in si zambi. 'rietenii sunt aceia care doresc sa stea cu tine atat la bine cat si la greu, cand esti vesel sau cand esti trist, continua el. - Ai #acut mult mai mult, accentua 4red. (u esti #oarte amabil si grijuliu. Cand am #ost la plimbare impreuna, tu nu ai uitat ca sunt pe spatele tau si ai avut grija sa nu ma ud. - !ultumesc, spuse )lee6-4in, acceptand complimentele lui 4red. )oricelul ramase surprins. &l #usese invatat sa #ie modest, sa nege cand cineva ii #acea un compliment raspunzand de e-emplu .nu sunt chiar asa. sau .evident, nu ma cunosti indeajuns.. (otusi 4red se simti bine cand )lee6-4in i-a acceptat complimentul iar acesta parea ca se simte la #el. Chiar atunci 4red observa ceva la prietenul sau .)tiai ca ai niste alge prinse de nasuc*. 4red se gandi ca nu observase aceasta in timp ce se plimbau prin apa. - %a, am tot incercat sa scap de ele, raspunse )lee6-4in. Am tusit, am stranutat dar degeaba, eu neavand brate, nu pot sa ajung la ele sa le inlatur. - Lasa-ma sa te ajut, spuse 4red. )i ast#el )lee6-4in su#la iar 4red, cu labutele lui, scoase toate algele a#ara. - Ai avut dreptate cand ai spus mai devreme ca suntem di#eriti, remarca )lee6-4in. &u pot sa inot si tu nu poti, dar putem merge la plimbare daca suntem prieteni. - 2ar eu pot sa-ti curat nasucul de algele marine, adauga 4red. %in ziua aceea, 4red stiu ca atunci cand va #i singur acasa si va dori sa #ie impreuna cu cineva, va trebui sa mearga la debarcaderul din gol# pentru a se intalni cu )lee6-4in. &ra adevarat ca ei doi erau atat de di#eriti dar asta nu avea importanta atat timp cat puteau imparti o multime de lucruri. Un del#in si un soarece! - , relatie neobisnuita! spuse )lee6 - 4in - )i o mare prietenie! adauga 4red.

Fii tu insati 7ema era o gira#a nemultumita de #aptul ca era o gira#a. )-a uitat la celelalte animale si s-a gandit ca i-ar placea mai mult sa #ie ca ele. Cand a vazut cum alearga zebrele in galop si-a dorit sa poata alerga cu miscari la #el de line ca ale lor. Cand a vazut ele#antul si-a dorit sa aiba o trompa ca a lui cu care sa soarba apa si sa o stropeasca apoi pe spinarea ei sau a prietenilor. Cand a vazut gazelele si-a dorit sa #ie la #el de eleganta ca si ele. 7ema si-a privit in oglinda unui lac picioarele si s-a gandit ca sunt prea lungi si desirate. 7atul ei arata ca o bucata de guma de mestecat intinsa intre doua degete si lasata apoi sa atarne. "ineinteles, ea nu stia ce era aceea o guma de mestecat, dar s-a gandit ca nu mai era nici un animal in zona cu un gat la #el de lung si de urat ca al ei. Apoi avea si acele doua cornite haioase in var#ul capului. Nu erau la #el de mari si puternice ca ale antilopelor. La ce i-ar #olosi aceste cornite daca ar #i pusa in situatia de a se apara* 2ar pielea gira#ei arata dupa parerea ei de parca ar #i #ost murdarita cu noroi. .Nu-ti mai #a atatea griji! &sti pur si simplu o gira#a si asa e #iresc sa arate o gira#a! 4ii tu insati!. incerca in zadar sa o linisteasca mama ei. 2ntr-o zi 7ema era pe o plaja cu nisip si s-a gandit ca i-ar placea sa se tavaleasca in nisip. Amintindu-si indemnul mamei de a #i ea insasi, s-a gandit ca va #ace e-act ceea ce dorea sa #aca. Asa ca s-a intins pe spate in nisip agitandu-si lungile picioare in aer si rostogolindu-se de pe o parte pe alta. 'rivita din e-terior arata ca o marioneta scapata de sub control de papusar. 7ema nu stia nici ce era acela un papusar si nici ce era o marioneta, dar a auzit intr-un tu#is rasetele unor pui de hiena. )-a intors si a vazut ca acestia o priveau de ceva vreme si se amuzau pe seama ei. 7ema s-a ridicat iute in picioare si s-a indepartat cu capul plecat, gandindu-se ca a platit destul de scump curajul de a #i ea insasi. Apoi, ca prin minune a aparut in #ata ei zana gira#elor. &u nu stiu cum arata aceasta zana, dar sunt sigura ca voi vi-o puteti imagina. .!ama ta avea dreptate., a spus zana, ca si cum ar #i citit gandurile micutei gira#e. .&ste important sa #ii tu insati, dar este la #el de important cum #aci asta. Nu e important ce nu ai sau cum nu esti. & mai important prin ce esti di#erita de ceilalti, care sunt partile tale bune si speciale. Nu e important ca nu poti alerga ca o zebra, ca nu esti eleganta ca o gazela sau ca nu te poti juca cu apa ca un ele#ant. Conteaza la ce esti tu buna, ce poti tu sa #aci.. )i cu aceste cuvinte, zana a disparut. 7ema si-a continuat drumul, ridicandu-si un pic capul si gandindu-se la intelesul celor spuse de zana cand deodata a vazut o leoaica alergand spre ea. La inceput 7ema s-a speriat, dar leoaica a linistito .Nu te speria! (e rog ajuta-ma! 'uiul meu s-a catarat intr-un copac si nu pot sa-l dau jos!. 7ema s-a ridicat pe var#uri si si-a strecurat cu ajutorul gatului ei lung capul printre crengile copacului. L-a prins cu gura pe micutul pui la #el cum mamicile pisici isi prind puiutii cand ii plimba dintr-un loc intr-altul si l-a pus cu blandete pe iarba, langa mamica lui. .!ultumesc, multumesc, multumesc!. a spus cu adanca recunostinta leoaica bucurandu-se ca-si avea puiutul din nou langa ea. Nu a mai mers mult 7ema si a vazut o maimuta speriata sarind agitata la marginea unei stanci si strigand dupa ajutor .'uiul meu a cazut de pe stanca. Abia se mai poate tine de radacina unui copac si eu nu ajung sa-l prind. %aca nu il salveaza cineva repede, va cadea in prapastie!. 7ema s-a asezat in genunchi pe marginea prapastiei si si-a intins gatul lung spre puiul de maimuta .'rinde-te bine de cornitele mele!. i-a spus micutului. Acesta s-a prins bine de cornite si 7ema l-a tras langa mama lui. .!ultumesc, multumesc, multumesc!. nu se mai putea opri #ericita mamica sa spuna. 7ema se indrepta spre casa tinandu-si si mai sus capul, cand zana gira#elor a aparut din nou in #ata ei. .Cred ca nu mai e nevoie sa-ti spun ceea ce tocmai ai invatat #acand aceste lucruri pe care numai tu le puteai #ace. 7heparzii au devenit cele mai rapide animale din lume, nu dorindu-si sa #ie

asemeni broscutelor testoase, ci antrenandu-si talentul lor in a alerga. 4acand ceea ce poti #ace, dezvoltandu-ti talentele cu care esti inzestrata vei putea deveni tu insati.. .%ar ma gandsc ca poate ai invatat chiar mai mult. a continuat zana .4olosind ceea ce ai tu di#erit i-ai putut ajuta pe cei care nu sunt la #el inzestrati si ti-ai #acut ast#el noi prieteni. !ai mult, cum a #ost in cazul leoaicei, ti-ai putut trans#orma un dusman in prieten.. )i zana a disparut din nou. 7ema a plecat spre casa tinandu-si gatul atat de drept incat capul ei cu acele cornite dragute care au ajutat-o pe maimutica atingeau parca norii. 7ema era mandra de ea.

Povestea celor cinci puisori )titi povestea celor cinci puisori* &i bine, au #ost odata ca niciodata cinci puisori care traiau impreuna cu mamica gaina si taticul cocos. 2ntr-o dimineata cei cinci puisori s-au trezit #oarte #lamanzi, la #el cum va simtiti si voi dimineata cand va treziti sau cand ajungeti acasa de la gradinita. 'rimul a spus .!i-e #oame. As vrea sa-mi dea cineva un vierme mare si gras.. )i a inceput sa viseze la viermele cel mare, sa-si imagineze cum il inghite si ii ajunge in stomac. 2ndi#erent cat de mult si-a dorit primul puisor sa-i dea cineva un vierme mare si gras, acest lucru nu s-a intamplat si prin urmare se simtea tot mai #lamand. Al doilea puisor era si el #oarte #lamand si auzindu-l pe #ratele sau vorbind despre ce isi dorea sa manance a spus si el .)i eu sunt mort de #oame. As dori sa apara in #ata mea o gazuta grasuta pe care sa o inghit cat ai zice .peste.. )i-a ridicat privirea sa vada daca nu vine vreo gazuta si pe masura ce se tot uita i se #acea si mai #oame. Cel de-al treilea puisor se simtea la #el de #lamand ca si #ratii sai. .'iu! 'iu! 'iu!. a strigat sperand ca cineva il aude. .As vrea ca #ermierul sa ne aduca un vas mare cu boabe din acelea de care ne aduce adeseori.. Cu gandul acesta in minte, a ramas uitandu-se la portita pe care intra de obicei #ermierul sa aduca boabele, sperand ca-l va vedea si de aceasta data. )peranta lui a #ost in zadar si se simtea tot mai in#ometat. .Ah!. spuse cel de-al patrulea puisor urmandu-si #ratii .daca sotia #ermierului ar veni si ne-ar aduce niste #irimituri de la cina de-aseara, ce bine ar #i!.. La #el ca si cel de-al treila puisor, cel de-al patrulea a ramas uitandu-se in zadar la portita pe care intra de obicei sotia #ermierului. )i i se #acea tot mai #oame... (oate aceste discutii despre mancare l-au #acut pe cel de-al cincilea puisor sa se simta atat de #lamand incat ii venea sa lesine. .&u as vrea iute niste grau crocant. )au m-as multumi si cu orice altceva.. 'rivirea lui a ramas atintita spre tavita in care #ermierul le punea grau. Cu #iecare secunda care se scurgea, #oame puisorului devenea tot mai mare. Auzind dorintele celor cinci puisori, taticul cocos i-a strigat .5eniti aici!.. Adunandu-i pe cei cinci puisori in jurul lui le-a spus .Ati observat ce #acem eu si mamica voastra atunci cand ne este #oame* %aca doriti sa luati micul dejun veniti dupa noi pe cararea din gradina. Acolo veti putea invata sa scormoniti pamantul si sa luati cata manare doriti!..

Povestea micii caracatite

A #ost odata ca niciodata o mica caracatita care traia in ape putin adanci si caldute, langa o plaja cu nisip. )titi cate picioare are o caracatita* %a, opt. )i stiti cum se numesc* %a, se numesc tentacule. &i bine, acestei caracatite ii placea sa-si in#asoare tentaculele in jurul lucrurilor si sa se agate de ele. Uneori se agata de un peste si se distra plecand purtata intr-o scurta calatorie. Alteori se agata de o piatra #oarte solida si se simtea puternica si in siguranta. 2ntr-o zi caracatita a vazut o ancora sub un vapor si imediat si-a in#asurat tentaculele in jurul ei. %ar ceva in#ricosator s-a intamplat. Ancora a inceput sa coboare scu#undandu-se in ape tot mai intunecate, reci in care caracatita noastra nu mai #usese niciodata. Caracatitei nu-i placea ce se intampla, dar nu stia ce sa #aca. Ce ati #i #acut voi daca ati #i #ost in locul ei* 5-ati #i tinut in continuare de ancora sau i-ati #i dat drumul* &i bine, caracatita a continuat sa se tina de ancora pana cand aceasta, cu un zgomot puternic, s-a izbit de #undul marii. &ra tare in#ricosata ca a ajuns acolo, pe #undul marii, dar tot nu stia ce sa #aca. Apoi a vazut un peste prietenos care inota cu miscari gratioase in jur. Ajutor! a strigat caracatita. 'oti sa ma ajuti* .%a, te pot ajuta., a spus pestele. %in privirea lui se citea ca ii pasa de micuta caracatita .%ar mai intai trebuie sa te ajuti singura. 5a trebui sa dai mai intai drumul ancorei inainte de a-ti putea arata drumul.. Caracatita tot nu stia ce sa #aca. Ancora parea puternica si sigura. %aca i-ar #i dat drumul ar #i ramas in apa singura, numai pe cont propriu. )-a uitat la pestisor. 'estisorul dadea din cap incurajator si micuta caracatita a inceput sa-si desprinda cu timiditate tentaculele. )a ai atat de multe brate si picioare poate #i dragut atunci cand vrei sa imbratisezi pe cineva, dar in momentul in care vrei sa te desprinzi de ceva e #oarte complicat. Ultima tentacula a #ost cel mai greu de desprins.A #ost nevoie de mai mult timp pana ce a capatat curaj sa se desprinda. %ragutul pestisor a asteptat-o, a incurajat-o si in #inal a #elicitat-o. Cand caracatita s-a desprins cu totul, pestisorul i-a spus cu blandete .Uramareste-ma!. 'estisorul a inotat inainte si inapoi, trasandu-si drumul treptat, ajutand-o pe caracatita in situatiile in care ramanea in urma. 'e masura ce continua sa inoate, caracatita se simtea tot mai #ericita si mai puternica. A #acut un e#ort sa-l ajunga pe pestisor din urma si pentru o vreme au inotat umar la umar. Nu a mai avut nevoie mult timp sa #ie condusa. %e la o vreme a inceput sa inoate prima, preluand conducerea si croindu-si singura drumul. Nu mai era ingrijorata si i se parea ca de #apt traieste o aventura e-atraordinara. 'estisorul i-a spus la un moment dat .Nu mai ai nevoie de mine. 'oti sa inoti singura de acum. Calatorie placuta!. !icuta caracatita i-a multumit pestisorului si a inotat mai departe. Apa incepea sa devina mai calda si era tot mai multa lumina. Lumina se re#lecta in apa si #acea sa staluceasca multimea de pestisori galbeni, rosii, albastri care inotau. Lucrurile din jur erau la #el ca inainte, dar acum micuta caracatita era di#erita. )e simtea mai puternica si mai increzatoare. Apoi caracatita a #acut ceva ce nu #acea de obicei. )-a catarat pe plaja cu nisip, imbaindu-se in razele soarelui. 2 s-a parut dragut sa se rela-eze o vreme, stand asa, #ara sa #aca nimic. Caracatita s-a uitat apoi la stancile din spatele plajei. 'oate ca incepusera sa-i placa aventurile. )au poate ca sa #aca un lucru nou nu o mai speria asa cum se intampla inainte. )tancile parca o chemau si caracatita se intreba cum ar #i sa urce pana in var#ul lor. Cu grija a inceput sa urce spre var#. %rumul nu era usor, dar caracatita continua urcusul cu gandul la bucuria de a #i in var#. )i in s#arsit, iat-o acolo sus.

Un vantisor placut adia dinspre ocean. )i ca si cum ar mai #i #acut asta de multe ori, caracatita si-a intins tentaculele ca niste aripi si s-a lasat purtata de vant, sarind in ocean. Asemeni unui vultur a strabatut aerul, bucurandu-se ca putea zbura. Uitandu-se in jos vedea oceanul din care iesise. Uitandu-se deasupra vedea cerul albastru spre care urcase. Cine ar #i crezut ca o mica caracatita ar #i putut ajunge atat de sus*

up up ( poveste terapeutic) 5reau s8-9i spun o poveste despre un iepur:. (r8ia odat8, ;ntr-un lumini: al unei p8duri de la marginea satului, o #amilie de iepura:i. (at8l, 2epuril8, umbla toat8 ziua prin p8dure dup8 treburile lui. !ama, 2epurica, st8tea acas8 :i avea grij8 de cei trei ieura:i pe care ;i aveau. &rau tare dr8g8la:i cei trei copii numai c8, unul dintre ei, mezinul, un iepura: cu blana pu#oas8, cu ni:te ochi:ori tot timpul iscoditori, cu urechiu:ele mereu ciulite pentru a auzi cel mai mic zgomot, era tare neast<mp8rat. Nu st8tea locului o clip8. Alerga, s8rea, zburda tot timpul. $i nec8jea pe #ra9ii lui, se lega de toate anim8lu9ele din poian8. %in aceast8 cauz8 =up > =up, c8 a:a ;l chema, era tare singuratic, nimeni nu voia s8 se joace cu el, s8-i #ie prieten. ?Tu ce prere ai despre acest lucru? Cum cre i c se sim!ea up up?) C<nd ;l vedea pe )piridu:, un pui de cerb cu blana p8tat8 :i cu un c8p:or pe care se citea mereu z<mbetul :i pe )co#8il8, puiul de raton, bl<nd :i mereu vesel, juc<ndu-se ;mpreun8, le striga din #ug8 @)alut!A, s8rea la ei, ;i ciupea, le punea piedic8 :i apoi se distra de n8zdr8v8nia lui. Acest lucru enerva tare celelalte anim8lu9e a:a c8 toate #ugeu numai c<nd ;l vedeau ap8r<nd pe =up > =up. ("e ce cre i c nimeni nu voia s se #oace cu up up? =up > =up era #oarte trist c8 nimeni nu voia s8 se joace cu el :i nu voiau s8-i #ie prieteni :i se ;ntreba mereu de ce oare toat8 lume ;l ocole:te. A:a c8, de la un timp ;ncoace se tot g<ndea ce s8 #ac8, cum s8 #ac8 s8 nu-l mai ocoleasc8 ceilal9i. (Tu ce ai face $n locul lui up-up ?) $ntr-o zi, ;n timp ce st8tea la umbra unei #runze de brustur s8 se ad8posteasc8 de razele soarelui :i se g<ndea la ce s8 #ac8, cum s8 #ac8, ;i ap8ru pe nea:teptate ;n #a98 )8lt8rea9a, o broscu98 verde :i mereu umed8. Aceasta ;i z<mbi cu un z<mbet uria: ?:tii doar c<t de mari sunt buzele broscu9elorB :i ;i spuse vesel8 @ )alut! !8 bucur s8 te v8d azi!A. )urprins, =up > =up ;i z<mbi :i el :i ;i r8spunse @)alut! Ci mie ;mi pare bine c8 te v8d!A, apoi avur8 o scurt8 conversa9ie despre c8ldura de a#ar8 :i despre noul ele:teu ;n care locuia )8lt8rea9a. %up8 ce plec8 broscu9a, =up >=up r8mase iar pe g<nduri% (&a ce cre i c se '(ndea iepura)ul?) (ocmai atunci trecea pe acolo !8l8ie9ul, un pui de castor :i v8z<ndu-l pe =up >=up ;l salut8 :i ;l ;ntreb8 dac8 nu vrea s8-l ajute s8 trag8 din ap8 o crengu98 pe care tocmai o sc8pase din l8bu9e. @)igur, cum s8 nu te ajut!A r8spunse iepura:ul :i traser8 ;mpreun8 crengu9a p<n8 la st8vilarul castorului. %up8 ce !8l8ie9ul ;i mul9umi, se desp8r9ir8 :i =up >=up se ;ntoarse acas8. (oat8 noaptea i-a visat pe )alt8rea9a :i pe !8l8ie9ul. ("e ce cre i c i-a visat?) Diua urm8toare, =up > =up, 9op8ind prin lumini:, se apropie de )co#8il8, ratonul, ;i z<mbi cu un z<mbet c<t putu el de mare :i ;i zise @)laut! !8 bucur s8 te v8d ast8zi!A )co#8il8 se uit8 la el, parc8 surprins, dar ;i z<mbi :i el :i-l ;ntreb8 ce mai #ace, apoi avur8 o convorbire pl8cut8 despre vara asta c8lduroas8. ("e ce cre i c a fost surprins *cofil?) !ai t<rziu, ;n aceea:i zi, se apropie de casa )pridu:ului, puiul de cerb :i ;l ;ntreb8 dac8 nu vrea s8-l ajute s8 caute ni:te #runze #ragede pentru cin8. )piridu:ul :tia e-act unde s8 g8seasc8 acel loc:or a:a c8 au plecat ;mpreun8 ;ntr-acolo. Au luat cina ;mpreun8 :i pentru c8 ziua era pe s#<r:ite, s-au desp8r9it prietene:te :i s-au ;ndrepatat spre casele lor. 'e dum, =up > =up se g<ndea mereu la c<t de bine i-a #ost

ast8zi. ( Ce cre i+ de ce i-a plcut lui up up iua de ast i?) La c<teva zile dup8 aceasta era ziua de na:tere a lui )piridu:. A #ot invitat :i =up > =up. Au venit :i )co#8il8, ratonul :i castorul, !8l8ie9ul :i )8lt8rea9a, broscu9a :i mul9i al9ii. )-au jucat :i au petrecut ;mpreun8 p<n8 seara t<rziu. Nimeni nu s-a sup8rat :i nu s-au :icanat unii pe al9ii. Lui =up > =up ;i venea din c<nd ;n c<nd s8 ;mping8, s8 ciupeasc8, s8 :icaneze pe unul sau pe altul, dar mereu se oprea :i se g<ndea c8 nu vrea s8 mai #ie singur :i trist. %e atunci =up > =up :i-a #8cut mul9i prieteni. Nu mai este singur :i nici trist. )e st8duie:te s8 se poarte #rumos ca s8 #ie acceptat de ceilal9i. (Ce cre i+ e u)or pentru up up s se stp(neasc? "e ce face totu)i acest lucru?)