RASPUNDEREA DISCIPLINARA IN DREPTUL MUNCII SECTIUNEA I CAP. I.

Consideratii g-rale privind dreptul muncii 1 Definitie si obiect: Termenul de munca provine din limba slavona (monka) si are mai multe sensuri. Un prim sens, cel principal, este de activitate indreptata spre un anumit scop in procesul caruia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii prime intre el si natura pentru satisfacerea trebuintelor sale. ** ictionarul e!plicativ al limbii romane, "d. Univers "nciclopedic, #uc. $%%&. reptul muncii nu reglementeaza orice fel de munca, ci doar pe cea subordonata altuia, in schimbul unui salariu. 'n tara noastra, principalul act care reglementeaza raporturile de munca este (egea nr. )*+,--*, .odul muncii, act normative care concorda cerintelor moderne, normelor in materie ale Uniunii "uropene si dreptului international al muncii. * * .ezar Tita, /unca si raporturile 0uridice de munca, "d. 1undatiei 2omania de /aine, #uc., ,--), pag. 3. reptul muncii reprezint acea ramur din sistemul de drept, care reglementeaz sfera raporturilor de munc. Prin raporturi de munc se neleg acele relaii stabilite cu ocazia ncheierii, executrii, modificrii i ncetrii contractului individual de munc. 4ceste relatii se stabilesc intre cei care utilizeaza forta de munca 5 anga0atori (patroni) si cei ce presteaza munca 5 salariati (anga0ati).

in defini6ia dreptului muncii reiese c7 obiectul acestuia 8l constituie raporturile de munc7 izvor9te din contractul individual de munc7 :i din raporturile 0uridice cone!e lor (formerea profesionala, securitatea si sanatatea in munca, organizarea, functionarea si atributiile sindicatelor si patronatelor, 0urisdictia muncii), denumite astfel pentru ca deriva din incheierea contractului de munca, ori sunt grevate pe acesta, servind la organizarea muncii si la asigurarea conditiilor pentru desfasurarea ei. ** 4. Ticlea, reptul /uncii 5curs universitar, "d. 2osetti, ,--;,pag. $-<$$. 2. Obiectul dreptului muncii =otiunea de relatii de munca are o sfera foarte larga> ea cuprinde totalitatea relatiilor ce se realizeaza intre oameni in procesul muncii, pe baza aplicarii directe a fortei de munca la mi0loacele de productie, si nu pe cele izvorate doar din contractele de munca. =umai in acceptia restransa (stricto sensu) dreptul muncii este dreptul contractelor de munca **?ean 2ivero, ?ean @avatier, roit du travail, A.U.1. Aaris, $%%*, p.**, intrucat lato sensu (ca stiinta a dreptului, el cuprinde, in afara de analiza raporturilor de munca intemeiate pe contractele de munca, si referiri (strict necesare) la alte categorii de raporturi 0uridice care implica si ele prestarea unei munci. e aceea, in literatura juridica ** 'on Traian @tefanescu, op. cit. A. ),<))., se discuta problema e!istentei unui drept al muncii e!austiv 5 dreptul profesional 5 care ar cuprinde raporturi 0uridice izvorate dinB contractele de munca> e!ercitarea functiilor publice> munca membrilor cooperatori> activitatea personalului clerical> a!ercitarea profesiilor liberale. @e poate considera ca munca se presteaza B < in afara unor raporturi 0uridice de munca < in cadrul unor raporturi 0uridice de munca
,

Obiectul dreptului muncii exclude at t prestarea muncii n afara unui raport social !juridic" c t i raporturile de munc av nd alt temei dec t contractul individual de munc. "!emplificari de munca prestata in afara unor raporturi 0uridice de munca# < munca benevola , voluntara< e! cea desfasurata in cadrul unei organizatii neguvernamentale < munca independenta 5 cazul activitatii desfasurate de mestesugari individuali sau de lucratori agricoli care isi cultiva singuri pamantul aflat in proprietatea lor < munca desfasurata in baza unor obligatii legale (de natura administrativa sau penal< e!ecutionale). < munca efectuata in cadrul unui raport 0uridic civil < e! B intr<un contract de prestari de servicii care se conformeaza prevederilor din .odul .ivil < munca desfasurata in cadrul unui raport societar 5 aportul in munca sau C in industrie C este posibil atat la societatile civile ( potrivit art $;%, ...iv) cat si in cazul societatilor comerciale de persoane (dar numai la constituirea lor, nu si la ma0orarea capitalului social). 3. Principiile dreptului muncii reptul muncii este guvernat de dou7 categorii de principiiB ! principii generale valabile pentru toate ramurile de dreptB a" principiul democra6iei> #" principiul legalit76ii> c" principiul egalit76ii 8n fa6a legii> d" principiul separa6iei puterii 8n stat. $! principii fundamentale specifice dreptului munciiB
*

a" ne8ngr7direa dreptului la munc7 :i libertatea muncii> #" garantarea negocierii condi6iilor de munc7 < colectiv7 :i individual7> c" disciplina muncii> d" perfec6ionarea preg7tirii profesionale> e" dreptul la odihn7> %" dreptul la protec6ia muncii> g" dreptul la asociere 8n sindicate> &" dreptul la grev7. 4. Izvoare: "numerareB 'zvoarele dreptului muncii pot fi 8mp7r6ite 8n dou7 categorii principaleB a" izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept (.onstitu6ia, legile, hot7r9rile Duvernului etc.) #" izvoare specifice dreptului muncii (contractele colective de munc7, statutele diferitelor categorii de salaria6i, regulamentele de ordine interioar7 etc.). in categoria izvoarelor dreptului muncii mai fac parte :i reglement7rile interna6ionale (conven6ii, pacte, acorduri) cu condi6ia ca 6ara noastr7 s7 fie parte la ele (prin aderare ori ratificare) :i dac7 acestea privesc rela6ii sociale de munc7. a" $zvoare comune cu alte izvoare de drept " .onstitutia. .onstitu6ia este un izvor important pentru dreptul muncii deoareceB

< unele drepturi fundamentale ale cet76enilor sunt legate de munc7 interes9nd astfel dreptul muncii < dreptul de asociere (art. *3), dreptul la protec6ia muncii (art.*&), dreptul la grev7 (art. ;-) etc> < principiile fundamentale ale dreptului muncii au ca izvor primar te!te constitu6ionale < ne8ngr7direa dreptului la munc7 :i libertate a muncii, negocierea condi6iilor de munc7, dreptul la odihn7 (art. *& etc.). $" .odul muncii 5 (egea nr. )*+,--*. .odul muncii consacr7 autonomia dreptului muncii ca ramur7 8n sistemul dreptului rom9nesc. '" 4lte legi. @unt izvoare ale dreptului muncii :i alte legi care au ca obiect de reglementare rela6ii sociale de munc7. e e!empluB (egea );+,--* a sindicatelor> (egea nr. %-+$%%E, republicat7 privind protec6ia muncii> (egea nr. $%-+$%%E, republicat7 privind contractul de munc7> (egea nr. $%+,--privind sistemul public de pensii :i alte drepturi de asigur7ri sociale, etc. (" ecretele<lege. < ecretul<lege nr. %)+$%%- privind trecerea la s7pt7m9na de lucru de ) zile 8n unit76ile de stat> )" Fot7r9rile :i ordonan6ele Duvernului. "!emplificari de acte normative care constituie izvoare ale dreptului munciiB < Fot7r9rea nr. ,&$+$%%* cu privire la salarizarea personalului din unit76ile bugetare, cu modific7rile :i complet7rile ulterioare> < Fot7r9rea );*+$%%) privind drepturile b7ne:ti ale salaria6ilor institu6iilor publice :i regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada deleg7rii, deta:7rii :i deplas7rii 8n cadrul localit76ii, 8n interesul serviciului (republicat7) cu modific7rile :i complet7rile ulterioare>
)

< Fot7r9rea nr. $$-)+,--, pentru stabilirea salariului minim brut pe 6ar7> < Fot7r9rea nr. ,;3+,--* privind 8ntocmirea :i completarea registrului general de eviden67 a salaria6ilor. "!emple de ordonan6e, care constituie izvoare ale dreptului muncii, suntB Grdonan6a nr. *%+$%%; privind 8mbun7t76irea coeficien6ilor de ierarhizare a salariilor de baz7 pentru personalul din sectorul bugetar (republicat7 8n $%%E cu modific7rile :i complet7rile ulterioare) :i Grdonanta nr. ,%+$%%) privind plata drepturilor cuvenite salaria6ilor din administra6ia public7, alte unit76i bugetare din regiile autonome cu specific deosebit, pentru concediul de odihn7 neefectuat cu modific7rile :i complet7rile ulterioare. *" Grdinele, instruc6iunile :i alte acte normative emise de mini:tri :i conduc7torii celorlalte organe centrale. "!empleB < Grdinul nr.,;)+,--* privind aprobarea categoriilor de personal :i a locurilor de munc7 pentru care durata zilnic7 a timpului de munc7 este mai mic7 de & ore < Grdinulnr. E;+,--* pentru aprobarea modelului<cadru al contractului individual de munc7 < Grdinul nr. 3E+,--* privind modificarea :i completarea modelului<cadru al contractului individual de munc7 prev7zut 8n ane!a la Grdinul ministrului muncii :i solidarit76ii sociale nr. E;+,--* b" $zvoare specifice %& a! .ontractele colective de munc7 .ontractul colectiv de munca.< se incheie intre patron si salariati in limitele legii si cuprinde clauze privind conditiile de munca, salarizarea si protectia muncii , alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.
E

.ontractul colectiv de munca se afla in corelatie ( si nu in suprapunere ) cu regulamentul de organizare si functionare si cu regulamentul de ordine interioara Hncep9nd cu momentul adopt7rii (egii nr. $*+$%%) abrogat7 ulterior prin (egea nr. $*-+$%%E republicat7 8n $%%&) contractele colective de munc7 au devenit unele din cele mai importante izvoare ale dreptului muncii. #! @tatutele profesionale :i disciplinare. atorit7 specificit76ii unor activit76i, pentru anumite categorii de salaria6i s<a impus reglementarea muncii acestora prin intermediul statutelor profesionale sau prin statute disciplinare. c! 2egulamentul intern. .alitatea de izvor de drept deriv7 din faptul ca regulamentul este emis 8n baza unor prevederi legale :i cuprinde norme de conduit7 obligatorie 8n cadrul unit76ii. 2egulamentul intern se intocmeste si se aproba de catre conducerea societatii impreuna cu sindicatul . el este afisat in mod obligatoriu in cadrul unitatii respective. 2egulamentul intern reprezinta actul intern al unei pers 0urid prin care se stabilesc, in conformitate cu prevederile legale, indatoririle salariatilor, masurile ce se impun in vederea organizarii muncii si asigurarii disciplinei muncii, recompensele si sanctiunile, modul de cercetare al abaterilor disciplinare si procedura aplicarii sanctiunilor disciplinare. 4ceste prevederi sunt obligatorii atat pentru salariati 2egulamentul intern se intocmeste si se aproba de catre conducerea societatii impreuna cu sindicatul. el este afisat in mod obligatoriu in cadrul unitatii respective.
3

Aotrivit art. ,)& din .odul muncii, regulamentul intern cuprinde cel pu6in urm7toarele categorii de dispozi6iiB a" reguli privind protec6ia, igiena :i securitatea 8n munc7 8n cadrul unit76ii> #" reguli privind respectarea principiului nediscrimin7rii :i al 8nl7tur7rii oric7rei forme de 8nc7lcare a demnit76ii> c" drepturile :i obliga6iile anga0atorului :i al salaria6ilor> d" procedura de solu6ionare a cererilor sau reclama6iilor individuale ale salaria6ilor> e" reguli concrete privind disciplina muncii 8n unitate> %" abaterile disciplinare :i sanc6iunile aplicabile> g" reguli referitoare la procedura disciplinar7> &" modalit76ile de aplicare a altor dispozi6ii legale sau contractuale specifice. c" $zvoarele internaionale. @unt izvoare de dreptul muncii, 8n primul r9nd, conven6iile Grganiza6iei 'nterna6ionale a /uncii (Grganiza6ia 'nterna6ional7 a /uncii a fost constituit7 8n anul $%$% prin Tratatul de pace de la Iersailles), ratificate de 2om9nia. 4u aceast7 calitate :i conven6iile 8ncheiate cu alte state prin care sunt reglementate aspecte din domeniul muncii. e e!empluB .onven6ia dintre Duvernul 2om9niei :i Duvernul 2epublicii 1ederale Dermania 8n leg7tur7 cu ocuparea for6ei de munc7 pentru ridicarea cuno:tin6elor profesionale :i de limb7 (.onventia privind personalul muncitor oaspete), aprobat7 prin F.D. nr. ;-,+$%%,> .onven6ia dintre /inisterul /uncii :i Arotec6iei @ociale din 2om9nia :i /inisterul /uncii :i Aroblemelor @ociale din 2epublica .eh7 privind colaborarea 8n domeniile muncii, politicii sociale :i politicii utiliz7rii for6ei de munc7 din E octombrie $%%;, aprobat7 prin F.D. 3;)+$%%;.
&

Arin efectul ratific7rii (aprob7rii), toate aceste conven6ii au dob9ndit for6a 0uridic7 necesar7 :i devin acte normative integrate 8n sistemul legisla6iei muncii. .onven6ia european7 pentru protec6ia drepturilor omului :i libert76ilor fundamentale, ratificat7 :i de 2om9nia, a intrat 8n vigoare 8n $%)*. Jin9nd seama de leg7tura indisolubil7 dintre drepturile fundamentale, .onven6ia, instrument 0uridic fundamental, oblig7 statele ce au ratificat<o s7 respecte :i o serie de drepturi ce privesc munca 8n ansamblul s7u (cum sunt dreptul fiec7rei persoane de a nu fi constr9ns7 s7 presteze o munc7 for6at7 sau obligatorie sau dreptul de a fonda, f7r7 restric6ii, un sindicat). Hn anul $%E) a intrat 8n vigoare .arta social7 european7 iar 2om9nia a semnat aceast7 .arte 8n anul $%%E. Aotrivit prevederilor acestei .arte, p7r6ile contractante se oblig7 s7 garanteze 8n domeniul muncii urm7toarele drepturiB la munc7> la condi6ii de munc7 echitabile> sindical> la negociere colectiv7> la protec6ia copiilor :i adolescen6ilor> la protec6ia muncitoarelor> la orientarea :i preg7tirea profesional7> la formarea profesional7 :i readaptare profesional7 :i social7> la protec6ie social7 :i economic7 a mamei :i copilului> de a e!ercita o activitate lucrativ7 pe teritoriul celorlalte state contractante> al muncitorilor migran6i :i familiilor lor la protec6ie :i asisten67 social7. Arintr<un Arotocol adi6ional la .art7, adoptat 8n $%&&, se cere statelor semnatare s7 garantezeB < dreptul la :anse egale :i tratament egal 8n materie de munc7 :i de profesie, f7r7 discriminare bazat7 pe se!> < dreptul lucr7torilor la informare :i la consultare 8n cadrul 8ntreprinderii> < dreptul lucr7torilor de a lua parte la stabilirea :i 8mbun7t76irea condi6iilor de munc7 :i a mediului de munc7>
%

< dreptul persoanelor 8n v9rst7 la protec6ie social7. G pozi6ie important7 au directivele :i regulamentele .onsiliului "uropei, mai ales din perspectiva dob9ndirii de c7tre 2om9nia a statului de membru al Uniunii "uropene.

CAP. II Considera+ii generale privind disciplina muncii! isciplina muncii constituie o obligatie comple!a a oricarui salariat. "a se refera la ansamblul indatoririlor ce revin salariatilor in calitate de personae incadrate in munca in cadrul unitatilor (societati comerciale> institutii publice etc.). =umai indatoririle care izvorasc din raportul 0uridic de munca, bazat pe contractul de munca, fac parte din disciplina muncii. Arincipala metoda de realizare a disciplinei muncii o reprezinta convingerea (persoana incadrata in munca accepta in mod constient si din convingere normele de disciplina de la locul de munca) si, recompensatia muncii (salariul> prime etc.). ** @anda Dhimpu, '.T. @tefanescu, @erban #elingradeanu, Dhe. /ohanu, Tratat de dreptul muncii, #uc., $%&,, vol. ,. 4vand in vedere aceste aspecte, raspunderea disciplinara apare ca un mi0loc subsidiar de intarire a disciplinei in munca, prin sanctionarea persoanelor incadrate care, la un momemt dat, tulbura ordinea si disciplina la locul de munca. Aersoanele incadrate in munca au obligatia de a realiza intocmai si la timp obligatiile ce le revin in cadrul raportului 0uridic de munca. "le au indatorirea de a actiona in mod constiincios pentru sporirea eficientei si imbunatatirea calitatii produselor, pentru realizarea obligatiilor ce decurg din
$-

contractele colective si individuale de munca, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor, regulamentele de ordine interioara, precum si din dispozitiile primite din partea conducatorilor de unitati si a sefilor ierarhici. .ontinutul notiunii consta in indatorirea comple!a de a realiza intocmai si in termen obligatiile de seviciu, de a presta o munca conforma cu sarcinile incredintate, de a respecta programul de lucru, procesul tehnologic, normele de protectie a muncii, de a apara patrimonial societatii, de a avea o pregatire corespunzatoare, comportare e!emplara in relatiile de munca, mentinerea ordinii, etc. * * r. .. ?ornescu, Dh. Tigareu, .. Aetrescu 5 2aporturi de munca, .odul /uncii cuprinde referiri despre disciplina muncii in art. ,)& lit. e ce se refera la reguli concrete privind disciplina muncii in unitate, aceste reguli fiind cuprinse in regulamentul intern ca act intocmit de anga0ator cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Gbligatia salariatului de a respecta disciplina muncii subzista in baza raporturilor de subordonare fata de anga0ator, ale carui sarcini trebuie aduse la indeplinire in vederea realizarii obiectului de activitate al persoanei 0uridice. isciplina muncii reprezinta starea de ordine e!istenta in desfasurarea procesului de munca, rezultand din respectarea intocmai a normelor ce reglementeaza acest proces si din indeplinirea de catre toti salariatii a obligatiilor asumate prin incheierea contractelor individuale de munca * *@tefanescu, '.T., Gp. cit. vol., p. E*%> *2.2. ./. nr. $+,--* isciplina muncii este specific7 rela6iilor sociale de munc7. @upliment al 2evistei "conomice, vol. ' "d. $%&%, pag. ,,*.

$$

4nga0atorul dispune de o prerogativa disciplinara, avand derptulde a aplica potrivit legii, sanc6iuni disciplinare salaria6ilor s7i ori de c9te ori constat7 c7 ace:tia au s7v9r:it o abatere disciplinar7. 4baterea disciplinar7 este definit7 ca fiind Ko fapt7 8n leg7tur7 cu munca :i care const7 8ntr<o ac6iune sau inac6iune s7v9r:it7 cu vinov76ie de c7tre salariat, prin care acesta a 8nc7lcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munc7 sau contractul colectiv de munc7 aplicabil, ordinele :i dispozi6iile legale ale conduc7torilor ierarhiciK. * * art. ,E* alin , .odul muncii> I. Ioiculescu, internationale, ed. 2osetti ,--* pag. $),. 4sadar <abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr<o <<actiune sau inactiune prin care salariatul se dovedeste vinovat pentruB <incalcarea normelor legale> <incalcarea regulamentului intern> <nerespectarea obligatiilor ce<i revin conform fisei postului, ..'./. si ..../.> <neindeplinirea ordinelor legale ale conducatorilor ierarhici, date in concordanta cu fisa postului, , ..'./. si ..../. opozabile salariatului. 4nga0atorul stabile:te sanc6iunea disciplinar7 aplicabil7 8n raport cu gravitatea abaterii disciplinare s7v9r:ite de salariat, av9ndu<se 8n vedere urm7toareleB - 8mpre0ur7rile 8n care fapta a fost s7v9r:it7> - gradul de vinov76ie a salariatului> - consecin6ele abaterii disciplinare> - comportarea general7 8n serviciu a salariatului> eventualele sanc6iuni disciplinare suferite anterior de c7tre acesta.
$,

r. /uncii 5 regl.int si

27spunderea disciplinar7 este o institu6ie specific7 dreptului muncii :i const7 8ntr<un ansamblu de norme legale privind sanc6ionarea faptelor de 8nc7lcare cu vinov76ie de c7tre salariat, indiferent de func6ia sau de postul pe, care 8l ocup7, a obliga6iilor asumate prin contractul individual de munc7, inclusiv a normelor de comportare. 4ceste fapte sunt denumite de lege abateri disciplinare (art. ,E* alin. $ din .odul muncii). 27spunderea disciplinar7 poate fi anga0at7 numai dac7 sunt 8ntrunite elementele constitutive ale abaterii. 4ceste aspecte sunt e!puse pe larg in sectiunea '' 5a a prezentei lucrari.

$*

!C"I#$!A A II%A RASPUNDEREA DISCIPLINARA! CAP. I. A. Consideratii &%rale despre raspundere 2aspunderea disciplinara constituie o forma a raspunderii 0uridice. 'deea de raspundere 5 in sensul cel mai larg al notiunii 5 este nedespartita de personalitatea umana si are o profunda semnificatie morala. 'n masura in care raspunderea este reglementata prin norme de drept, ea constituie o raspundere juridica. 4stfel cum s<a aratat in literature de specialitate raspunderea 0uridica este comple!ul de drepturi si obligatii care, potrivit legii, se nasc ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrangerii de stat, prin aplicarea sanctiunilor 0uridice in scopul asigurarii stabilitatii raporturilor sociale si a 8ndrumarii membrilor societatii 8n spiritul respectarii ordinii de drept. * * /ircea =. .ostin 2aspunderea 0uridica in dreptul 2@2, "d. $%3;, p *$<*,. '. (otiune )spunderea disciplinar este o institu6ie specific7 dreptului muncii :i const7 8ntr<un ansamblu de norme legale privind sancionarea faptelor de nclcare cu vinovie de ctre salariat, indiferent de funcia sau de postul pe, care l ocup, a obligaiilor asumate prin contractul individual de munc, inclusiv a normelor de comportare. 4ceste fapte sunt denumite de lege abateri disciplinare (art. ,E* alin. $ din .odul muncii). 27spunderea disciplinar7 poate fi anga0at7 numai dac7 sunt 8ntrunite elementele constitutive ale abateriiB obiectul abaterii> latura obiectiva> subiectul abaterii> latura subiectiva.
$;

acia, .lu0,

)aspunderea disciplinara este asadar o forma a raspunderii 0uridice, specifica dreptului muncii si intervine in cazurile in care o persoana incadrata intr<o unitate savarseste , cu vinovatie, o abatere de la obligatiile de serviciu 5 inclusive normele de comportare 5 asumate prin contractul de munca, abatere prin care se incalca obligatia de a respecta disciplina muncii, sau, in alti termeni se lezeaza ordinea normala a desfasurarii procesului de munca in acea unuitate. aca aceste conditii sunt indeplinite cumulativ, raspunderea disciplinara se realizeaza prin aplicarea, de catre organul competent 5de regula, acel organ unipersonal sau colectiv care a incheiat contractul de munca 5 a sanctiunilor disciplinare prevazute de lege. Temeiul 0uridic al dreptului recunoscut organelor de conducere ale unitatilor de a aplica sanctiuni disciplinare personalului aceastor unitati 8l constituie subordonarea ierarhica, aceasta reprezentand o caracteristica esentiala a raportului de munca. * * @anda Dhimpu, '.T. @tefanescu, @tefan #elingradeanu, Deorge /ohanu 5 Tratat de dreptul muncii vol '', "d. :t. si enciclopedica, #uc. $%3%, p. *-<*$.. @emnand contractul individual de munca si intrand prin aceasta intr<un raport 0uridic de munca, salariatul adera implicit la intreaga figura 0uridica a acestui raport care include atat subordonarea si obligatia sa de a respecta disciplina muncii, cat si dreptul de sanctionare ce apartine anga0atorului. isciplina muncii este specific7 rela6iilor sociale de munc7. Gbligatia de a respecta disciplina muncii este o obligatie de sinteza ce rezuma si implica toate obligatiile de serviciu 5 inclusiv normele de comportare in unitate < ce revin salariatilor potrivit contractului individual de munca incheiat, 8n legatura cu realizarea atributiilor si sarcinilor aferente functiei 8n care este 8ncadrat.

$)

4nga0atorul dispune de prerogativ7 disciplinar7, av9nd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanc6iuni disciplinare salaria6ilor s7i ori de c9te ori constat7 c7 ace:tia au s7v9r:it o abatere disciplinar7 5 art. *+, alin. ' -odul muncii. "!istenta raspunderii disciplinare este conditionata de e!istenta vinovatiei, indiferent de garvitatea ori intensitatea acesteia. *. .unctiile raspunderii disciplinare. @pecifica raspunderii disciplinare este functia sa sanctionatorie in sensul restrans al notiunii (in sens larg,termenul cuprinde si masurile proprii reaspunderii civileB despagubirile, penalitatile amenzile civile. * * @anda Dhimpu in reptul /uncii, ed. @t. si "nc., #uc. $%3%, vol. '', pag. *,. ), adica acela de a aplica celui vinovat o pedeapsa cu caracter precumpanitor moral, sau material, dupa caz, care sa se reflecte in planul constiintei si al atitudinii celui sanctionat ca o constrangere sau ca o privatiune, de natura sa< lretina pe viitor de la comiterea altor abateri. 4ceasta functie deosebeste raspunderea disciplinara de raspunderea patrimoniala 5 care indeplineste, in principal,o functie reparatorie 5 ase,anandu<se mai mult, din acest punct de vedere, cu raspunderea penala si administrative * * idem. @anctiunea disciplinara urmareste indreptarea celui nedisciplinat, respectare constienta si liber consimtita a regulilor de disciplina. ,. (atura juridica a raspunderii disciplinare @ub aspectul relatiei sociale pe care o octoteste, raspunderea disciplinara are o natura contractuala, prin aceea ca sanctioneaza incalcarea obligatiilor asumate prin contractul de munca. =u este mai putin adevarat ca, atat prin trasaturile laturii ei obiective 5 fapta ilicita< si ale laturii ei subiective 5vinovatia, cat mai ales prin natura
$E

sanctiunii, raspunderea disciplinara prezinta unele asemanari cu raspunderea penala. /. 0rasaturi caracteristice raspunderii disciplinare aca raspunderea 0uridica, privita ca notiune generala, implica e!istenta unor elemente constitutive, care alcatuiesc fondul ei comun, < cum sunt fapta ilicita, vinovatia, rezultatul daunator, legatura de cauzalitate dintre fapta si rezultatul ei, < posibilitatea realizarii raspunderii in mai multe forme distinctive presupune ca fiecare din acestea prezinta trasaturi caracteristice, distinctive, care le individualizeaza. 2aspunderea disciplinara se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi propriiB
a) este anga0ata prin savarsirea abaterii disciplinare <fapta ilicita,

antisociala < care prezinta, de obicei, o periculozitate sociala relativ redusa, repercusiunea ei fiind cantonata, prin insasi continutul ei, la campul raporturilor de munca dintr<o anumita unitate>
b) are caracter strict personal, nefiind de conceput o raspundere pentru

fapta altuia sau o transmitere a ei asupra mostenitirilor>

c) este o forma de raspundere independenta de toate celelalte forme ale

raspunderii, trasatura care rezulta cu claritate din reglementarea data disciplinei muncii, prin dispozitii specifice de legislatie a muncii. 'ndependenta raspunderii disciplinare se intemeiaza si pe diferentierea de obiect, respective, pe impre0urarea esentiala ca ea este menita sa ocroteasca o anumita valoare sociala, distincta de valorile sociale proteguite prin celelalte forme ale raspunderii 0uridice. 4ceasta valoare specifica este ordinea interna a societatii, disciplina muncii si a productiei, reflectate in plan 0uridic prin obligatia contractuala de indeplinire constiincioasa si intocmai a indatoririlor si sarcinilor concrete de serviciu. Aractic, autonomia
$3

disciplinarului se manifesta prin declansarea acestei raspunderi ori de cate ori o fapta intruneste elementele abaterii de la disciplina muncii, independent de cauzarea vreunui pre0udiciu material sau de lezarea altor valori sociale. 'ndependenta formelor raspunderii 0uridice 5 datorita diferentierii de obiect 5 are drept corolar posibilitatea cumulului de raspunderi, pentru o fapta unica in materialitatea ei, dar care lezeaza mai multe valori sociale proteguite de lege. (de ravazut pag. ** final din vol ,) 1. -onditiile raspunderii disciplinare. 2baterea disciplinara Aentru a lua nastere raspunderea disciplinara este necesar ca o persoana incadrata in unitate sa fi savarsit o abatere de la disciplina muncii. 4baterea disciplinara este asadar conditia necesara si suficienta, unicul temei pentru declansarea raspunderii disciplinare, care se e!prima prin aplicarea sanctiunilor disciplinare. 4ceasta regula de principiu are un continut similar cu regulile aplicabile in materia raspunderii penale sau contraventionale. 4stfel, infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, dupa cum savarsirea contraventiei constituie singurul temei al raspunderii contraventionale. 4baterile disciplinare nu sunt insa enumerate, individualizate de lege. 'n materia dreptului muncii este enuntata numai definitia abaterii C8nc7lcare cu vinov76ie de c7tre salariat, indiferent de func6ia sau de postul pe, care 8l ocup7, a obliga6iilor asumate prin contractul individual de munc7, inclusiv a normelor de comportare. 4ceste fapte sunt denumite de lege abateri disciplinare (art. ,E* alin. $ din .odul muncii).

$&

C4baterea disciplinar7 este o fapt7 8n leg7tur7 cu munca :i care const7 8ntr< o ac6iune sau inac6iune s7v9r:it7 cu vinov76ie de c7tre salariat, prin care acesta a 8nc7lcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munc7 sau contractul colectiv de munc7 aplicabil, ordinele :i dispozi6iile legale ale conduc7torilor ierarhici (art. ,E* alin , .odul muncii). Aentru a se stabili daca suntem in prezenta unei abateri disciplinare se impune a analiza elementele sale constitutive. +. 3lemente constitutive ale raspunderii disciplinare @unt acele elemente 4asemanatoare ca structura cu cele ale infractiunii 5 a caror intrunire cumulativa conduce la e!istenta abaterii si anumeB obiectul, latura obiectiva, subiectul si latura subiectiva. a< Gbiectul abaterii disciplinare Arin obiect al abaterii disciplinare 5 respectiv valoarea sociala lezata prin savarsirea ei < intelegem relatia sociala de munca, ordinea si disciplina in procesul muncii ** @anda Dhimpu> I. Ioiculescu ,--* pag. $)*. Ae planul raportului 0uridic de munca, aceste relatii se transpun in obligatiile de serviciu asumate prin contractul de munca, sintetizate, la randul lor, in obligatia generica de a respecta cu strictete ordinea interioara a unitatii si disciplina la locul de munca. .a atare, pentru a e!ista o abatere disciplinara este necesar ca prin fapta 5 omisiva sau comisiva 5 sa se incalce o obligatie de munca. Gbligatiile propriu<zise de munca asumate prin partea conventionala a contractului de munca si prin cele stabilite de .odul muncii, alte acte normative, regulamente etc., nu comporta discutii sub aspectul raspunderii r. /uncii, "d. 2osetti,

$%

disciplinare. G situatie deosebita o au normele de comportare si ordinele superiorului ierarhic. 'n acceptia dreptului muncii normele de comportare la care se refera te!tele de lege privesc Crelatiile cu ceilalti membrii ai colectivului de munca si nu normele de comportare in afara unitatii. * * @anda Dhimpu, .ateva aspecte ale desfacerii disciplinare a contractului de munca, 2.2. . nr. 3+$%3-. e la regula enuntata fac e!ceptie unele functii care < prin caracterul special al indatoririlor de serviciu, prin pozitia sociala a celor care le e!ercita 5 implica un prestigiu moral nestirbit, o tinuta etica e!emplara in relatiile sociale. "ste cazul spre e!. al procurorilor, al 0udecatorilor, al personalului didactc. Ordinele superiorului ierarhic reliefeaza raportul de subordonare specific raporturilor 0uridice de munca in baza caruia salariatul are obligatia indeplinirii constiincioase si intocmai a sarcinilor trasate de superiorii ierarhici. 'n literatura 0uridica se face precizarea ca numai nerespectarea obligatiei de serviciu legale atrage raspunderea disciplinara. Aer a contrario, nee!ecutarea ordinului ilegal, precum si a celui care, desi legal in continut prezinta o vadita aparenta de ilegalitate, nu constituie abatere, si in consecinta, nu poate fi sanctionata disciplinar. b5 6atura obiectiva. 4l doilea element constitutiv al abaterii disciplinare consta intr<o fapta (actiune) neconforma cu obligatiile de serviciu asumate prin contractul de munca, fapta care produce, in raportul de la cauza la efect, un rezultat sau urmari daunatoare si, prin aceasta, socialmente periculoase.

,-

(atura obiectiva reprezinta fapta neconforma obligatiilor de serviciu asumate prin contractul individual de munca, savarsita de salariat prin care acesta aduce atingere relatiei de munca. 4sadar, antrenarea raspunderii disciplinare poate avea luc numai daca abaterea a fost savarsita de un salariat, deci de o persoana care se afla in raport de munca cu unitatea, in baza unui contract de munca. Aersoanele care fac parte din consilii de administratie raspund disciplinar in masura in care au si calitatea de salariati ai repectivei unitatiL ** I. Ioiculescu, $)*. @pre deosebire de legea penala, care enumera infractiunile grupate dupa obiectul lor nemi0locit si le descrie prin trasaturile lor specifice, .odul si legislatia muncii in ansamblu nu cuprind enumerarea abaterilor disciplinare. 'n disciplinar nu opereaza principiul nullum crimen sine lege ce se refera la legalitatea incriminarii. 'n disciplinar opereaza insa, ca si in penal, principiul legalitatii sanctiuniiB nulla poena sine lege. 4baterile disciplinare sunt determinate numai in mod implicit prin aratatea obligatiilor de serviciu ale salariatului. Aentru a stabili daca o anumita fapta constituie abatere, este necesar sa se vada daca sunt intrunite elementele constitutive ale abaterii si apoi, sa se analizeze < prin prisma trasaturilor faptei si in ordinea fireasca a cauzalitatii 5 daca urmarile nefavorabile asupra relatiilor de munca din unitate, sunt efectul direct al faptei savarsite, precum si masura in care efectul daunator prezinta gradul de intensitate minim care sa 0ustifice declansarea raspunderii disciplinare. .a si in cazul raspunderii materiale, fapta ce constituie abatere disciplinara poate sa fie comisiva 5 constand intr<o actiune prin care se infrange o obligatie de a nu face, adica o norma prohibitiva, < sau omisiva, in neindeplinirea unei obligatii de a face. 1apta poate fi mi!ta atunci cand, in
,$

r. /uncii, "d. 2osetti, ,--*, pag.

loc sa<si indeplineasca constiincios si intocmai obligatiile sale de munca, persoana lucreaza negli0ent, cu nesocotirea regulilor profesiunii sale, provocand pagube sau alte nea0unsuri anga0atorului. c5 7ubiectul abaterii disciplinare. =umai persoana fizica poate fi subiect al abaterii disciplinare. @anctiunile disciplinare se pot aplica si salariatilor delegati sau detasati cu observatia ca salariatii delegati pot fi sanctionati numai de unitatile care i< au delegat, pe cand salariatii detasati pot fi sanctionati de unitatea unde acestia sunt detasati, cu e!ceptia desfacerii disciplinare a contractului de munca. "levii si studentii care efectueaza paractica pot fi sanctionati disciplinar pentru fapte ce incalca ordinea dintr<o unitate, sanctiunea fiind insa aplicata potrivit regulamentelor scolare. ** I. Ioiculescu, ,--*, pag. $)*. "vident, pentru a<si anga0a raspunderea 0uridica, persoana fizica trebuie sa fie responsabila, adica sa actioneze cu discernamant. iscernamantul, sub aspectul raspunderii disciplinare, este totdeauna prezumat prin insasi capacitatea persoanei de a incheia contractul de munca. aca se constata ca este iresponsabila, contractul de munca este nul, caz in care nici raspunderea disciplinara nu mai subzista. Ae langa aceasta conditie 5 similara cu cele ale subiectului raspunderii penale sau administrative 5 subiectul raspunderii disciplinare trebuie sa fie calificat, adica incadrat in munca prin incheierea unui contract. -apacitatea 0uridica deplina a persoanei fizice de a incheia un contract de munca se dobandeste la implinirea varstei de $E ani . Arin e!ceptie pt anumite functii ( posturi ) capacitatea deplina de a incheia un contract de munca se dobandeste numai la varsta de $& ani ( gestionari ), ,- ani
,,

r. /uncii, "d. 2osetti,

( domeniul silvic ). Iarsta minima de incadrare in munca este de $) ani , potrivit .onstitutiei . 'ntre $) si $E ani , persoana dispune de o capacitate restransa de a se incadra in munca, respectiv se poate incadra numai cu incuviintarea parintilor sau a tutorilor si in munci potrivite pt dezvoltarea fizica , aptitudinile si cunostiintele lor. 'ncuviintarea trebuie data de ambii parinti ( cu e!ceptia cazului cand unul dintre ei este decazut din drepturile parintesti , pus sub interdictie sau se afla in neputinta, din orice impre0urare, de a<si manifesta vointa). 'n cazul in care intre parinti nu se realizeaza un acord, hotararea cu privire la incuviintarea incheierii contr de munca se ia de catre autoritatea tutelara. < 'ncuviintarea parintilor, pentru tanarul intre $) si $E ani, trebuie sa fie prealabila sau cel mult concomitenta inchieierii contractului de munca, speciala (sa vizeze un anumit contract) si e!presa ( sa aiba o forma clara, precisa) . (ipsa incuviintarii antreneaza nulitatea absoluta a contractului de munca> este insa o nulitate remediabila =u pot incheia un contract de munca (orice contract de munca) in calitate de salariat B minorii in varsta de pana la $) ani si persoanele puse sub interdictie 0udecatoreasca din cauza alienatiei sau a debilitatii mintale (chiar daca au peste $E ani). d5 6atura subiectiva 'n orice forma a raspunderii 0uridice, vinovatia consta intr<o atitudine psihica a subiectului fata de fapta sa si fata de consecintele ei nefavorabile. 'n general, aceasta atitudine se caracterizeaza prin nesocotirea unor regului de comportament social si implica totdeauna constiinta mai clara sau mai difuza a incalcarii unor relatii sociale.
,*

4baterea disciplinara implica savarsirea cu vinovatie a faptei.

Iinovatia ca latura a abaterii disciplinare, se analizeaza dupa formele si gradele vinovatiei din penal. * * 'on Gancea, rept penal 5partea g<rala, #uc., $%3$, pag. ,E). Iinov76ia ca element al laturii subiective, const7 8n pozi6ia subiectiv7 a subiectului fa67 de fapt7 :i rezultatul faptei sale iar ca element subiectiv poate fi prev7zut7 sub forma inten6iei, culpei sau a praeteriten6iei. 1apta este s7v9r:it7 cu inten6ie direct7 c9nd subiectul prevede rezultatul faptei sale, urm7rind producerea lui prin s7v9r:irea acelei fapte. Hn cazul s7v9r:irii faptei cu inten6ie indirect7, subiectul prevede rezultatul faptei sale :i, de:i nu<l urm7re:te, accept7 posibilitatea producerii lui. Hn cazul culpei cu previziune, subiectul prevede posibilitatea producerii rezultatului periculos, dar nu<l accept7, socotind f7r7 temei c7 acesta nu se va produce. Hn cazul culpei simple, subiectul nu prevede posibilitatea producerii rezultatului, prin ac6iunea sau inac6iunea sa, de:i putea :i trebuia s7 prevad7 aceast7 posibilitate. 1apta este s7v9r:it7 cu praeterinten6ie, c9nd subiectul urm7re:te producerea unui anumit rezultat, dar se produce un rezultat mai grav pe care trebuia :i putea s7<l prevad7. "!isten6a elementelor laturii subiective nu poate fi presupus7, ea trebuie dovedit7 8ntotdeauna. @pre deosebire de dreptul penal, unde diferentierea intre gradele si formele vinovatiei este hotaratoare pentru insasi incriminarea anumitor fapte, in materie disciplinara acesta diferentiere nu produce efecte atat de categorice, distinctiile enuntate producand efecte numai in ceea ce priveste dozarea sanctiunii ce urmeaza a se aplica. intr<o alta perspectiva, trebuie remarcat ca, spre deosebire de raspunderea materiala, a carei intindere nu este influentata de gradul de
,;

vinovatie, in raspunderea disciplinara gradul de vinovatie influenteaza clasificarea abaterii, in grava sau foarte grava si, in consecinta, dozarea sanctiunii disciplinare (art. ,EE .odul muncii). ,! Cau-ele de e.onerare sau de neresponsa#ilitate 2aspunderea disciplinara nu opereaza in unele situatii care e!clud caracterul ilicit al faptei, si anume legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica sau morala, cazul fortuit, eroarea de fapt. ** I. Ioiculescu, r. /uncii, "d. 2osetti, ,--*, pag. $);. .odul muncii prin art. ,EE litera a prevede ca, la stabilirea sanctiunii se va tine serama de cauzale si gravitatea faptei, de imprejurarile incare a fost savarsita, gradul de vinovatie al pesoanei in cauza, daca acesta a mai avut si alte abateriin trecut, precum si de urmarile abaterii. Arin termenul generic de Cimpre0urari, folosit in te!t se pot intelege, in primul rand, acele trasaturi specifice ale faptei, privite in concret, cum sunt de pilda, locul si timpul producerii, numarul faptuitorilor, eventuala lor intelegere, instigarea la acte de indisciplina etc., care, firesc, influenteaza dozarea sanctiunii. ar, pe langa aceste circumstante care conduc la gradarea sanctiunii, prezinta interes, acele impre0urari speciale pe care legislatia muncii nu le enumera si nu le descrie si care, odata ivite, au drept efect exonerarea subiectului de orice raspundere, prin aceea ca provoaca inlaturarea atat a caracterului obiectiv, antisocial, al faptei, cat si a vinovatiei subiectului. $mprejurarile extrinseci faptei, care constituie cauze de exonerare 5 sau de neresponsabilitate <, sunt enumerate si descrise in .odul penal. "le se aplica, prin analogie, si in raspunderea disciplinara.

,)

a" 6egitima aprare. Arin aceasta se 8n6elege situa6ia 8n care fapta se s7v9r:te 8n ap7rare, cauz9nd anumite pre0udicii persoanei ori bunurilor atacatorului. (egitima ap7rare necesit7 8ndeplinirea urm7toarelor condi6iiB < atacul s7 fie material, nu verbal, prin amenin67ri, insult7> atacul trebuie s7 fie direct, adic7 s7 reprezinte o amenin6are nemi0locit7 asupra persoanei ori bunurilor ei> atacul trebuie s7 fie imediat, deci actual, s7 se fi ivit ori s7 fie iminent, pe punctul de a se produce> atacul trebuie s7 fie in0ust, adic7 f7r7 temei 0uridic care ar putea 0ustifica comportarea. (egitima ap7rare trebuie s7 se produc7 8ntre momentul 8n care atacul a devenit iminent :i p9n7 8n momentul epuiz7rii> < atacul s7 fie 8ndreptat asupra unei persoane sau a drepturilor acesteia> < atacul s7 pun7 8n pericol grav persoana ori drepturile celui atacat> < ap7rarea s7 fie propor6ional7 cu gravitatea pericolului, adic7 s7 nu se dep7:easc7 limitele unei ap7r7ri propor6ionale, corespunz7toare atacului 8n raport cu 8mpre0ur7rile respective, adic7 s7 nu fie un e!ces de ap7rare, afar7 de cazul in care dep7:irea ap7r7rii corespunz7toare s<a datorat tulbur7rii sau temerii 8n care s<a g7sit persoana. #" 7tarea de necesitate. 4ceasta presupune c7 fapta s<a s7v9r:it pentru a salva de la un pericol iminent :i care nu putea fi 8nl7turat altfel, via6a, integritatea corporal7 sau integritatea sa, a altuia, sau un bun important al s7u ori al altuia. =u e!ist7 stare de necesitate dac7 persoana care a s7v9r:it fapta :i<a dat seama c7 produce urm7ri v7dit mai grave dec9t acelea ce s<ar fi produs dac7 pericolul nu era 8nl7turat. c" -onstrangerea fizica sau morala $. .onstr9ngerea poate fi at9t fizic7 c9t :i moral7.
,E

.onstr9ngerea fizic7. Aotrivit art ;E al. $ .od penal, nu constituie infrac6iune fapta prev7zut7 de legea penal7, s7v9r:it7 din cauza unei constr9ngeri fizice c7reia f7ptuitorul nu i<a putut rezista. "!ist7 constr9ngere fizic7, dac7 o persoan7 a s7v9r:it o fapt7 prev7zut7 de legea penal7, sub presiunea unei for6e (energii) str7ine c7reia nu<i poate rezista, fiind 8n imposibilitatea de a ac6iona altfel. Aentru e!isten6a constr9ngerii fizice se cer 8ndeplinite urm7toarele condi6iiB - s7 e!iste o constr9ngere fizic7 asupra unei persoane> - persoana constr9ns7 s7 s7v9r:easc7 o fapt7 prev7zut7 de legea penal7> - persoana constr9ns7 s7 nu aib7 posibilitatea de a rezista ac6iunii de constr9ngere. $! .onstr9ngerea moral7. .onstr9ngerea moral7 const7 8n presiunea pe care o persoan7 o e!ercit7 prin orice mi0loace asupra psihicului altei persoane, determin9nd<o prin teama pe care i<o insufl7 s7 comit7 o fapt7 prev7zut7 de legea penal7. Aentru e!isten6a constr9ngeri morale se cer 8ndeplinite urm7toarele condi6iiB - s7 e!iste o ac6iune de constr9ngere, e!ercitat7 prin amenin6area cu un pericol grav, asupra psihicului unei persoane> - s7 se s7v9r:easc7 o fapt7 prev7zut7 de legea penal7> - pericolul cu care se amenin67 s7 nu poat7 fi 8nl7turat 8n alt mod dec9t prin s7v9r:irea faptei prev7zute de legea penal7, deci s7 fi reprezentat singura cale pentru evitarea pericolului. "fectul constr9ngerii.

,3

1apta s7v9r:it7 datorit7 constr9ngerii fizice sau morale, nu este infrac6iune pentru c7 8i lipse:te tr7s7tura esen6ial7 a vinov76iei, 8nl7tur9nd at9t r7spunderea penal7, c9t :i cea civil7. d" -azul fortuit =u constituie infrac6iune fapta prev7zut7 de legea penal7 al c7rei rezultat este consecin6a unei 8mpre0ur7ri care nu putea fi prev7zut7. .azul fortuit este situa6ia, starea, 8mpre0urarea 8n care ac6iunea sau inac6iunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoan7 nu l<a conceput :i nici urm7rit :i care se datoreaz7 unei energii a c7rei interven6ie nu a putut fi prev7zut7. Hmpre0ur7rile fortuite 8:i au sursa 8nB - fenomenele naturii (de e!emplu, cutremurul)> - tehnicizarea activit76ii umane (de e!emplu, e!plozia unui cazan cu aburi)> - conduita imprudent7 a unei persoane> - starea maladiv7 a unei persoane (de e!emplu, epilepsia). .ondi6iile cazului fortuit. Aentru e!isten6a cazului fortuit trebuie s7 se 8ndeplineasc7 urm7toarele condi6iiB - rezultatul pericolelor s7 fie consecin6a unei interven6ii str7ine de voin6a f7ptuitorului> - f7ptuitorul s7 fi fost 8n imposibilitatea de a prevedea interven6ia 8mpre0ur7rii care a determinat producerea rezultatului> - ac6iunea sau inac6iunea care a determinat producerea rezultatului neprev7zut s7 fie o fapt7 prev7zut7 de legea penal7. "fectul cazului fortuit.

,&

Hntruc9t vinov76ia f7ptuitorului este e!clus7 fiindc7 acesta s<a aflat 8n imposibilitatea de a prevedea intervenirea 8mpre0ur7rii ce a produs rezultatul socialmente periculos, fapta nu constituie infrac6iune :i nu atrage r7spunderea penal7. e! 3roarea de fapt Arin eroare se 8n6elege reprezentarea gre:it7, de c7tre cel care comite o fapt7 prev7zut7 de legea penal7, a realit76ii din momentul comiterii acesteia, reprezentare determinat7 de necunoa:terea ori cunoa:terea gre:it7 a unor date ale realit76ii. Hn cazul erorii de fapt, f7ptuitorul are capacitatea psiho<fizic7 normal7 dar voin6a :i con:tiin6a lui s<au format pe date gre:ite ale realit76ii s7v9r:ind o fapt7 penal7. 1elurile erorii. Hn raport cu obiectul asupra c7ruia poart7B - eroarea de drept < atunci c9nd poart7 asupra unei norme 0uridice, 8n sensul c7 f7ptuitorul fie nu cunoa:te deloc e!isten6a acelei norme, fie o cunoa:te gre:it. - eroarea de fapt < ori de c9te ori nu sunt cunoscute sau sunt cunoscute gre:it unele st7ri, situa6ii sau 8mpre0ur7ri 8n care s<a efectuat o anumit7 ac6iune sau inac6iune :i care, potrivit legii, reprezint7 fie un element constitutiv al infrac6iunii, fie o circumstan67 agravant7. .ondi6iile erorii de fapt. Aentru ca eroarea de fapt s7 nu constituie infrac6iune, este necesar7 8ndeplinirea urm7toarelor condi6iiB - s7 se fi comis o fapt7 prev7zut7 de legea penal7> - 8n momentul s7v9r:irii faptei, f7ptuitorul s7 nu fi cunoscut e!isten6a unei st7ri, situa6ii sau 8mpre0ur7rii de care depinde caracterul penal al faptei>
,%

- st7rile, situa6iile sau 8mpre0ur7rile s7 reprezinte un element constitutiv al infrac6iunii ori o circumstan67 a acesteia> - aceast7 eroare s7 fi e!istat 8n momentul s7v9r:irii faptei. "fectele erorii. 1apta prev7zut7 de legea penal7 s7v9r:it7 8n eroare de fapt cu privire la o stare, situa6ie sau 8mpre0urare care sunt prev7zute de lege ca elemente constitutive ale infrac6iunii, nu este infrac6iune :i pe cale de consecin67 nu atrage r7spunderea penal7 (art. )$ al. $ .od penal). "roarea de fapt 8nl7tur7 agravarea c9nd poart7 asupra unor circumstan6e de agravare ale unei infrac6iuni inten6ionate, iar c9nd poart7 asupra unei circumstan6e agravante la o infrac6iune incriminat7 :i atunci c9nd este s7v9r:it7 din culp7 va duce la 8nl7turarea ei numai dac7 necunoa:terea sau cunoa:terea gre:it7 a st7rii, situa6iei, 8mpre0ur7rii ce constituie circumstan67 de agravare nu este ea 8ns7:i rezultatul culpei. Hn doctrina penal7 este unanim admis principiul c7 nu se poate invoca necunoa:terea legii. "roarea cu privire la o norm7 penal7 sau eroarea de drept penal nu 8nl7tur7 caracterul penal al faptei (art. )$ al. ; .od penal). 4ceasta norma, ridicata la rangul de principiu constitutional prin adagiulB nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii, opereaza si in materia raspunderii disciplinare. =u se enumera printre cauzele de e!onerare a raspunderiiB iresponsabilitatea, betia si minoritatea, prevazute, ca atare, in .odul penal, deoarece in dreptul muncii iresponsabilitatea si minoritatea sub '/ ani constituie obstacole la insasi incheierea contractului de munca, iar betia reprezinta,prin ea insesi, o incalcare a unei reguli de disciplina a muncii. ** @anda Dhimpu, '.T. @tefanescu, @. #elingradeanu, Dhe. /ocanu, /uncii, vol. '', "d. @t. si "nc., $%3%, #uc., pag. ),.
*-

r.

Cap. II A! Sanctiunile disciplinare/ notiune0 natura 1uridica0 clasi%icari! @anc6iunile disciplinare constituie mi0loace de constr9ngere prev7zute de lege, cu caracter educativ, av9nd ca scop ap7rarea ordinii interne, dezvoltarea r7spunderii pentru 8ndeplinirea 8ndatoririlor de serviciu :i respectarea normelor de comportare, precum :i prevenirea producerii unor acte de indisciplin7. @anc6iunile disciplinare sunt m7suri specifice dreptului muncii, 8n leg7tur7 cu e!ecutarea contractului individual de munc7, reflect9ndu<se, prin consecin6ele lor, numai asupra raportului 0uridic de munc7, f7r7 a afecta celelalte drepturi personale :i patrimoniale ale salaria6ilor. @anc6iunile disciplinare sunt prev7zute e!pres :i limitativ 8n lege, iar aplicarea lor sub aspectul ratei :i cuantumului trebuie s7 se fac7 cu respectarea riguroas7 a dispozi6iilor legale (principiul legalit76ii sanc6iunii). Jin9ndu<se seama c7 sanc6iunile sunt enumerate de lege 8n mod gradat, de la cea mai bl9nd7 la cea mai sever7, urmeaz7 ca la alegerea uneia dintre ele, pentru a corespunde abaterii s7v9r:ite, trebuie s7 se recurg7 la criteriile generale pe care legea le prevedeB cauzele :i gravitatea faptei, 8mpre0ur7rile 8n care a fost s7v9r:it7, gradul de vinov76ie, antecedentele, urm7rile abaterii (art. ,EE din .odul muncii).

*$

@anctiunile disciplinare sunt e!pres si limitativ Arevazute de .odul muncii, aplicarea lor,in functie de fapta savarsita, fiind lasata la latitudinea anga0atorului. ** .. Tita, /unca si rap. ?ur. e munca, "d. 1undatiei 2omania de /aine, pag. &,. Aotrivit art ,E; din .odul muncii, sanc6iunile disciplinare pe care le poate aplica anga0atorul 8n cazul 8n care salariatul s7v9r:e:te o abatere disciplinar7 suntB a" avertismentul scris> #" suspendarea contractului individual de munc7 pentru o perioad7 ce nu poate dep7:i $- zile lucr7toare> c" retrogradarea din func6ie, cu acordarea salariului corespunz7tor func6iei 8n care s<a dispus retrogradarea, pentru o durat7 ce nu poate dep7:i E- de zile> d" reducerea salariului de baz7 pe o durat7 de $<* luni cu )<$-M> e" reducerea salariului de baz7 :i+sau, dup7 caz, :i a indemniza6iei de conducere pe o perioad7 de $<* luni cu )<$-M> %" desfacerea disciplinar7 a contractului individual de munc7. Autem spune c7 aceste sanc6iuni reprezint7 sanciuni generale, deoarece 8n cazul 8n care, prin statute profesionale aprobate prin lege special7, se stabile:te un alt regim sanc6ionator, va fi aplicat acesta din urm7. @anc6iunile cuprinse 8n statutele disciplinare, respectiv altele dec9t cele prev7zute 8n .odul muncii, sunt denumite, 8n literatura de specialitate, sanciuni specifice, pentru a scoate 8n eviden67 aplicabilitatea lor numai la anumite categorii de salaria6i.

*,

7anctiunile generale @anc6iunilor disciplinare generale sunt determinate strict, e!pres :i limitativ prin (egea nr. )*+,--*. @anc6iunile generale prevazute in actualul .od al muncii, constau asadar in urmatoareleB a" 2vertismentul scris (art. ,E; alin. $ lit. a din .odul muncii). 4cesta, const7 8ntr<o comunicare scris7 f7cut7 salariatului prin care i se atrage aten6ia asupra faptei s7v9r:ite :i i se pune 8n vedere c7, dac7 nu se va 8ndrepta :i va s7v9r:i noi abateri, i se vor aplica sanc6iuni mai grave, p9n7 la desfacerea contractului de munc7. 4ceast7 sanc6iune se poate aplica atunci c9nd cel 8n cauz7 a nu a mai fost sanc6ionat, ori c9nd prin fapta sa poate aduce pre0udicii materiale unit76ii, ori poate d7una 8n alt mod bunului mers al acesteia. 4ceasta sanctiune are efect precump7nitor moral. Arin derogare de la prev. 4rt. ,E3 alin $ .odul muncii, numai avertismentul scris se poate dispune fara efectuarea unei cercetari prealabile disciplinare #" @uspendarea contrantului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi $- zile lucratoare (art. ,E; al.$ lit. b .odul muncii) 4ceast7 sanc6iune este destinat7, s7 se aplice persoanelor care, nefiind la prima abatere disciplinar7, aduc atingeri insemnate bunului mers al relatiilor de munca, in 8mpre0ur7ri :i cu antecedente disciplinare care confer7 faptei un grad mai ridicat de periculozitate. @uspendarea trebuie s7 fie efectiv7, ea implic9nd neplata salariului 8n mod temporar pe perioada suspendarii. /en6inerea mai departe a celui sanc6ionat, dup7 pronun6area suspend7rii, 8n postul avut :i 8ndeplinirea efectiv7 a atribu6iilor :i sarcinilor respective sunt de natur7 s7 atrag7 obliga6ia unit76ii de a<l salariza pentru munca efectiv prestat7.

**

Aentru a fi legal7, suspendarea poate fi aplicat7 pe cel mult $- zile. Grice suspendare dispus7 sau men6inut7 pe o durat7 mai mare, reprezint7 o modificare unilateral7 a contractului de munc7, f7r7 temei legal :i ca atare inadmisibil7, cel 8n cauz7 fiind 8ndrept76it s7 cear7 organului de 0urisdic6ie a muncii anularea ei :i reintegrarea 8n func6ie. @uspendarea contractului individual de munca mai poate fi dispusa potrivit prev. art. 1* litera a din .odul muncii si pe perioada efectuarii cercetarii prealabile, in conditiile legii, ceea ce constituie un element de noutate fata de vechea reglementare<cadru din punct de vedere al situatiilor considerate ca antrenand suspendarea contractului de munca din initiativa anga0atoruluii, care sigur vor antrena dezbateri printre teoreticieni si practicieni. ** =. Ioiculescu, reptul /uncii, "d. 2osetti, ,--*, pag. E-. c" 2etrogradarea 8n func6ie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s<a dispus retrogradarea, pe durat7 ce nu poate depasi E- de zile (art. ,E;, alin. $, lit. c din .odul muncii). 2etrogradarea 8n func6ie sau 8n categorie se situeaz7 pe loc superior, 8n ordinea gravit76ii, pe scara sanc6iunilor disciplinare, fiind o sanctiune sever7 dintre acelea care pot fi aplicate cu p7strarea raportului de munc7. 4ceast7 sanc6iune este destinat7, s7 se aplice persoanelor care, nefiind la prima abatere disciplinar7, aduc pre0udicii materiale :i morale 8nsemnate unit76ii 8n 8mpre0ur7ri :i cu antecedente disciplinare care confer7 faptei un grad ridicat de periculozitate. 2etrogradarea trebuie s7 fie efectiv7, ea implic9nd nu numai diminuarea salariului, ci :i trecerea 8ntr<o alt7 munc7, 8n mod temporar. /en6inerea mai departe a celui sanc6ionat, dup7 pronun6area retrograd7rii, 8n postul avut :i 8ndeplinirea efectiv7 a atribu6iilor :i sarcinilor respective sunt de natur7 s7 atrag7 obliga6ia unit76ii de a<l salariza pentru munca efectiv prestat7.
*;

Aentru a fi legal7, retrogradarea poate fi aplicat7 pe cel mult E- zile. Grice retrogradare dispus7 sau men6inut7 pe o durat7 mai mare, reprezint7 o modificare unilateral7 a contractului de munc7, f7r7 temei legal :i ca atare inadmisibil7, cel 8n cauz7 fiind 8ndrept76it s7 cear7 organului de 0urisdic6ie a muncii anularea ei :i reintegrarea 8n func6ie. d" 2ducerea salariului de baza pe o perioad7 de $<* luni cu )<$-M (art. ,E;, alin. $, lit. d din .odul muncii). e" 2ducerea salariului de baza si+sau dupa caz si a indemnizatiei de conducere pe o perioad7 de $<* luni cu )<$-M (art. ,E;, alin. $, lit. e din .odul muncii). 4ceast7 sanc6iune este aplicabil7 personalului de conducere al unit76ii, care, potrivit legii, beneficiaz7 de indemniza6ie de conducere. Te!tul prevede reducerea numai a salariului de baza ori, dupa caz, reducerea concomitent7 at9t a salariului c9t :i a indemniza6iei de conducere. %" esfacerea disciplinar7 a contractului de munc7 (art. ,E; alin. $ lit. f din 4nga0atorul poate dispune chiar concedierea pentru motive care 6in de persoana salariatului 8n urm7toarele situa6iiB < 8n cazul 8n care salariatul a s7v9r:it o abatere grav7, sau, < abateri repetate de la regulile de disciplin7 a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munc7, contractul colectiv de munc7 aplicabil sau regulamentul intern, ca sanc6iune disciplinar7. 2eprezinta sanctiunea cea mai grava aplicabila salariatului care din motive imputabile acestuia deterioreaza grav relatiile de munca. Arin urmare, pentru a putea fi 0ustificata masura concediereii, abaterea disciplinar7 trebuie s7 aib7 o asemenea gravitate 8nc9t raporturile de munc7
*)

.odul muncii).

s7 nu mai poat7 fi continuate datorita deteriorarii acestora din culpa salariatului iar prezen6a acestuia la lucru s7 fie de natur7 a perturba activitatea anga0atorului 8nc9t s7 impun7 8n mod obiectiv 8ndep7rtarea salariatului din mediul relatiilor de munca. 4menzile disciplinare sunt interzise. Aentru aceea:i abatere disciplinar7 se poate aplica numai o singur7 sanc6iune. @anctiunile strict reglementate de .odul muncii sunt sanc6iuni generale, deoarece 8n cazul 8n care, prin statute profesionale aprobate prin lege special7, se stabile:te un alt regim sanc6ionator, va fi aplicat acesta din urm7. 7anctiunile specifice 4sa cum am mai specificat anterior, sanc6iunile cuprinse 8n statutele disciplinare, respectiv altele dec9t cele prev7zute 8n .odul muncii, sunt denumite, 8n literatura de specialitate, sanciuni specifice, pentru a scoate 8n eviden67 aplicabilitatea lor numai la anumite categorii de salaria6i, dup7 cum urmeaz7B a" Aersonalului din unitile de cale ferat i se pot aplica urm7toarele sanc6iuni specificeB < retragerea disciplinar7, pe o perioad7 de $<E luni, din func6ii care concur7 la siguran6a circula6iei trenurilor :i trecerea 8ntr<o func6ie inferioar7, corespunz7toare preg7tirii profesionale, 8n aceea:i sau 8n alt7 localitate> < 8nlocuirea disciplinar7 din func6ii care concur7 la siguran6a trenurilor :i trecerea 8n alt7 munc7 corespunz7toare, 8n aceea:i sau 8n alt7 localitate. #" Arintre sanc6iunile disciplinare specifice care pot fi aplicate personalului navigant n marina civil se num7r7B < ridicarea permisiei de a ie:i la uscat, 8n porturi str7ine, p9n7 la ) zile> < re6inerea 8n cabin7 p9n7 la * zile>
*E

< debarcarea disciplinar7 de pe nav7 pe o perioad7 de $<E luni :i trecerea 8ntr<o func6ie inferioar7, corespunz7toare preg7tirii profesionale etc. c" Personalului sanitar i se pot aplica urm7toarele sanc6iunileB < avertismentul 8n fa6a colegiului de disciplin7> < avertismentul 8n fa6a personalului sanitar din colectivul de munc7 din unitate> < mustrarea ca avertisment, cu aducerea sanc6iunii la cuno:tin6a 8ntregului personal sanitar din localitate sau 0ude6> < mustrarea cu avertisment 8n fa6a .olegiului .entral de disciplin7, cu aducerea sanc6iunii la cuno:tin6a 8ntregului personal sanitar> < suspendarea dreptului de e!ercitare a profesiei. Hn Kcondi6iile prev7zute de legeK se poate proceda :i la desfacerea contractului individual de munc7 (a se vedea, art. $$ din 2egulamentul de organizare :i func6ionare a colegiilor de disciplin7 a personalului sanitar, aprobat prin Grdinul /inistrului @7n7t76ii nr. $&)+$%%*. Hn temeiul (egii =2. 3;+$%%) (republicat7), medicilor li se pot aplica urm7toarele sanc6iuniB mustrare> avertisment> vot de blam> suspendarea temporar7 pe un interval de E<$, luni, a calit76ii de membru al .olegiului /edicilor din 2om9nia> retragerea calit76ii de membru al acestui colegiu :i a autoriza6iei de practic7 a profesiunii de medic (art. *3 alin. $). d" @anc6iunile disciplinare ce se pot aplica magistrailor 8n raport cu gravitatea abaterilor suntB < observa6ia> < mustrarea> < diminuarea salariului cu p9n7 la $)M pe o perioad7 de $<* luni sau retragerea salariului de merit pe aceea:i perioad7>

*3

< mutarea disciplinar7 pe o perioad7 de $<* luni la o instan67 sau la un parchet, situate pe raza teritorial7 a aceleia:i cur6i de apel, respectiv parchet de pe l9ng7 acesta> < suspendarea din func6ie pe timp de ma!imum E luni> < eliberarea din func6ia ocupat7> < 8ndep7rtarea din magistratur7 (art. $,* alin. $ din (egea =2. %,+$%%, pentru organizarea 0udec7toreasc7, republicat7 8n $%%3, cu modific7rile ulterioare). e" @anc6iunile disciplinare aplicabile personalului didactic. Aersonalul didactic de predare, personalul didactic au!iliar, precum :i cel de conducere, de 8ndrumare :i de control din 8nv767m9nt r7spund disciplinar pentru 8nc7lcarea 8ndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de munc7, precum :i pentru 8nc7lcarea normelor de comportare care d7uneaz7 interesului 8nv767m9ntului :i prestigiului institu6iei. @anc6iunile disciplinare, care se pot aplica personalului men6ionat mai sus, 8n raport cu gravitatea abaterilor, suntB a" observa6ie scris7> #" avertisment> c" diminuarea salariului de baz7, cumulat, c9nd este cazul, cu indemniza6ia de conducere, de 8ndrumare :i de control, cu p9n7 la $)M, pe o perioad7 de $<E luni> d" suspendarea, pe o perioad7 de p9n7 la * ani, a dreptului de 8nscriere la un concurs pentru ocuparea unei func6ii didactice superioare sau pentru ob6inerea gradelor didactice ori a unei func6ii de conducere, de 8ndrumare :i de control> e" destituirea din func6ia de conducere, de 8ndrumare :i de control din 8nv767m9nt>
*&

%" desfacerea disciplinar7 a contractului de munc7 (art. $$) :i art. $$E din (egea $,&+$%%3 privind @tatutul personalului didactic). 2! Procedura aplic3rii sanc+iunilor disciplinare 4plicarea sanc6iunii disciplinare este un atribut al conducatorului unitatii, potrivit competen6ei stabilite de lege. .odul muncii nu face vreo precizare in sensul organelor competente a aplica sanctiunea disciplinara, nu distinge de asemenea intre anga0atorul persoana fizica sau persoana 0uridica. Gr, in categoria persoanelor 0uridice intraB societati comerciale, regii autonome, societati si companii nationale, unitati bugetare, etc., care nu ar putea,direct,prin ele insele, ca personae 0uridice, sa aplice sanctiuni disciplinare. ar toate aceste personae 0uridice dispun de organe de conducere, (colegiale precum si, unipersonale). Hn cazul societ76ilor comerciale cu capital privat 8n care func6ioneaz7 un singur administrator, sanc6iunea disciplinar7 se stabile:te :i se aplic7 salaria6ilor societ76ii de c7tre acesta. (a societ76ile 8n nume colectiv, 8n comandit7 simpl7 :i 8n comandit7 pe ac6iuni administrate de mai mul6i administratori, respectiv asocia6i comandita6i, sanc6iunile disciplinare, se aplic7 conform prevederilor contractului (:i statutului) societ76ii> de regul7, toate sanc6iunile pentru 8ntregul personal salariat se aplic7 de administratorul competent s7 8ncheie contractul individual de munc7. irectorii e!ecutivi :i ceilal6i func6ionari ai societ76ilor comerciale sunt sanc6iona6i disciplinar de consiliul de administra6ie (comitetul de direc6ie), ori pre:edintele acestuia, a:a cum se prevede 8n contractul de societate sau statut.

*%

.u e!cep6ia cazurilor prev7zute 8n dispozi6ii de lege speciale, aplicarea sanciunilor disciplinare este un act unilateral al conducerii unit76ii, act de drept al muncii, care poate fi 8ndeplinit 8n baza consim67m9ntului general :i prealabil dat de salariat la 8ncheierea contractului de munc7. este un act 0urisdic6ional, decizia de sancionare este revocabil. 4sadar, din punct de vedere al raspunderii disciplinare, al stabilirii si aplicarii sanctiunilor, pozitia preeminenta o au organelle unipersonale de conducere (director, director g<ral, administrator,presedinte etc.). 4ceasta competenta rezulta din prerogativa lor de a selecta, anga0a, si concedia personalul precum si din prev. ecretului *$+$%); privind reprezentarea societatii in relatiile cu persoanele fizice si+sau 0uridice. e regula, toate sanctiunile pentru intreg personalul salariat se aplica de administratorul competent sa incheie contractul individual de munca. irectorii e!ecutivi si ceilalti functionar ai societatilor comerciale sunt sanctionati disciplinar de consiliul de administratie (comitetul de directie), ori presedintele acestuia, asa cum se prevede in actul constitutiv. ** 4le!andru Ticlea, ;-,<;-*. e altfel, prin diverse statute profesionale au fost instituite comisii (consilii, colegii) de disciplina competente sa aplice sanctiuni disciplinare membrilor anumitor profesii, fie ca acestia sunt salariati, functionari publici sau liber profesionisti. **"!. .azul avocatilor< cf. art. 3, din (egea )$+$%%). 4c6iunea disciplinar7, care se finalizeaz7 8n actul de sanc6ionare (ordin, decizie, dispozi6ie) :i are drept efect e!ecutarea sanc6iunii de c7tre cel vinovat, nu este o ac6iune 8n sens 0urisdic6ional, ci o prerogativ7 a celor ce conduc procesul de munc7 av9ndu<:i temeiul 8n contractul individual de munc7 :i asem7n9ndu<se prin aceasta cu dreptul conducerii de a stabili
;-

eoarece nu

reptul /uncii 5curs universitar, ed. 2osetti, ,--;,pag.

r7spunderea disciplinara. **'on Traian @tefanescu, Tratat de reptul /uncii, p E)$. 1iind un drept, anga0atorul, ca regula, il poate sanctiona sau nu pe salariatul care a incalcat disciplina muncii. Totusi, ca e!ceptie, in cazul celor vinovati de manifestari de hartuire se!uala la locul de munca e!ista obligativitatea aplicarii sanctiunilor disciplinare. ** art. $$ lit. c din (egea ,-,+,--, privind egalitatea de sanse intre femei si barbati. Arima faz7 a ac6iunii disciplinare este cercetarea abaterii disciplinare. @esizat7 din oficiu, de c7tre o alt7 persoan7 (de obicei de c7tre :eful ierarhic al autorului abaterii) sau de c7tre colectivul de munc7 conducerea unit76ii este obligat7 s7 dispun7 efectuarea cercet7rii abaterii. .ercetarea prealabil7 este o condiie de validitate pentru aplicarea oric7reia dintre sanc6iunile prev7zute de lege. 2rt. *+8 din -odul muncii prevede in mod imperativ ca sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari prealabile disciplinare, cu aexceptia avertismentului scris. 'n vederea desfasurarii cercetarii prealabile, salariatul va fi convocat in scris de catre persoana imputernicita de anga0ator sa realizeze cercetarea, precizandu<se obiectul, data, ora si locul intrevederii. =eprezentarea salariatului la data, ora si locul convocarii fara un motiv obiectiv, vor fi consemnate intr<un proces verbal, act ce da dreptul anga0atorului sa aplice sanctiunea disciplinara 'n cursul cercetarii salariatul paote sustine aparari in favoarea sa, poate proba aceste sustineri asa cum crede, putand fi asistat la cererea sa de catre un reprezentant al sindicatului.
;$

2plicarea sanctiunii disciplinare 5 a doua faza a actiunii disciplinare. 4plicarea sanc6iunilor disciplinare este un act unilateral al conducerii unit76ii, act de drept al muncii, care poate fi 8ndeplinit 8n baza consim67m9ntului general :i prealabil dat de salariat la 8ncheierea contractului de munc7 4ceasta faza obliga anga0atorul sa elucideze unele aspecte ce tin de individualizarea sanctiunii, pentru ca in final acestea sa fie materializate in forma si continutul masurii coercitive. $ndividualizarea sanctiunii 4nga0atorul stabile:te sanc6iunea disciplinar7 aplicabil7 8n raport cu gravitatea abaterii disciplinare s7v9r:ite de salariat, av9ndu<se 8n vedere urm7toareleB a" 8mpre0ur7rile 8n care fapta a fost s7v9r:it7> #" gradul de vinov76ie a salariatului> c" consecin6ele abaterii disciplinare> d" comportarea general7 8n serviciu a salariatului> e" eventualele sanc6iuni disciplinare suferite anterior de c7tre acesta. Hn toate cazurile organul competent s7 aplice sanc6iunea va trebui s7 se preocupe cu toat7 aten6ia de individualizarea5acesteia, de dozarea ei, in nd seama de criteriile prevzute de lege 5 conform art. *++ -odul muncii5, deoarece numai o corelare just a sanciunii cu gravitatea faptei este de natur s asigure realizarea rolului educativ i preventiv al rspunderii. 0ermenele de aplicare a sanctiunilor disciplinare 4nga0atorul dispune aplicarea sanc6iunii disciplinare printr<o decizie emis7 8n form7 scris7, 8n termen de *- de zile calendaristice de la data lu7rii la
;,

cuno:tin67 despre s7v9r:irea abaterii disciplinare, dar nu mai t9rziu de E luni de la data s7v9r:irii faptei. Gbservam ca te!tul art. ,E& alin $ din .odul muncii reglementeaza doua termene diferite in interiorul carora anga0atorul va putea sa sanctioneze pe cei vinovati de nesocotirea normelor si regulilor care compun disciplina muncii. < unul de *- de zile calendaristice> < altul de E luni. Arimul termen curge de la data la care reprezentantul anga0atorului (director, administrator,prtesedinte etc.) sau anga0atorul persoana fizica a luat cunostinta despre savarsirea abaterii (printr<o nota de constatare, referat, proces verbal etc.) avand o data certa, prin inregistrarea ei in registrul g<ral al unitatii. 4cest termen se calculeaza conform prev. art. $-$ .od procedura civila, pe zile libere, adica nu se ia in calcul ziua in care a inceput si nici cea in care s<a sfarsit. .urgerea termenului de *- de zile calendaristice conduce la prescrierea dreptului anga0atorului de a aplica sanctiuni disciplinare. 3-;+,--* Tribunalul 4rad. Termenul de E luni curge de la un moment obiectivB data savarsirii abaterii disciplinare. 'n interiorul sau anga0atorul trebuie sa ia cunostinta de savarsirea acestei abateri si tot aici se va incadra si termenul de *- de zile. 'n mod normal, acest ultim termen va inceta anterior celui de E luni. .el mult, poate inceta concomitent. ** 4l. Ticlea, universitar, "d. 2osetti, ,--;, pag. ;-E. @i termenul de E luni se va calcula in conformitate cu disp. .od proc. civila, adica se va sfarsi inluna corerspunzatoare zilei de plecare (art. $-$
;*

aca

intervine totusi sanctionarea, aceasta va fi nelegala. ** @ent civ. nr.

reptul muncii 5curs

alin *). "vident ca si curgerea acestui termen are drepr consecinta prescrierea dreptului anga0atorului de a<l sanctiona disciplinar pe salariatul vinovat. 4tat termenul de E luni cat si termenul de *- de zile sunt termene de prescriptie a raspunderii disciplinare. 4sa fiind, ele sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare in conditiile dreptului comun. ** @erban #elingradeanu in reptul, nr. *+,--$, pag. $;E<$;&. %ecizia de sanctionare Grice sanctiune disciplinara trebuie concretizata, materializata, intr<un inscris (decizie), act unilateral al anga0atorului. 'n temeiul prev. art. ,E& alin , din .odulmuncii, sub sanc6iunea nulitii absolute, 8n decizie se cuprind 8n mod obligatoriuB a" descrierea faptei care constituie abatere disciplinar7> #" precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munc7 aplicabil, care au fost 8nc7lcate de salariat> c" motivele pentru care au fost 8nl7turate ap7r7rile formulate de salariat 8n timpul cercet7rii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuat7 cercetarea < neprezentarea salariatului la convocare> d" temeiul de drept 8n baza c7ruia sanc6iunea disciplinar7 se aplic7> e" termenul 8n care sanc6iunea poate fi contestat7> %" instan6a competent7 la care sanc6iunea poate fi contestat7. ecizia de sanc6ionare se comunic7 salariatului 8n cel mult ) zile calendaristice de la data emiterii :i produce efecte de la data comunic7rii (art. ,E& alin * din .odul muncii). 4cest termen nu este insa unul de decadere , adica necomunicarea in interiorullui, nu atrage nulitatea sanctionarii. "ste dosr de recomandare9 sanctiunea pentru necomunicare consta in lipsa producerii efectelor.
;;

ar daca trece termenul de E luni, de la data comiterii faptei, decizia de sanctionare va deveni caduca. ** 4l. Ticlea, "d. 2osetti, pag. ;-E. .omunicarea se pred7 personal salariatului, cu semn7tur7 de primire, ori, 8n caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandat7, la domiciliul sau re:edin6a comunicat7 de acesta 5 art. ,E&, alin ; din .odul muncii.. ecizia de sanc6ionare poate fi contestat7 de salariat la instan6ele 0udec7tore:ti competente 8n termen de *- de zile calendaristice de la data comunic7rii. 3xecutarea sanctiunilor disciplinare 4 ultima faza a actiunii disciplinare. "!ecutarea sanctiunilor disciplinare constituie efectul coercitiv impus de anga0ator persoanei salariate vinovate de producerea abaterii disciplinare. e regula, e!ecutarea sanctiunilor disciplinare are loc imediat dupa comunicarea lor. Unitatea ia masurile corespunzatoare pentru aplicarea neintarziata a sanctiunii aplicate in conformitatea cu prev. art. ,E; din .odul muncii. 4ceasta tine de buna organizare a activitatii si de caracterul moral< educativ al sanctiunii. "!ecutarea sanc6iunilor disciplinare este diferit7, 8n raport cu natura specific7 a fiec7reia dintre ele. 4stfel, e!ecutarea avertismentului se consum7 prin 8nsu:i actul comunic7rii lor c7tre cel sanc6ionat :i not7rii lui 8n dosarul personal al acestuia. @anc6iunile cu efect de retrogradare (art. ,E; alin $ lit. b) ori de retinere de ) 5$-M din salariul de baza, prev7zute 8n art. ,E; alin $, lit. c), d) :i e) din .odul muncii, implic7 efectuarea modific7rilor corespunz7toare, cu caracter temporar 8n statele de plat7, aceste sanctiuni avand efecte patrimoniale ce dureaza in timpB $- zile in cazul suspendarii contractului individual de munca, pana la E- de zile in cazul retrogradarii, $<
;)

r. /uncii 5curs universitar,

* luni in cazul reducerii salariului de baza si+sau a indemnizatiei de conducere, dupa caz, cu )<$-M. e asemenea, este de aratat ca desfacererea disciplinaera a contractului de munca (art. ,E; alin $ litera f) nu produce efecte decat la comunicarea ei. 'nainte de comunicare raporturile de munca dintre persoana sanctionata si unitate sunt in fiinta chiar daca s<a aplicat sanctiunea respectiva. @anctiunile aplicate pentru abateri savarsite la date diferite se vor e!ecuta distantate in timp, e!ecutarea celei de a doua urmand a incepe dupa finalizarea primei sanctiuni disciplinare. -ontestata 4 calea de atac impotriva sanctiunilor disciplinare .el sanc6ionat poate face contestatie la tribunalul 0udetean in a carei sfera de competenta functioneaza unitatea. .ontestatia 8mpotriva oric7rei sanc6iuni disciplinare se solu6ioneaz7 de c7tre instan6ele 0udec7tore:ti, mai precis tribunal in prima instanta si curte de apel ca instanta de recurs < organe cu plenitudine de competen67 8n rezolvarea litigiilor de munc7, (egea $E&+$%%% privind conflictele de drepturi si conflictele de interese fiind legea speciala aplicabila acestor raporturi de munca. 4rt. ,E& alin ) din .odul muncii prevede ca Cdecizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele 0udecatoresti competente in termen de *- de zile calendaristice de la data comunicarii. 4sadar, in conformitate cu te!tul citat orice sanctiune disciplinara, incepand cu avertismentul scris si terminand cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca (concedierea disciplinara) poate fi contestata doar la instantele 0udecatoresti. "ste o dispozitie conforma atat cu prev. art. ,&; din .odul muncii, cat si cu cele ale art. 3- din (egea nr.
;E

$E&+$%%% privind solutionarea conflictelor de munca, potrivit carora 0udecarea conflictelor de munca (de drepturi) este de competenta instantelor 0udecatoresti in a carei circumscriptie reclamantul (deci, salariatul sanctionat) isi are domiciliul sau resedinta. 'n temeiul art. , pct. b indice $ din .odul de procedura civila, din punct de vedere material competenta pentru 0udecarea contestatiei, apartine tribunalelor. .ontestatia este scutita de ta!a 0uridica de timbru si de timbru 0udiciar (art. ,&) din .odul muncii si art. &% din (egea nr. $E&+$%%%). "!ista si exceptii de la regula competentei instantelor 0udecatoresti de a solutiona plangerea impotriva sanctiunii disciplinare. "ste cazul unor acte normative speciale ce prevad alte organe cu o asemenea competenta. "!.B @tatutul personalului didactic ((egea $,&+$%%3) 5 contestatia se adreseaza colegiului de disciplina de pe langa inspectoratul scolar. 'n invatamantul superior, contestatia se adreseaza colegiului de onoare al institutiei. 4celasi statut prevede insa ca Cdreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor 0udecatoresti este garantat. 4tunci insa cand sanctiunea este data pe planul legislatiei muncii (.odul muncii sau @tatutul functionarilor publici) plangerea sau contestatia 5 indiferent de sanctiunea aplicata 5 se va solutiona e!clusiv de instanta competenta sa 0udece conflictele de drepturi. ** 4l. Ticlea, reptul muncii 5curs universitar, "d. 2osetti, ,--;, pag. ;-&. "!ercitand controlul asupra temeiniciei si legalitatii actului de sanctionare, organul de 0urisdictie este obligat 5 in baza rolului sau activ 5 sa e!amineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept. "l poate respinge contestatia 5 situatie in care sanctiunea se considera legala de la data aplicarii ei 5, sau poate dispune admiterea contestatiei desfiintand astfeltotal si retroactiv sanctiunea.

;3

Aotrivit art ,&* din .odul muncii, cererile 8n vederea solu6ion7rii unui conflict de munc7 pot fi formulateB a" 8n termen de *- de zile calendaristice de la data 8n care a fost comunicat7 decizia unilateral7 a anga0atorului referitoare la 8ncheierea, e!ecutarea, modificarea, suspendarea sau 8ncetarea contractului individual de munc7> #" 8n termen de *- de zile calendaristice de la data 8n care s<a comunicat decizia de sanc6ionare disciplinar7> c" 8n termen de * ani de la data na:terii dreptului la ac6iune, 8n situa6ia 8n care obiectul conflictului individual de munc7 const7 8n plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor desp7gubiri c7tre salariat, precum :i 8n cazul r7spunderii patrimoniale a salaria6ilor fa67 de anga0ator> d" pe toat7 durata e!isten6ei contractului, 8n cazul 8n care se solicit7 constatarea nulit76ii unui contract individual sau colectiv de munc7 ori a unor clauze ale acestuia> e" 8n termen de E luni de la data na:terii dreptului la ac6iune, 8n cazul nee!ecut7rii contractului colectiv de munc7 ori a unor clauze ale acestuia. Hn toate situa6iile, altele dec9t cele prev7zute mai sus termenul este de * ani de la data na:terii dreptului. .ererile referitoare la solu6ionarea conflictelor de drepturi se 0udec7 8n regim de urgen67 termenele de 0udecat7 neput9nd fi mai mari de $) zile. Arocedura de citare a p7r6ilor se consider7 legal 8ndeplinit7 dac7 se realizeaz7 cu cel pu6in ,; de ore 8nainte de termenul de 0udecat7. @arcina probei 8n conflictele de munc7 revine anga0atorului, acesta fiind obligat s7 depun7 dovezile 8n ap7rarea sa p9n7 la prima zi de 8nf76i:are.

;&

(a prima zi de 8nf76i:are, 8nainte de intrarea 8n dezbateri, instan6a are obliga6ia de a 8ncerca stingerea conflictului de drepturi prin 8mp7carea p7r6ilor art. 3E din aceea:i lege. Hn cazul 8n care 0udecata continu7, administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgen67, instan6a fiind 8n drept s7 decad7 din beneficiul probei admise partea care 8nt9rzie 8n mod ne0ustificat administrarea acesteia. Fot7r9rile prin care se solu6ioneaz7 fondul cauzei se pronun67 8n ziua 8n care au luat sf9r:it dezbaterile. Hn situa6ii deosebite pronun6area poate fi am9nat7 cel mult dou7 zile art. 3& din lege. Fot7r9rile pronun6ate 8n fond sunt definitive :i e!ecutorii de drept. Fot7r9rile motivate ale instan6ei de fond se redacteaz7 :i se comunic7 p7r6ilor 8n termen de cel mult $) zile de la pronun6are. Termenul de recurs este de $- zile de la data comunic7rii hot7r9rii pronun6ate de instan6a de fond. Hn cazul admiterii recursului, instan6a va 0udeca 8n fond cauza. 4ceste prevederi nu se aplic7 8n urm7toarele situa6iiB a" solu6ionarea cauzei de instan6a de fond s<a f7cut cu 8nc7lcarea prevederilor legale referitoare la competen67> #" 0udecata 8n fond a avut loc 8n lipsa p7r6ii care nu a fost legal citat7. 4rticolul &, din (egea nr. $E&+$%%% dispune c7 dispozi6iile (egii referitoare la procedura de solu6ionare a conflictelor de drepturi se completeaz7 8n mod corespunz7tor cu prevederile .odului de procedur7 civil7.

;%

)eabilitarea disciplinara =oul .od al muncii reglementat prin (egea nr. )*+,--* nu mai reglementeaz7 reabilitarea disciplinar7. e aceea, problematica r7m9ne s7 fie tratat7 prin contractele colective de munc7 (in temeiul (egii nr. $*-+$%%E) ori prin regulamentul intern (in temeiul art. ,)& lit. e<f). (egea )*+,--* a abrogat prin art. ,%& alin , vechiul .od al muncii al 2.@.2. asa cum a fost reglementat prin (egea nr.$-+$%3,. 'n actul normativ abrogat problematica reabilitarii disciplinare comporta urmatoarele aspecteB 2eabilitarea de drept nu poate intervenii ma devreme de un an de la data e!ecutarii sanctiunii. .hiar 8nainte de e!pirarea termenului de un an dar nu mai devreme de E luni de la data e!ecut7rii sanc6iunii, conduc7torul unit76ii, respectiv un alt organ care a aplicat sanc6iunea, poate dispune, dac7 salariatul nu a mai s7v9r:it nici o abatere, av9nd o bun7 comportare, ca sanc6iunea s7 fie considerat7 a nu fi fost luat7. 4ceasta este reabilitarea facultativ7. Hn ambele ei forme reabilitarea produce consecin6e numai pentru viitor, 8ntruc9t sanc6iunea nu va mai fi luat7 8n considerare la acordarea grada6iilor, primelor etc. "a nu are 8ns7 ca efect repunerea salariatului 8n situa6ia anterioar7, astfel 8nc9t aceasta nu are dreptul la restituirea sumelor re6inute din salariu. Ae c9nd anularea unei sanc6iuni ilegale duce la desfiin6area acesteia, cu toate efectele ei, reabilitarea reprezint7 un beneficiu acordat de lege const9nd 8n limitarea 8n timp a unor efecte nefavorabile ale unei sanc6iuni aplicate 8n mod 8ntemeiat. "ste de neconceput ca reabilitarea sa fie prevazuta legal, in anumite conditii, pentru orice condamnare definitiva penala, dar sa nu fie prevazuta in nici un mod in cazul sanctiunilor disciplinare. e aceea, se impune, de
)-

lege ferenda completarea, de urgenta a .odului muncii in sensul reglementarii reabilitarii disciplinare, putandu<se prelua chiar intocmai art. $% din (egea nr. $+%3- abrogata. ** 4l. Ticlea, universitar, "d. 2osetti, ,--;, pag. ;$$. < reptul muncii 5curs

)$