Dr.muncii Curs 1 30.09.2008 Bibliografie 1.Tratat de dreptul muncii Alex Ticlea 2.Curs de dreptul muncii Alex Atanasiu 3.

3.Tratat de dreptul muncii Traian Stefanescu

Capitolul I Dreptul muncii.Ramura a dreptului

1. Munca si formele sale Termenul de munca are mai multe sensuri: - un prim sens principal este acela de acti itate indreptata spre un anumit sc!p in pr!cesul careia !mul efectuea"a#re$lementea"a si c!ntr!lea"a prin actiunea sa sc%im&ul de materii dintre el si natura pentru satisfacerea tre&uintel!r sale dar si re"ultatul acest!r acti itati. - in sens secundar prin munca se intele$e !cupatie# indeletnicire Dreptul muncii nu pri este !rice f!rma de munca si numai pe aceea su&!rd!nata de!arece re$lementea"a situatia celui care munceste in fa !area si su& aut!ritatea altuia in sc%im&ul salariului. T!t!data dr. muncii nu are in edere munca pers!anel!r in $!sp!daria pr!prie#munca independenta sau a li&eril!r pr!fesi!nisti. 'unca su&!rd!nata repre"inta acti itatea prestata de ! pers!ana fi"ica pentru un &eneficiar pers!ana (uridical sau pers!ana fi"ica#su& aut!ritatea acestuia din urma. )epre"inta munca su&!rd!nata munca indeplinita de salariati in temeiul unui c!ntract indi idual de munca *C+',#a unui c!ntract de !luntariat#munca prestata de functi!nari pu&lici#demnitari#dipl!mati#precum si cea prestata in temeiul unei !&li$atii le$ale si anume: cea prestata in temeiul unei sanctiuni penale#!ri cea prestata de ! pers!ana apta de munca din familie pentru care li se asi$ura un enit minim $arantat. 2. Notiunea si obiectele dreptului muncii +,-!tiune Dreptul muncii . ansam&lu de n!rme (uridice cu un !&iect distinct de re$lementare si anume relatiile s!ciale de munca care se sta&ilesc intre cei care prestea"a munca*denumiti an$a(ati sau salariati,. C!nf!rm art 1/ alin 1 din C!dul 'uncii prin an$a(at!r se intele$e pers!ana fi"ica sau (uridica ce p!ate#p!ti it le$ii sa an$a(e"e f!rta de munca pe &a"a C'.Salariatii sunt acele pers!ane fi"ice !&li$ate prin functia sau pr!fesia l!r sa desfas!are anumite acti itati pentru an$a(at!ri.0rin urmare re$ulile (uridice de dreptul muncii au in edere munca su&!rd!nata.+ntre cele 2 parti i-au nastere relatii indi iduale de munca &a"ate pe C+'*c!ntract indi idual de munca, si relatii c!lecti e de munca#ca ! c!nsecinta a inc%eierii CC'*c!ntract c!lecti de munca,#precum si a 1

instituti!nali"arii dial!$ului s!cial si a existentei un!r drepturi si !&li$atii distincte ale cel!r 2 parteneri s!ciali in pr!cesul muncii ca su&iecte c!lecti e de drept. Definitie. Dreptul muncii .acea ramura a sistemului de drept alcatuita din ansam&lul n!rmel!r (uridice care re$lementea"a relatiile indi iduale si c!lecti e de munca si c!ntr!lul aplicarii le$islatiei muncii.Dreptul muncii repre"inta#in principal un drept de !ri$ine c!n enti!nala1ne$!cierea p!ate fi indi iduala si se c!ncreti"ea"a prin inc%eierea C+'#astfel incat dreptul indi idual al muncii se refera la inc%eierea# executarea#m!dificarea#suspendarea#incetarea si nulitatea C+'#inclusi e la drepturile si !&li$atiile cel!r d!ua parti in pr!cesul muncii la s!luti!narea liti$iil!r dintre ele#la raspunderea pe care ! are una fata de cealalta si la f!rmarea pr!fesi!nala. -e$!cierea p!ate fi si c!lecti a si se c!ncreti"ea"a in inc%eierea CC' astfel incat dreptul c!lecti al muncii pri este inc%eierea#executarea# m!dificarea# suspendarea si incetarea CC'#statutul (uridic al !r$ani"atiil!r patr!nale si sindicale#dial!$ul s!cial *inclusi tripartismul,ca urmare a implicarii statului in desfasurarea acestui dial!$#c!nflictele de interese#$re a si unele aspecte ale c!ncedierii c!lecti e. +ntre dr.indi idual si dr.c!lecti al muncii exista ! interdependenta in sensul ca unul fara altul nu p!ate exista. ++,2&iectul dreptului muncii +n !&iectul dreptului muncii intra relatiile s!ciale de munca care re$lementea"a n!rmele (uridice denumite rap!rturi (uridice de munca. -!tiunea de relatie de munca are ! sfera f!arte lar$a de!arece cuprinde t!talitatea relatiil!r care se f!rmea"a intre !ameni in pr!cesul muncii#d!ar in sens restrans dreptul muncii e dreptul c!ntractel!r de munca. +n literature (uridica se discuta pr!&lema existentei unui drept pr!fesi!nal si care ar cuprinde rap!rturile (uridice i" !rate din c!ntractele de munca#exercitarea functiil!r pu&lice# munca mem&riil!r c!!perat!ri#acti itatea pers!anel!r 3 si exercitarea pr!fesiil!r li&erale. +n al 2 lea rand#in sfera de re$lementare a dreptului muncii sunt cuprinse si unele rap!rturi (uridice c!nexe denumite astfel pentru ca deri a din inc%eierea c!ntractel!r de munca !ri sunt $refate pe acestea#precum: f!rmarea pr!fesi!nala# securitatea si sanatatea in munca#!r$ani"area#functi!narea si atri&utiile sindicatel!r si patr!natel!r si (urisdictia muncii. 3. Raporturile juridice de munca (R M! +, -!tiune )ap!rturile (uridice de munca sunt relatiile s!ciale re$lementate de le$e care iau nastere intre ! pers!ana fi"ica#pe de ! parte si ca re$ula#! pers!ana (uridica pe de alta parte#ca urmare a prestarii unei anumite munci de catre prima pers!ana in f!l!sul celei de-a d!ua care#la randul ei se !&li$e sa ! remunere"e sis a cree"e c!nditiile necesare prestarii acelei munci. Acest rap!rt se caracteri"ea"a prin urmat!arele trasaturi: - ia nastere#ca re$ula#prin inc%eierea unui C+'1 - are un caracter &ilateral#iar pers!ana care prestea"a munca este#int!tdeauna#! pers!ana fi"ica#spre de!se&ire de rap!rturile (uridice ci ile sau c!merciale#)4' p!ate exista d!ar intre d!ua pers!ane. - are caracter pers!nal fiind inadmisi&ila repre"entarea1 2

se caracteri"ea"a printr-un m!d specific de su&!rd!nare a pers.fi"ice fata de celalalt su&iect in f!l!sul caruia prestea"a munca *. a an$a(at!rului,1 su&!rd!narea caracteristica pentru )4' implica incadrarea in c!lecti ul de munca al unui an$a(at!r determinat intr-! anumita structura !r$ani"at!rica si intr-! anumita ierar%ie functi!nala. Astfel#su&!rd!narea implica !&li$atia salariatului de a respecta disciplina muncii si in special# pr!$ramul de lucru# desfasurarea muncii in cadrul unui numar minim de !re pe "i. munca tre&uie sa fie remunerate#salariul repre"inta c!traprestatia cu enita an$a(atului1 asi$urarea prin disp!"itii le$ale si c!ntractuale a unei pr!tectii multilaterale pentru an$a(ati#atat in ceea ce pri este c!nditiile de desfasurare a pr!cesului muncii#cat si cu pri ire la drepturile ce decur$ din inc%eierea c!ntractului.

++, 5!rmele rap!rturil!r (uridice de munca )4' se pre"inta su& 2 f!rme: a, formele tipice#care sunt fundamentale pe C+' precum si cele ce pri esc functi!narii pu&lici#militarii#cadre permanente din '.Ap.-#'.+.).A#'.4ustitiei#S)+ etc care desi nu inc%eie c!ntracte de munca se afla in rap!rturi (uridice cu unitatile din care fac parte#si mem&rii c!!perat!ri1 &, formele atipice sunt cele dundamentate pe c!ntractul de ucenicie si cele ale a !catil!r salari"ati in interi!rul pr!fesiei.2 p!"itie distincta ! au ma$istratii si dipl!matii*distincta de a, si &, , I"#oarele raporturilor juridice de munca 1. C!nstitutia 2. C!dul 'uncii 3. +" !arele specifice dreptului muncii - precum statutul pr!fesi!nar si disciplinar#CC'#re$ulamentele interne#alte le$i de !r$ani"are si functi!nare# !rd!nante si %!tarari ale 6u ernului si instructiuni ale unitatiil!r care re$lementea"a relatiile ce f!rmea"a !&iectul dreptului muncii. 1. Din C!nstitutie interesea"a cele pri it!are la drepturile fundamentale ale cetatenil!r le$ate de munca#art. /0 *dr de as!ciere,#art /3 *dr la $re a,. 2. C!dul 'uncii este i" !rul essential sic el mai cuprin"at!r al dreptului muncii si a c!nsacrat aut!n!mia dreptului muncii ca ramura de drept. T!t!data#a asi$urat un re$im unitar pentru cei care prestea"a munca in calitate de salariati. 7nele institutii din C!dul 'uncii sunt preluate in disp!"itiile n!rmati e ce re$lementea"a rap!rturile de dr administrati e. 0!tri it art 1 alin 2 din C!dul 'uncii disp!"itiile din C!dul 'uncii se aplica si rap!rturil!r de munca re$lementate prin le$i speciale#precum si cel!r neintemeiate pe un C+'#in masura in care re$lementarile speciale nu sunt c!mplete si aplicarea l!r nu este inc!mpati&ila cu specificul rap!rturil!r de munca respecti e. T!t!data repre"inta i" !are de dreptul muncii c!n entiile 2r$ani"atiei +nternati!nale a 'uncii si ale C!nsiliului 8ur!pei ratificate de catre )!mania#n!rmele dreptului s!cial c!munitar#tratatele sau intele$erile inc%eiate de )!mania cu alte state prin care sunt re$lementate aspecte din d!meniul muncii. 3

Dr. muncii Curs 2 9.10.2008

0r!&lema practicii (udiciare si a d!ctrinei

$roblema cutumei +n dreptul muncii !&iceiul este inc!mpati&il cu re$lementarea (uridica a relatiil!r de munca. Contractele colecti#e de munca (CCM! )epre"inta unul dintre cele mai imp!rtante i" !are ale dreptului muncii a and ! factura speciala intrucat nu sunt de !ri$ine statala ci de !ri$ine c!n enti!nala. Astfel# CC' repre"inta re"ultatul ne$!cierii de munca dintre cei 2 parteneri s!ciali cu pri ire la re$lementarea rap!rturil!r dintre ei in ceea ce pri este c!nditiile de munca. Regulamentele interne Acestea c!nstituie i" !are specifice ale dreptului muncii. Art. 2:; din C!dul muncii pre ede !&li$ati itatea int!cmirii re$ulamentel!r cu c!nsultarea sindicatel!r sau in lipsa acest!ra# a repre"entantil!r salariatil!r. +mp!rtanta re$ulementel!r interne ca i" !r de drept re"ulta din c!ntinutul l!r. Astfel# ele tre&uie sa cuprinda: a, re$uli pri ind pr!tectia# i$iena si securitatea in munca# in cadrul unitatii1 &, re$uli pri ind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii !ricarei f!rme de incalcare a demnitatii1 c, drepturile si !&li$atiile an$a(at!rului si ale salariatil!r1 d, pr!cedura de s!luti!nare a cereril!r sau a reclamatiil!r indi iduale ale salariatil!r1 e, re$uli c!ncrete pri ind disciplina muncii in unitate1 f, a&aterile disciplinare si sanctiunile aplica&ile1 $, re$uli referit!are la pr!cedura disciplinara1 %, m!dalitatile de aplicare a alt!r disp!"itii le$ale sau c!ntractuale specifice. Regulamente de organi"are si functionare (R.%.I.! )epre"inta acte interne ale an$a(at!ril!r pers!ane (uridice#actele prin a car!r ela&!rare nu repre"inta ! !&li$atie pentru an$a(at!r ci d!ar un drept. C!ntinutul acest!ra are ! alta natura decat cea a re$ulamentel!r interne. C!nf!rm art. /0 al.1 lit. a, din C!dul muncii an$a(at!rul are dreptul de a sta&ili !r$ani"area si functi!narea unitatii# iar re$ulamentul este instrumental prin care se materiali"ea"a acest drept. C!dul muncii nu cuprinde disp!"itii exprese pri it!are la ).2.+. sau la c!ntinutul sau#insa unele acte n!rmati e re$lementea"a acest re$ulament. +n principal# prin acest re$ulament se sta&ileste !r$ani$rama unitatii# adica structura sa functi!nala# c!mpartimentele c!mp!nente *sectii# ateliere# ser icii# &ir!uri# l!curi de munca,# atri&utiile acest!ra si rap!rturile dintre ele. Acest re$ulament ar tre&ui sa c!nstituie temeiul ela&!rarii fisei p!stului. $rincipiile dreptului muncii /

+n dreptul muncii se intalnesc 2 cate$!rii de principii: Principii generale ale sistemului de drept precum: 0rincipiul dem!cratiei# le$alitatii# e$alitatii in fata le$ii# separatiei puteril!r in stat# etc. Principiile specifice sunt denumite de c!dul muncii principii fundamentale si sunt re$lementate de art. 3-9 din cap. 2 al titlului 1. 0rincipiile dreptului muncii sunt idei $enerale si c!mune pentru intrea$a le$islatie a muncii# pri esc t!ate institutiile acesteia# c%iar daca pentru unele nu isi manifesta pre"enta cu aceeasi intensitate. A and in edere disp!"itiile c!nstituti!nale# pre ederile din C!dul muncii si din le$islatia speciala in d!meniul dreptului muncii#principiile specifice dreptului muncii sunt urmat!arele: a! Neingradirea dreptului la munca si libertatea muncii Acest principiu re"ulta din disp!"itiile art. /1 al.1 din C!nstitutie si art. 3 din C!dul muncii. C!ntinutul sau c!nsta in li&ertatea !ricarei pers!ane de a-si ale$e l!cul de munca# pr!fesia# meseria# sau acti itatea pe care urmea"a sa ! preste"e# fara ca dreptul la munca sa p!ata fi in$radit. . C!ntractul de munca inc%eiat cu nerespectarea acest!r pre ederi este nul de drept. 0re ederile le$ale citate nu pr!clama direct dreptul la munca# dar c!nstituie unul din drepturile esentiale ale !mului p!tri it art.23 pct.1 din Declaratia 7ni ersala a Drepturil!r 2mului si art. 9 pct.1 din 0actul +nternati!nal cu pri ire la drepturile ec!n!mice# s!ciale si culturale. +n sens lar$# dreptul la munca include li&ertatea ale$erii pr!fesiei# a !cupatiei# a l!cului de munca# in tara sau in afara ei# pr!tectia s!ciala a muncii# salari"area muncii# drepturi la ne$!cieri c!lecti e sau indi iduale# sta&ilitatea in munca. +n sens restrans# el include in principal li&ertatea muncii si sta&ilitatea in munca. Din punct de edere (uridic# li&ertatea muncii presupune dreptul pers!anei de a ale$e sin$ura si li&era pr!fesia# daca munceste sau nu# unde# pentru cine si in ce c!nditii. 8a se manifesta prin caracterul c!n enti!nal al tutur!r f!rmel!r rap!rtului (uridic de munca. <i&ertatea muncii este asi$urata si prin re$lementarea c!ntractului de munca din initiati a salariatului # act nesupus reunei limitari sau c!nditii# cu exceptia !&li$atiei de prea i". <i&ertatea muncii exclude munca f!rtata sau !&li$at!rie. C!nf!rm art./ al.2 din C!dul muncii# termenul munca f!rtata desemnea"a !rice munca sau ser iciu impus unei pers!ane su& amenintare# !ri pentru care pers!ana nu si-a dat c!nsimtamantul in m!d li&er. b! &galitatea de tratament si inter"icerea discriminarii. Acest principiu este re$lementat de art.19 al.1 din C!nstitutie si art.:# al.1 din C!dul muncii. 8$alitatea de tratament are mai multe c!mp!nente: - le$iuit!rul tre&uie sa re$lemente"e rap!rtul de munca in c!nditiile asi$urarii e$alitatii (uridice a partil!r1 - aut!ritatile pu&lice tre&uie sa trate"e de pe p!"itii de e$alitate sindicatele si patr!natele in calitate de repre"entati ai salariatil!r si ai an$a(at!ril!r. :

T!t!data nu se p!t ad!pta p!"itii discriminat!rii in fa !area unei !r$ani"atii patr!nale dar in detrimentul alteia. - an$a(at!rul e !&li$at sa nu sa arseasca nici ! discriminare directa sau indirecta fata de un salariat &a"ata pe criterii de sex# !rientare sexuala#caracteristici $enetice# arsta# apartenenta nati!nala# rasa# cul!are# etnie# reli$ie# !ptiune p!litica# !ri$ine s!ciala# %andicap# situatie sau resp!nsa&ilitate familiala# apartenenta sau acti itate sindicala. Aceasta !&li$atie e de" !ltata de 2rd!nanta 6u ernului *2.6., nr.13;=2000 pri ind pre enirea si sancti!narea tutur!r f!rmel!r de discriminare si <e$ea 202=2002 pri ind e$alitatea de sanse intre femei si &ar&ati. 8$alitatea de tratament i"ea"a si atitudinea !r$ani"atiil!r sindicale in special federatii sau c!nfederatii fata de diferite cate$!rii de an$a(at!ri si a !r$ani"atiil!r patr!nale#fata de diferite cate$!rii de sindicate. 3!Negocierea conditiilor de munca isi are fundamental in pre ederile art. /1 alin. : din C!nstitutie si art. 9 din C!dul 'uncii. -e$!cierea c!lecti a se c!ncreti"ea"a in c!ntractul c!lecti de munca inc%eiat p!tri it <e$ii 130=1999 pri ind CC'#iar cea indi iduala in c!ntractul indi idual de munca inc%eiat p!tri art 1 din C!dul 'uncii. +mp!rtanta ne$!cierii pentru dreptul muncii este de!se&ira intrucat urmea"a ne$!cieri#aceasta de ine un drept de !ri$ine c!n enti!nala creat de cele 2 parti: respecti an$a(at!r si salariati in functie de c!nditiile ec!n!mice si s!ciale precum si de interesele l!r. Astfel dreptul muncii nu mai face parte in t!talitatea lui din sfera dreptului pu&lic de enind pred!minante elemente caracteristice dreptului pri at. Atat ne$!cierea c!lecti a cat si cea indi iduala tre&uie sa se desfas!are cu respectarea le$ii si $arantarea drepturil!r si interesel!r an$a(atiil!r. '!$rotectia salariatilor Sediul acestui principiu se afla in pre ederile art. 22 si art /1 alin 2#art 9 alin 1#art 1;=18; din C!dul 'uncii. Dat fiind caracterul sinala$matic al c!ntractului de munca#c!ntraprestatia an$a(at!rului c!respun"at!are muncii nu se reduce d!ar la ac!rdarea salariului ci este mai c!mplexa. 8a presupune in primul rand asi$urarea securitatii si sanatatii in munca si ap!i c!nsecinta prestarii acti itatii#plata#drepturile salariale. +ndeplinirea !$li$atiil!r an$a(at!rului este imp!si&ila fara respectarea de catre salariati a indat!riril!r l!r pre a"ute de le$e#CC'#re$ulamente interne sau de n!rmele specifice in d!meniul respecti . (!Consensualitatea si buna credinta Acest principiu re"ulta din pre ederile art. 8 alin 1 din C!dul 'uncii#c!r!&!rate cu art art. :/ din C!nstitutie. )ap!rturile (uridice de munca indi iduale sau c!lecti e au caracter c!nsensual de!arece depind exclusi de !inta partil!r. C!nf!rm art 8 alin 2 din C!dul 'uncii participatiile l!r se !r inf!rma si recita recipr!c pe t!ata durata existentei. Anteri!r inc%eierii sau m!dificarii c!ntractului indi idual de munca *C+', an$a(at!rul are !&li$atia de a inf!rma pers!anele care s!licita an$a(area !ri dupa 9

ca" salariatului cu pri ire la clau"ele esentiale pe care intenti!nea"a sa le inscrie in c!ntract !ri sa le m!difice. T!t astfel are !&li$atia pe parcursul executarii c!ntractel!r sa inf!rme"e salariatii asupra c!nditiil!r de munca si asupra elementel!r care pri esc desfasurarea relatiil!r de munca. <a randul l!r salariatii au !&li$atia de fidelitate fata de an$a(at!r si pe cea de a respecta secretul de ser iciu. >una credinta inseamna in esenta exercitarea drepturil!r si indeplinirea !&li$atiil!r in c!nsens cu al!rile m!rale respecti cu l!ialitatea#cu prudenta#cu respectarea !rdinii de drept fara actiuni intempesti e. Dr. muncii Curs 3 13.10.2008 )! *socierea libera a salariatilor precum si a angajatorilor Acest principiu este re$lementat de art./0 al.1 din C!nstitutie1 art.;# art.21;-223# art.230-23: din C!dul muncii1precum si in disp!"itiile le$ii nr.3:9 din 2001 a patr!natel!r si disp!"itiil!r le$ii :/ din 2003 a sindicatel!r. Sindicatele si patr!natele sunt f!rme !r$ani"at!rice prin care salariatii si an$a(at!rii se exprima in m!d c!lecti . 8xpresia dial!$ului dintre acestea c!nsta in sta&ilirea c!nditiil!r de munca# inc%eierea CC'# desfasurarea c!ncilierii c!nflictel!r de interese. +! Dreptul la gre#a +si are sediul in pre ederiile art./3 al.1 din C!nstitutie1 art.2:0 din C!dul muncii si pre ederile le$ii nr.198=1999 pri ind s!luti!narea c!nflictel!r de munca prin care sunt sta&ilite c!nditii de declansare# desfasurare# suspendare# incetarea $re ei. 6re ele cu caracter p!litic sunt ilicite intrucat $re ele nu p!t a ea ca sc!p decat apararea interesel!r pr!fesi!nale# ec!n!mice# s!ciale ale salariatil!r. 8xercitarea dreptului la $re a e p!si&ila d!ar atunci cand celelalte mi(l!ace de re"!l are ale unui c!nflict de interese au esuat si daca in m!mentul declararii $re ei a f!st adus la cun!stiinta unitatii interprinderii de catre !r$ani"at!ri cu /8 de !re inainte# fiind aleasa s!lutia extrema pentru s!luti!nare re endicariil!r. 6re a are ca efect suspendarea c!ntractului de munca.

Dialogul social si cooperarea tripartite

Notiune si necesitate 5uncti!narea cat mai eficienta a ec!n!miei de piata implica ! actiune c!muna a parteneril!r s!ciali# respecti sindicate si patr!nate alaturi de puterea statala. Dial!$ul s!cial este extreme de util in s!luti!narea pr!&lemei s!ciale $ra e# c!nsecinta $l!&ali"arii si a m!dului in care sunt reparti"ate c!sturile si a anta(ele sc%im&uril!r ec!n!mice. Statul e interesat sa antrene"e !r$ani"arile repre"entati e ale an$a(at!ril!r si lucrat!ril!r in luarea deci"iil!r# permitandu-le sa isi exprime !pinii si sa participe la ela&!rarea si punerea in practica a ;

masuril!r ec!n!mice de !rdin particular sau $eneral. 8ste !r&a de ! tripla interactiune intre !r$ani"atiile de an$a(at!ri# !r$ani"atiile de salariati si !r$ani"atiile sau entitatiile pu&lice ce p!arta denumirea de tripartite. 0rin acest termen se intele$ ne$!cierile si tran"actiile inter enite intre stat# repre"entat prin 6u ern# an$a(at!ri si lucrat!ri pri it!are la ela&!rarea si aplicarea p!liticii ec!n!mic!-s!ciale. Dial!$ul s!cial in$l!&ea"a t!ate f!rmele de ne$!ciere si c!nsultare precum si de sc%im& de inf!rmatii intre repre"entantii statului# ai an$a(at!ril!r si ai salariatil!r pri ind su&iectele de interes c!mun de natura ec!n!mica si s!ciala. Dial!$ul s!cial p!ate inter eni: a, la ni el internati!nal dat!rat !r$ani"atiei internati!nale a muncii# ela&!rarea# aplicarea si c!ntr!lul reali"arii n!rmel!r acestei !r$ani"atii in special a c!n entiil!r repre"entate# re"ultatul unui semnificati dial!$ s!cial la scara m!ndiala1 &, la ni el c!ntinental# sens in care sunt n!rmele 78 in materie de drept s!cial1 c, la ni el nati!nal1 d, la ni el sect!rial sau l!cal# repre"entand ! su&di i"iune a dial!$ului s!cial nati!nal1 e, la ni elul intreprinderii si a alt!r unitati# ca" in care dial!$ul s!cial este esential &ipartit# iar CC' sunt re"ultatul acestui dial!$. Dial!$ul s!cial are urmat!arele !&iecti e: a, sc%im& de inf!rmatii ce c!nsta in esenta in inf!rmarea cel!rlalte parti despre pre$atirea unei actiuni# fiind fa !ri"ata intele$erea recipr!ca# transparenta si &una $estiune a afaceril!r pu&lice precum si limitarea c!nflictel!r. &, c!nsultarea asuprea su&iectel!r de interes recipr!c# respecti asupra actiunil!r sau masuril!r intreprinse de 6u ern in sc!pul a(un$erii la un c!nsens cu pri ire la pr!&lema in discutie1 c, desc%iderea spre un ac!rd i"and masurile de luat ce se p!ate finali"a cu inc%eierea unei c!n entii1 d, luarea deci"iil!r care !r putea fi definite sau supuse ratificarii puterii pu&lice. Din punct de edere al efectel!r sale# dial!$ul s!cial p!ate a ea: - caracter c!nsultati 1 ex: cel existent in cadrul C!nsiliului ec!n!mic si s!cial. - caracter c!nf!rm# in ca"ul CC'1 - caracter de c!$estiune1 ex: in ca"ul a$entiei nati!nale pentru !cuparea f!rtei de munca. 0rin urmare# tripartismul sau intr-un sens mai lar$ dial!$ului s!cial p!ate (uca un r!l imp!rtant pentru mentinerea pacii s!ciale si pentru intarirea c!!perarii intre partenerii relatiil!r pr!fesi!nale. 8

Domenii de actiune si organismele tripartite

*! Domeniile de actiune Actiunea parteneril!r s!ciali se transpune in esenta in: a, ne$!cierea si inc%eierea CC'1 &, f!rmularea de a i"e la pr!iecte de %!tarari si !rd!nante ale 6u ernului si la pr!iecte de le$i ce urmea"a a fi pre"entat spre ad!ptare 0arlamentului1 c, pr!punerea asistentil!r (udiciari ce fac parte din c!mpletele de (udecare a c!nflictel!r de munca1 d, participarea un!r !r$anisme ce prestea"a ser icii pu&lice. B! &numerarea organismelor tripartite 1. C!nsiliul ec!n!mic si s!cial 2. a$entia nati!nala pentru !cuparea f!rtei de munca ce are atri&utia de a !r$ani"a si c!!rd!na acti itatile de !cupare si f!rmare a f!rtei de munca precum si de pr!tectie a pers!anel!r neincadrate in munca. 3. C!nsiliul nati!nal de f!rmare pr!fesi!nala a adultil!r care este ! aut!ritate administrati aut!n!ma cu r!l c!nsultati in pr!m! area p!liticil!r si strate$iil!r pri ind f!rmarea pr!fesi!nala a adultil!r ce e !r$ani"ata si functi!nea"a in sistem tripartit. /. Casa nati!nala de pensii si alte drepturi de asi$urare s!ciala este ! institutie pu&lica aut!n!ma de interes nati!nal cu pers!nalitate (uridica care administrea"a si $esti!nea"a sistemul pu&lic de pensii si alte drepturi de asi$urare s!ciala. :. Casa nati!nala de asi$urari de sanatate este ! institutie pu&lica aut!n!ma ce are ca !&iect principal de acti itate asi$urarea functi!narii sistemel!r de asi$urare s!ciala de sanatate.

$atronatele
1.Notiune Art. 2 din le$ea patr!natel!r nr.3:9 din 2001 pre ede ca patronul este pers!ana (uridica inmatriculata sau pers!ana fi"ica aut!ri"ata p!tri it le$ii care administrea"a si utili"ea"a capital indiferent de natura acestuia# in sc!pul !&tinerii de pr!fit in c!nditii de c!ncurenta si care an$a(ea"a munca salariata. 0rin urmare# patr!n p!ate fi atat p.(ur. cat si p.fi"ica. 8ste c!nsiderat patr!n !rice pers. (ur# adica atat re$iile aut!n!me# S.C. si c!mpaniile nati!nale cat si as!ciatiile si fundatiile n!n-pr!fit care an$a(ea"a pers!nal salariat sau institutiile &u$etare. 9

2. Importanta patronilor in relatiile de munca +n relatiile de munca patr!nul este un partener esential al dial!$ului s!cial. 8l are calitatea de ne$!ciat!r si deci de parte in CC' si C+'. +n cadrul rap!rtului de munca patr!nul isi exercita direct prer!$ati ele de care dispune si su&!rd!nea"a salariatii. +n c!nflictele de munca# una din parti ! repre"inta patr!nul# iar in CC' el este partener de dial!$. 6re a se declansea"a atunci cand patr!nul nu accepta re endicarile salariatil!r. 0atr!natele in relatiile c!lecti e de munca participa la tratati e si ac!rduri cu institutiile pu&lice si cu sindicatele# astfel incat intre as!ciatiile patr!nale si sindicale p!t inter eni si alte ac!rduri decat CC'. 0atr!natele participa de sine statat!r la int!cmirea si apr!&area# fara c!nsultarea sindicatel!r sau repre"entantil!r salariatil!r# a re$ulamentel!r de !r$ani"are si functi!nare precum la int!cmirea re$ulamentului intern# cu c!nsultarea sindicatului sau repre"entantil!r salariatil!r# dupa ca" Cele mai repre"entati e !r$ani"atiile patr!nale repre"entati e la ni el nati!nal isi desemnea"a repre"entantii la c!nferintele anuale ale 2r$ani"atiei +nternati!nale a 'uncii. +nfiintarea as!ciatiil!r patr!nale e re$lementata de le$ea patr!nala nr. 3:9=2001# m!dificata si c!mpletata de 2rd!nanta 6u ernului 29=2000 cu pri ire la as!ciatii si fundatii si pre ederiile din C!dul 'uncii referit!are la patr!nate#as!ciatiile patr!nale cu pers!nalitatea (uridica. Dr.muncii Curs / 20.10.2008

,indicatele si repre"entantii salariatiilor

1.Definitia si trasaturile sindicatelor Definitii le$ale ale sindicatel!r sunt date prin disp!"itiile art 9 din C!nstitutie#art.21; alin 1 din C!dul 'uncii#art.1 din le$ea sindicatel!r *nr :/=2003,. A and in edere disp!"itiile le$ale citate anteri!r sindicatele p!t fi definite ca fiind acele !r$ani"atii#pers!ane (uridice independente c!nstituite in sc!pul apararii si pr!m! arii interesel!r pr!fesi!nale#ec!n!mice#s!ciale#culturale si sp!rti e ale mem&riil!r l!r care p!t fi salariati#functi!nari pu&lici#alti pr!fesi!nisti sau pers!ane in curs de calificare pre a"ute in le$islatia interna a muncii si in d!cumente internati!nale# precum si in CC' si care isi desfas!ara acti itatea p!tri it statutel!r pr!prii. Din definitia data re"ulta urmat!arele trasaturi: sunt pers!ane (uridice independente : le$ea nr :/=2003 pre ede pr!cedura si c!nditiile pri ind infiintarea si d!&andirea pers!nalitatii (uridice de 10

catre un sindicat#atri&utiile sindicatel!r precum si m!dul de c!nstituire si de utili"are a patrim!niului !r$ani"atiil!r sindicale sunt pers!ane (uridice care reunesc pers!ane fi"ice ce exercita anumite acti itati pr!fesi!nale. 2 simpla c!munitate de interese nu este suficienta pentru c!nstituirea unui sindicat inrucat le$atura pr!fesi!nala este determinanta. As!cierea are l!c dupa criteriu l!cului de munca#in ca"ul salariatiil!r#al functi!naril!r pu&lici#mem&riil!r c!!perat!ri si al pers!anel!r in curs de calificare.+n ca"ul li&eril!r pr!fesi!nisti#$ruparea se face pe criteriul meseriei# pr!fesiei sau specialitatii se c!nstituie in temeiul dreptului de as!ciere c!nsacrat de art. /0 alin 1 din C!nstitutie functi!nea"a in &a"a statutel!r pr!prii1 Statutul repre"inta cadrul n!rmati e dupa care sindicatul isi desfas!ara acti itatea si este c!nd!s alaturi de disp!"itiile le$ale si ale CC'. Statutele nu p!t c!ntine pre ederi c!ntrare C!nstitutiei si le$il!r. sc!pul sindicatel!r c!nsta in apararea drepturil!r mem&riil!r l!r precum si in pr!m! area interesel!r pr!fesi!nale#ec!n!mice si s!ciale ale acest!ra. Sindicatele nu se p!t c!nstitui pentru reali"area un!r !&iecti e p!litice. 2. Notiunea de libertate sindicala <i&ertatea sindicala da pers!anel!r care exercita ! acti itate pr!fesi!nala dreptul de a-si c!nstitui pr!priile sindicate si a drepturil!r acest!r sindicate de a se afilia in m!d li&er1 t!t!data ea $arantea"a ca !r$ani"atiile sindicale isi desfas!ara acti itatea in afara !ricarei inter entii a aut!ritatiil!r pu&lice.

<i&ertatea sindicala se manifesta pe 3 planuri: +, pe plan indi idual ea c!nsta in dreptul recun!scut !ricarui mem&ru al pr!fesiunii de a adera la sindicat in m!d li&er#de a se retra$e cand d!reste sau de a nu adera la nici un sindicat. ++, in rap!rturile dintre sindicate c!ncurente li&ertatea sindicala se manifest ape temeiul principiului e$alitatii si pluralitatii. Sindicatele au t!ate# in principiu# drepturi e$ale si se p!t c!nstitui in m!d li&er fara nici ! limitare a numarului mem&riil!r l!r cu exceptia celei impuse de le$e. +++, in rap!rturile dintre sindicate si state#sindicate si an$a(at!r li&ertatea sindicala isi $aseste c!nsacrarea in principiul independentei sindicatului fata de aceste !r$ane1!rice inter entie a statului sau a an$a(at!ril!r in pr!&lemele interne ale sindicatel!r este inter"isa. 3. Categorii de persoane care nu se pot sindicali"a

11

5ata de disp!"itiile le$ale in materie#nu se p!t sindicali"a pers!anele care nu exercita ! acti itate pr!fesi!nala si anume: s!merii#pensi!narii#studentii si ele ii nefiind supusi unui CC' si nea and interese deri ate din exercitarea un!r pr!fesii. De la re$ula p!tri it careia !rice salariat sau pers!ana fi"ica care exercita ! meserie sau pr!fesie p!ate de enii mem&ru de sindicat exista mai multe exceptii stat!rnicite prin le$e#cum ar fii : pers!anele care detin functii de c!nducere#pers!ane care detin functii de demnitate pu&lica#ma$istrati etc. '. -ibertatea sindicala colecti#a 5!rmele de manifestare ale li&ertatii sindicale c!lecti e sunt: independenta !r$ani"atiei sindicale in rap!rt cu aut!ritatiile pu&lice si cu unitatiile in cadrul careia functi!nea"a1 dreptul sindicatului#respecti al mem&riil!r sai# de a-si ale$e li&er repre"entantii1 dreptul sindicatului de a-si !r$ani"a pr!pria acti itate in m!d independent1 li&ertatea sindicatului de a se as!cia cu alte sindicate !ri de a se afilia la ! alta !r$ani"are sindicala.

)ap!rturile dintre sindicat si an$a(at!r sunt multiple si diferite#dupa cum interesele cel!r 2 parti sunt c!n er$ente sau di er$ente. Ca re$ula interesele l!r sunt c!n er$ente de!arece atat sindicatul cat si an$a(at!rul urmareste desfasurarea un!r acti itati renta&ile pentru a se !&tine &eneficii. 8le sunt si !puse de!arece patr!natul urmareste casti$uri mai mari#iar sindicatele d!resc salarii mai mari si c!nditii de munca mai &une pentru mem&rii l!r# ceea ce presupune c%eltuieli pentru patr!nat si implicit &eneficii diminuate. Dat!rita aceste c!ntradictii se incearca une!ri sla&irea f!rtei sindicale prin crearea in cadrul an$a(at!rului a unui sindicat parallel cu cel care patr!natul sa p!ata a(un$e la intele$ere si care sa se !puna sindicatului initial sau sa !&structi!ne"e pr!cesul de c!nstituire a un!r n!i sindicate pe lan$a ce1e initiale care sunt fa !ra&ile c!nducerii patr!nale. Art 221 C!dul 'uncii inter"ice !rice act de in$erin?@ al patr!nil!r sau al !r$ani"atiilor patronale fie direct.fie prin repre"entanti sau membrii lor in constituirea organi"atiilor sindicale sau in e/ercitarea drepturilor lor. $e de alta parte.angajatorul trebuie sa sprijine acti#itatea sindicala.In acest sens art 22 alin 3 din -egea ('02113 pre#ede ca unitatile in care sunt constituite organi"atii sindicale care au dobandit repre"entantati#itate in conditiile legii sunt obligate sa puna in titlu gratuit la dispo"itia organi"atiilor sindicale spatiile corespun"atoare functionarii acestuia si sa asigure dotarile necesare desfasurarii acti#itatii pre#a"ute de lege. Interesele di#ergente se manifesta si sub forma intar"ierii sau tergi#ersarii inc2eierii CCM. nerecunoasterii unei anumite organi"atii sindicale de catre angajator.contestarii calitatii manageriale ale conducatorilor unor unitati.etc. 12

-egea nr ('02113 stabileste in art. 31 anumite drepturi pentru sindicate care repre"inta obligatii corelati#e pentru angajator si anume3 - de a fi in#itate la sedintele consiliului de administratie cand se discuta probleme cu interes profesional.economic.social.cultural si sporti#4 - de a primi informatiile necesare pentru negocierea CCM sau.dupa ca".pentru inc2eierea acordurilor pri#itoare raporturile de ser#iciu.precum si a informatiilor pentru constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor de munca.protectiei muncii.utilitatiilor sociale.asigurarilor si protectiei sociale. - dreptul de a primi.in scris.in termen de '5 de ore de la data desfasurarii sedintei 2otararii consiliului de administratie cu pri#ire la probleme de interes profesional.economic.social.cultural sau sporti#. In cadrul raporturilor sindicatelor cu organele statului.libertatea sindicala se manifesta prin independenta sindicatelor atat in ceea ce pri#este constituirea cat si functionarea sau di"ol#area acestora.astfel ele se constituie in mod liber fara sa aiba ne#oie de o autori"atie administrati#a sau de #reo alta formalitate cu e/ceptia dobandirii personalitatii juridice. *rt. + alin 2 din -egea nr ('02113 inter"ice autoritatiilor publice orice inter#entie de natura a limita ori intrerupe e/ercitiul drepturilor sindicatelor sau de a 6e impiedica e/ercitarea lor legala. ,indicatele sunt c2emate sa colabore"e cu statul in cadrul de"baterii unor probleme de interes national cum este colaborarea din cadrul Consiliului &conomic si ,ocial (C&,!. (. $rotectia si garantarea libertaii sindicale 8ste asi$urata prin mai multe disp!"itii le$ale: astfel art 9 din 26 nr 13;=2000 pre ede ca discriminarea unei pers!ane inclusi e dat!rita c!n in$eril!r sale#manifestata in d!meniul dreptului lui de aderare la sindicat si accesul la facilitatile ac!rdate de acesta c!nstituie contraventie. Deasemenea.conform art + din aceeasi %.7 constituie contra#entie si refu"ul unei persoane de a angaja in munca o persoana datorita con#ingerilor sale ori de a conditiona ocuparea unui post prin anunt sau concurs pe acelasi moti# sau datorita apartenentei la o categorie sociala. *rt. 221 din Codul Muncii pre#ede.cu caracter general.ca 8e/ercitiul dreptului sindical al salariatilor este recunoscut la ni#elul tuturor angajatorilor cu respectarea drepturilor si libertatilor garantate prin Constitutie si in conformitate cu dispo"itiile Codului Muncii si ale legilor speciale9. Conform art 223 alin 2 din Codul Muncii 8pe toata durata e/ercitarii mandatului.precum si pe o perioada de 2 ani de la incetarea acestuia repre"entantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru moti#e care nu tin de persoana salariatului si pentru necorespundere profesionala sau pentru moti#e care tin de indeplinirea mandatului pe care l:au primit de la salariatii din unitate9. 13

*ceste dispo"itii se regasesc partial si in cuprinsul art )1 alin 1 lit 2 din Codul Muncii care dispune ca 8 este inter"isa concedierea pe durata e/ercitarii unei functii eligibile intr:un organism sindical.cu e/ceptie situatia in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara gra#a sau pentru abateri disciplinare repetate sa#arsite de catre acel salariat9. In astfel de ca"uri.concedierea se poate dispune fara acordul scris al organului colecti# de conducere al organi"atiei sindicale. $otri#it pre#ederilor art 11 alin 2 si alin 3 din -egea ('02113 8sunt inter"ise modificarea si0sau desfacerea CIM atat ale repre"entantiilor alesi in organele de conducere ale organi"atiilor sindicale.cat si ale membriilor acestora din initiati#a angajatorului pentru moti#e care pri#esc acti#itatea sindicala.cu e/ceptia celor care au fost re#ocati din functiile sindicale de conducere detinute pentru incalcarea pre#ederii statutelor sau legale9. *rt 11 -egea ('02113 *rt 3( alin 1 -egea ('02113 *rt (3 alin 1 lit a si b -egea ('02113 Contin pre#ederi care garantea"a si asigura protectia libertatii sindicale Dr. muncii Curs : 2;.10.2008 Constituirea organi"atiilor sindicale Se reali"ea"a prin parcur$erea mai mult!r etape pre a"ute de le$ea :/=2003. 0rima dintre ele se refera la ela&!rarea pr!iectului de statut si apr!&area acestuia in Adunarea 6enerala a mem&ril!r f!ndat!ri# iar a d!ua etapa pri este inscrierea la (udecat!rie si are drept c!nsecinta d!&andirea pers!nalitatii (uridice.

*tributiile organi"atiilor sindicale

Sunt pre a"ute in C!dul muncii# in le$ea :/=2003 si in actele n!rmati e speciale. Cate a atri&utii ale sindicatel!r sunt: - dreptul de a fi c!nsultate in ca"ul c!ncedieril!r c!lecti e si de a primi inf!rmatii rele ante in le$atura cu acestea1 - dreptul de a primi n!tificarea an$a(at!rului pri ind intentia de c!ncediere c!lecti a si de a pr!pune masuri in sc!pul e itarii c!ncedieril!r sau al diminuarii numarului de salariati c!ncediati1 - au dreptul sa fie c!nsultate la ela&!rarea masuril!r de securitate si sanatate in munca precum si la ela&!rarea re$ulamentului intern1 - au dreptul sa asiste prin repre"entanti la efectuarea disciplinarii preala&ile pe salariatii ce au calitatea de mem&ru al sindicatel!r etc. Democratia si disciplina sindicala

1/

Sindicatul repre"inta ! $rupare dem!cratica in care functi!nea"a principiul electi si le$ea ma(!ritatii. Dreptul de deci"ie apartine A.6. a mem&ril!r care ela&!rea"a deci"iile imp!rtante pri ind acti itatea sindicala# ad!pta statutul si ale$e c!nducat!rii. Dem!cratia sindicala implica dreptul mem&ril!r de a se retra$e !ricand din sindicat fara a fi !&li$ati sa isi m!ti e"e deci"ia. <iderii de sindicate tre&uie sa acti!ne"e in interesul $eneral al mem&ril!r de sindicat si sunt raspun"at!ri pentru actele l!r in fata A.6. si prin rap!rtare la disp!"itiile le$ale aplica&ile acest!r acte. C!ntr!lul acti itatii financiare a sindicatel!r precum si a unitatil!r ec!n!mice s!ciale# infiintate de catre acestea se reali"ea"a prin C!misia de cens!ri care functi!nea"a p!tri it statutului# iar c!ntr!lul acti itatii ec!n!mic!financiare si cel al sta&ilirii si irarii c!ntri&utiil!r la &u$etul de stat se reali"ea"a prin !r$anele administrati e c!mpetente. Sindicatul exercita ! anumita aut!ritate asupra mem&ril!r sai# astfel in statut p!t fi pre a"ute anumite c!nditii ce tre&uie indeplinite de pers!ana care d!reste sa fie mem&ru de sindicat. De exemplu: din sindicatele infiintate pe criteriul pr!fesi!nal nu p!t face parte decat pers!anele care exercita ! anumita pr!fesie sau meserie. Aceste c!nditii nu p!t fi de !rdin p!litic sau reli$i!s# sau &a"ate pe criterii referit!are la sex. 0entru aderarea la un sindicat nu este suficienta !inta celui in cau"a# fiind necesar si ac!rdul cel!rlalti mem&rii de sindicat. 0rintre !&li$atiile mem&ril!r de sindicat se afla si aceea de a plati c!ti"atia la ni elul si in m!dalitatea pre a"uta de statut# iar refu"ul de a plati semnifica demisia de sindicat. Aut!ritatea sindicatului se exercita si prin puterea disciplinara# sens in care statutul tre&uie sa cuprinda disp!"itii pri ind faptele ce c!nstituie a&ateri disciplinare# pr!cedura de c!nstatare si sancti!nare a acest!ra precum si sanctiunile ce p!t fi aplicate inclusi excludere. $luralismul sindical Din principiul li&ertatii sindicale decur$e ! c!nseciinta imp!rtanta si anume ca se p!t c!nstitui sindicate diferite in aceeasi ramura sau d!meniu de acti itate si c%iar in aceeasi unitate. Ca urmare# la ni el nati!nal# exista mai multe c!nfederatii sindicale. 8 ceea ce se numeste pluralism sindical. 0rin mai multe sindicate la un anumit ni el sunt c!m&atute m!n!p!lurile sindicale. 7n salariat nu p!ate face parte insa in acelasi timp din d!ua sau mai multe sindicate. Art. /1# le$ea :/=2003 pre ede ca !r$ani"atiile sindicale le$al c!nstituite se p!t as!cia dupa criteriul ramurei de acti itate a pr!fesiunii sau terit!rial. D!ua sau mai multe !r$ani"atii sindicale c!nstituie la ni elul un!r unitati diferite# din aceeasi ramura de acti itate sau pr!fesiune# se p!t as!cia in ederea c!nstituirii unei federatii sindicale. D!ua sau mai multe federatii sindicale din ramuri de acti itate sau pr!fesiuni diferite se p!t as!cia in ederea c!nstituirii unei c!nfederatii sindicale. 5ederatiile si c!nfederatiile sindicale p!t c!nstitui uniuni sindicale. 2 A !r$ani"atii sindicale .B federatie sindicala 2 A federatii sindicale .B c!nfederatii sindicale 1:

5ederatii A c!nfederatii .B uniunii sindicale 5ederatiile# c!nfederatiile si uniunile sindicale terit!riale tre&uie sa se c!nstituie si sa se inre$istre"e la insanta (udecat!reasca c!mpetenta c!nf!rm pre ederil!r le$ale in materie. 0!tri it art. :0# le$ea :/=2003 !r$ani"atiile sindicale se p!t afilia la !r$ani"atiile similare internati!nale. Di"ol#area si reorgani"area sindicala Di"!l area !r$ani"atiil!r sindicale are l!c p!tri it pre ederil!r le$ii nr. :/=2003 neputand fi dispusa prin acte de disp!"itie ale aut!ritatil!r administrati e pu&lice sau ale patr!natel!r. <e$ea :/=2003 nu cuprinde disp!"itii pri ind re!r$ani"area sindicala# astfel incat se !r aplica re$ulile de drept c!mun c!nf!rm car!ra re!r$ani"area p!ate a ea l!c prin fu"iune# a&s!r&tie# di i"are. Specific !r$ani"atiil!r sindicale este sci"iunea# care repre"inta di i"area unui sindicat ca urmare a un!r disensiuni interne. *ctiunea sindicala. Se p!ate manifesta pe mai multe planuri: a, caracterul repre"entati al sindicatel!r 0ana la ad!ptarea le$ii 130=1999 nu s-a pus pr!&lema repre"entati itatii sindicatel!r. C!nf!rm acestui act n!rmati # CC' se p!t ne$!cia si inc%eia d!ar cu sindicatele repre"entati e. )epre"entati itatea sindicatel!r se c!nstata prin le$ea 130=1999. &, apararea interesel!r salariatil!r. 0!tri it art. 28# al. 1 din le$ea :/=2003# sindicatele apara dreptul mem&ril!r l!r ce decur$ din le$islatia muncii# statutele functi!naril!r pu&lici. CC' si C+'# precum si ac!rdurile pri ind rap!rturile de ser iciu ale functi!naril!r pu&lici in fata instantel!r (udecat!resti# a alt!r !r$ane de (urisdictie#a alt!r institutii sau aut!ritati ale statului1 prin aparat!ri pr!prii sau alesi. Art. 28 al.2 din le$e pre"uma existenta unui mandat implicit# astfel incat actiunea a fi intr!dusa sau c!ntinuata de !r$ani"atiile sindicale d!ar daca cel in cau"a nu se !pune sau nu renunta la (udecata. Desi le$ea nu pre ede# e p!si&il ca sindicatele alcatuite pe criteriu pr!fesi!nal sa intente"e actiuni in (ustitie pentru apararea interesel!r c!lecti e ale pr!fesiei c!nsiderate ca un t!t unitar. 8 suficent sa se rele e ca faptele imputate sunt de natura a pre(udicia pr!fesia c%iar daca aceasta nu a suferit direct un pre(udiciu. +n c!nf!rmitate cu art.:-8 din 2.6. nr. 13;=2000 sindicatele p!t f!rmula actiuni in nume pr!priu si cereru de inter entie !ri de cate !ri sunt incalcate pre ederile acestei 2rd!nante de 6u ern in d!meniul e$alitatii# in acti itatea ec!n!mica# in materie de an$a(are si pr!tectie. +ntr-! speta s-a decis ca este admisi&ila cea a sindicatului de a se anula %!tararea c!nducerii unitatii pri ind disp!ni&ili"area c!lecti a a pers!nalului si anume Deci"ia nr. ;:0=)=2000 a sectiei a /-a Ci ile a Tri&unalului >ucuresti. c, actiuni re endicati e ale sindicatel!r 19

Art. 2; din le$ea :/=2003 pre ede ca in ederea atin$erii sc!pului pentru care au f!st create sindicatele au dreptul sa f!l!seasca mi(l!ace specifice precum ne$!cierile# pr!cedurile de s!luti!nare a liti$iil!r prin mediere# ar&itra( sau c!nciliere# petitia# pr!testul# mitin$ul# dem!nstratia si $re a# p!tri it disp!"itiil!r din statutele pr!prii si a cel!r le$ale. Actiunea de care !r$ani"atiile sindicale p!t u"a in pri inta c!nflictel!r c!lecti e de munca# c!nditiile de declarare# desfasurare si incetarea $re ei sunt pre a"ute de le$ea nr 198=1999. 0!tri it acestei le$i in c!nflictele c!lecti e de munca salariatii sunt repre"entati de catre sindicate care au !&li$atia sesi"arii iminentei unui c!nflict de munca c!nducerii unitatii si de a se adresa 'inisterului 'uncii# 5amiliei Ci 0r!tec?iei S!ciale pentru declansarea pr!ceduril!r de c!nciliere. D!tararea de declarare a $re ei precum si de incetare a ei in cele mai multe situatii se ia de catre sindicat. 0e de alta parte# pr!cedura inc%eierii# executarii# m!dificarii# suspendarii si incetarii CC' este re$lementata de le$ea nr 130=1999 care pre ede atri&utiile sindicale in acest d!meniu. Astfel sindicatele prin repre"entantii l!r participa la ne$!cieri pentru sta&ilirea c!nditiil!r de munca si semnea"a aceste c!ntracte a and !&li$atia sa respecte clau"ele CC' si sa le execute. C!nf!rm art :1 din C!nstitutie sindicatele au dreptul sa adrese"e petitii in numele c!lecti el!r pe cale le repre"inta iar aut!ritatiile pu&lice sunt !&li$ate sa raspunda la acestea in termenele si in c!nditiile sta&ilite de le$e. Repre"entantii salariatilor +nstitutia repre"entantil!r salariatil!r a f!st re$lementata initial prin art. 20 din le$ea nr. 130=1999 c!nf!rm caruia CC' se p!ate inc%eia si in unitatiile in care nu exista !r$ani"atii sindicale# !ri acestea nu indeplinesc c!nditii de repre"entati itate# ca"uri in care salariatii isi ale$ repre"entantii la ne$!ciere prin !t secret. <a ale$erea acest!ra tre&uie sa participe el putin (umatate A1 din numarul t!tal al salariatil!r# iar repre"entantii sunt desemnati in rap!rt cu numarul !turil!r !&tinute. <e$ea nr. 198=1999 sta&ileste atri&utii in sarcina repre"entantil!r salariatiil!r atunci cand nu exista sindicate repre"entati e#si anume: - repre"entantii salariatiil!r in c!nflictele de interese1 - desemnarea unui ar&itru in cadrul p!rcedurii ar&itra(ului c!nflictel!r de interese1 - !r$ani"area $re el!r si repre"entarea $re istil!r. C!ntractul de munca cuprinde un capit!l special#capit!lul +++#destinat repre"entantiil!r salariatil!r si inclus in Titlul E++ intitulat Dial!$ul s!cial. 0!tri it art 22/ alin. 1 din C!dul 'uncii#an$a(at!rii la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati#iar niciunul nu este mem&ru de sindicat#interesele acest!ra p!t fi pr!m! ate di aparate de catre repre"entantii l!r alesi si mandatati special in acest sc!p. 0rin urmare#repre"entantii salariatiil!r sunt acei salariati ce sunt alesi de c!le$ii l!r pentru a-i repre"enta in relatiile cu an$a(at!rul si pentru a exercita unele din atri&utiile pre a"ute de le$e pentru sindicate#insa numai in a&senta unui sindicat repre"entati din unitate. 1;

<e$ea instituie d!ar ! p!si&ilitate#iar nu !&li$atia salariatiil!r de a-si ale$e repre"entantii. )epre"entantii salariatiil!r sunt alesi de adunarea $enerala a acest!ra cu !tul a cel putin (umatate din numarul t!tal al salariatil!r. -umarul repre"entantiil!r se sta&ileste de catre adunarea $enerala de c!mun acc!rd cu an$a(at!rul si prin rap!rtare la numarul t!tal de salariati din unitate. D!ua c!nditii sunt necesare pentru ale$erea acest!r repre"entanti#si anume: - salariatul sa fi implinit arsta de 21 de ani1 - salariatul sa fi lucrat la acel an$a(at!r del putin 1 an fara intrerupere#cu exceptie situatia in care an$a(at!rul este n!u infiintat. Durata mandatului nu p!ate fi mai mare de 2 ani. Art. 229 din C.' sta&ileste atri&utiile principale ale repre"entantiil!r salariatiil!r#sta&ilite si prin alte acte n!rmati e speciale. Art. 22; din C.' pre ede atri&utiile acest!ra#m!dul de indeplinire#durata si limitele mandatului se sta&ilesc in cadrul adunarii $enerale#cu respectarea pre ederiil!r le$ale in materie. )epre"entantii salariatiil!r nu p!t desfasura#insa#acti itatiile pre a"ute de le$e exclusi in sarcina sindicatel!r#cu t!ate ca ! serie de atri&utii ale sindicatel!r repre"entati e p!t fi indeplinite de catre repre"entantii salariatiil!r. +n sc!pul indeplinirii mandatului l!r#repre"entantii salariatiil!r &eneficia"a de un timp al!cat de 20 de !re pe luna in care sunt de$re ati de sarcini de ser iciu#fiind insa salari"ati pentru acest inter al care se c!nsidera timp efecti lucrat in fa !area an$a(at!rului.0e t!ata durata exercitarii mandatului#repre"entantii salariatiil!r nu p!t fi c!ncediati pentru m!ti e care nu tin de pers!ana salariatului#pentru nec!respundere pr!fesi!nala sau pentru m!ti e care tin de indeplinira mandatului pe care l-au de la salariati.

18

19