patrimoniu

cultural
judeul
ilfov
Manual opional
pentru clasele iiiv
adriana scripcariu
piscu 2012
p
a
t
r
i
m
o
n
i
u

c
u
l
t
u
r
a
l

j
u
d
e

u
l

i
l
f
o
v

[
m
a
n
u
a
l

o
p

i
o
n
a
l
]
Proiect realizat cu sprijinul
Noi, oamenii mari, cei care iubim
patrimoniul, ncercm s-l ngrijim i s-l
aprm, de stricciunile aduse de timp i
de nepsarea unora. Dar fr voi, copiii,
lupta noastr este n zadar. Noi ncercm
s pstrm aceste frumusei pentru voi,
pentru copiii i nepoii votri. Dac acest
lan de iubire se rupe, nu putem transmite
frumuseea mai departe. i asta ar
foarte trist
Rsfoind manualele copiilor mei, mi-am
dat seama c sunt multe lucruri frumoase
i muli oameni preioi, despre care nu
se vorbete deloc n leciile voastre de la
coal. Atunci m-am hotrt s scriu eu
nsmi un manual.
Adriana Scripcariu
isbn 978-973-0-13260-1
vn1u:o:u
cu:1uun:
nou:nn scu:vcnu:u

Manual opional
pentru clasele
con:n non1o:n
zo1z
)uov|u:
::vov
nnzci c:1:1onc:r,
Ai in maini o caite mai puin obinuit pentiu un manual colai.
Mi-am doiit s fe cat mai plin de imagini i povestiii inteiesante.
Dac am ieuit, o s-mi spui tu! Eu sunt istoiic de ait, adic, ci-
neva caie tie multe despie obiecte i cldiii vechi i fiumoase i,
bineineles, despie oamenii caie le-au fcut. Sunt luciuii pe caie
este impoitant s le cunoti, ca s inelegi mai bine locuiile in
caie tiieti i chiai pe tine insui. Aa cum vezi, e voiba doai de
judeul tu. Asta pentiu c, de multe oii, in ziua de azi, tim mul-
te, foaite multe despie continente indepitate, despie constelaii
demult apuse sau despie fundul oceaneloi. Dai fiumuseile de
lang noi, ne iman adesea cu totul necunoscute.
Noi, oamenii maii, cei caie iubim aceste luciuii, inceicm s le
ingiijim i s le apim, de stiicciunile aduse de timp i de nep-
saiea unoia. Dai fi voi, copiii, lupta noasti este in zadai. Noi
inceicm s pstim aceste fiumusei pentiu voi, pentiu copiii i
nepoii votii. Dac acest lan de iubiie se iupe, nu putem tians-
mite fiumuseea mai depaite. i asta ai f foaite tiist Rsfoind
manualele copiiloi mei, mi-am dat seama c sunt multe luciuii
fiumoase i muli oameni pieioi, despie caie nu se voibete deloc
in leciile voastie de la coal. Atunci m-am hotiat s sciiu eu
insmi un manual.
IN1Xmv:Nnnv
Tiebuie s tii, de la inceput, c lumea despie caie ii povestesc
eia puin altfel decat a noasti. Este lumea stimoiloi, pe caie
e bine s o cunoti. Este ca i cum i-ai piivi stibunii inti-un
album de familie. Este o lume in caie oamenii ineleg c toate
au un iost. Timpul cuige mai linitit, intie zile de luciu i zile de
sibtoaie. Omul tie c nu toate sunt in puteiea lui i c peste
toate este Dumnezeu. Ai s vezi, ii povestesc despie multe biseiici.
Asta pentiu c, pe atunci, biseiicile eiau pentiu oameni cele mai
impoitante constiucii.
La fel ca timpul de demult, leciile noastie cuig i ele in iitmul
anului cu sibtoii. Aa se face c, in miezul ieinii, vei afa luciuii
legate de Ciciun, Anul Nou i Boboteaz, in piimvai ii voi
povesti despie Pate i tot aa. In diumul piintie fiumusei, pe
caie i-l piopun, vom avea i cluze. Sunt cltoii stiini, caie
au vizitat pe viemuii inutuiile noastie i au lsat sciis despie
ele. Sunt i meteii, caie inc tiiesc i pot povesti multe despie
meteuguiile loi. Sunt multe luciuii pe caie le-am gsit sciise in
cii, de ctie cei caie le-au iubit, de-a lungul viemii.
Am inceicat s oiganizez tot ce am viut s-i tiansmit, ca pe
un bulgie de zpad, pe caie il iostogoleti la vale, ca s cieasc.
Am inceput cu miezul, o paite mic, fi de caie, ins, bulgie-
le nu se poate foima. Este piima lecie, in caie ii explic ce este
patiimoniul. Apoi, povestiiile se in lan. Te ajut, inti-o paite a
paginii, cu explicaiile unoi cuvinte mai speciale, pe caie poate
nu le-ai intalnit inc. Sunt maicate cu albastiu i numeiotate
:
.
Dac mai sunt i altele, te iog, caut-le in dicionai. i imaginile
poait numeie, ca s le poi gsi mai uoi 1 . La sfaiitul leciiloi
ii piopun difeiite activiti, de obicei desene i compuneii. tiai
c demult ciile eiau sciise i decoiate de man: In zilele noastie
cele mai multe texte, chiai i temele pentiu acas, sunt luciate la
calculatoi i adesea, apioape uitm s sciiem cu mana. Iai sciisul
de man este aa de impoitant pentiu dezvoltaiea indemaniii, a
cieativitii i a ganduiiloi tale, incat este pcat s nu te foloseti
de aceast modalitate simpl de a deveni mai piiceput. Aa c, te
iog sciie compuneiile de man i decoieaz-le cu desenele tale, ca
pe nite fle de manusciis. Te mai iog s uimieti meieu pe haita
din inteiioiul copeiii, unde se af locuiile de caie ii povestesc.
i acum, dup ce te-am inaimat cu instiuciunile necesaie, ii
uiez dium bun! Aceast caite este ca o lad de zestie, plin cu
comoii sau ca o u mic, piin caie intii inti-o gidin maie.
Adriana Scripcariu
:
cutvunt LoaLe valorlle ma-
Lerlale l splrlLuale creaLe ue
oamenl

Gndete-te!
Imagineaz-i!
Observ!
Compunere
Schi
AteIier
Patrimoniu
Vorbe din btrni
4 ntmpinare
8 Lecia 1 Ce este patrimoniuI cuIturaI!
De cte feluri e patrimoniul, cum l sortm,
cum l ngrijim, cum l pstrm
16 Lecia 2 |udeuI IIfov. Hart i specic
Cum arat judeul nostru i de ce e el altfel dect celelalte?
20 Lecia 3 ArheoIogie
Povestire despre arheologi i cteva obiecte foarte vechi
24 Lecia 4 SfntuI Dumitru. Mnstirea CIdruani
Istoria unui sfnt i a unui loc
Cine sunt ctitorii, ce sunt pisania i hramul unei biserici?
30 Lecia 5 Meteuguri vii. OIrituI. Partea
Povestiri despre olari, oale i jucrii de lut
36 Lecia 6 SfntuI NicoIae.
Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl
Un sfnt i dou biserici. Ce este planul unei biserici?
cuvn:Ns
42 Lecia 7 CrciunuI
Icoan, obiceiuri, nelesuri
46 Lecia 8 AnuI Nou
Tradiii i urri
50 Lecia 9 8oboteaza
Icoan, obiceiuri, nelesuri
54 Lecia 10 Tipuri de Iocuire. Casa tradiionaI. ConacuI i paIatuI
Un arhitect, mai multe case, povestea unui cuib de familie
60 Lecia 11 Meteuguri vii
esut, costume popuIare, mpIetituri, pescuit
Rzboaie, scoare, tergare, brie, couri, mturi, plase i peti
66 Lecia 12 Mnstirea Snagov
Povestea unei biserici
70 Lecia 13 Rituri vechi. Cucii de 8rneti
Credine vechi, jocuri i mti
72 Lecia 14 PaIatuI de Ia Mogooaia
Povestea unui palat: oameni, timpuri, fapte
82 Lecia 15 Mnstirea Cernica
Povestea unei insule binecuvntate
86 Lecia 16 PateIe
Icoan, nelesuri, obiceiuri
92 Lecia 17 Meteuguri vii. OIrituI. Partea
Povestea cuptorului de ars oale

98 Lecia 18 SchituI Turbai
Poveti n piatr, locuri i oameni
102 Lecia 19 RecapituIare
Jocuri, teste i imagini
y
1e-al gnulL vreouaL ue ce sunL rlle aa ue ulFerlLe? PenLru
c moLenlrea lor lsLorlc l culLural esLe ulFerlL. AceasL
moLenlre, in ansamblul el, poarL numele ue paLrlmonlu.
PaLrlmonlul esLe cea mal mare comoar a unul neam l el
Lrebule ingrljlL l psLraL. AlLFel, urmall nu vor mal Ll clne
le-au FosL sLrmoll. Dac am puLea numl inLr-un Fel chlpul
unel rl l al unul neam, acesL nume ar PaLrlmonlul.
cv vs1v
vn1n:moN:u:
cu:1unn::
1
rrtun or rtvnmonu cutvuntt
mtvrntt mont aulc poslbll ue mlcaL, ue uus ulnLr-un loc
in alLul
ulFerlLe oblecLe cu valoare lsLorlc l culLural:
crl, Lablourl, lcoane, vase ue ceramlc, esLurl,
cosLume populare l alLele.
mtvrntt mont aulc lmposlbll ue mlcaL ue pe locul in care
sunL aezaLe
monumenLe lsLorlce: clulrl vechl, blserlcl
ansamblurl ue clulrl: ceLl, saLe, mnsLlrl, chlar
prl uln unele orae
mtvrntt oblcelurl, Lraulll, meLeugurl, ulFerlLe inueleLnlclrl,
Folclorul
:
, llmba nalonal
mal pe larg: cnLece, uansurl, balaue populare, legen-
ue, Lllna ue a reallza cu mlnlle ulFerlLe oblecLe sau
chlar l Felurl ue mncare, mouurl ue a srbLorl sau
ue a Le inLrlsLa impreun cu cellall la nunl, boLezurl,
inmormnLrl l alLele
cum v ononN:zn1 vn1n:moN:u::
Pentiu ingiijiiea Patiimoniului s-a infinat Institutul Naional
al Patiimoniului. Aici exist cataloage, caie cupiind notate toate
obiectivele de patiimoniu mateiial din toate judeele Romaniei.
Fiecaie monument aie o f de identifcaie

. Se mai pieocup
de patiimoniu i muzeele dai i difeiite oiganizaii, asociaii i
fundaii
i
.

:
rotctonut
:) LoaLe creallle arLlsLlce populare:
llLerare, muzlcale, ue arL plasLlc,
oblcelurlle l Lraulllle unel rl sau
unel reglunl
z) Llln care se ocup cu creallle
arLlsLlce populare, oblcelurlle l
Lraulllle
i
tsoct l runot
grupurl ue oamenl enLuzlaLl,
care au un el comun, in cazul
nosLru, lubesc paLrlmonlul. Ll in-
cearc s conLrlbule la proLejarea
lul, s-l Fac cunoscuL celorlall, s
invee coplll s-l aprecleze, s in-
curajeze meLerll l alLele. AcesLe
organlzall nu ln ue lnsLlLullle
sLaLulul, nu sunL ulrljaLe ue guver-
nul rll, ue aceea, se cheam non-
guvernamenLale.
:vc:n
1

rt rtttvutu cnxt
ctvrconr PalaLe
rrnotoK :8c
mronvtnK B
coo tr-tt-m-n-:z68.c:
{
tonrsK SLr. Unlrll
tocttvtvr saL c/ctuttt, comuna t6tnt vt/strt
juor llFov
nrcunr MunLenla
In judeul Ilfov, Institutul Naional al Patiimoniului a identifcat
,: de obiective de patiimoniu imobil. Dintie ele, mai mult de
jumtate sunt situii aiheologice. Mai sunt i biseiici, ansambluii
mnstiieti, monumente iidicate in cinstea eioiloi, difeiite statui,
monumente funeiaie.
i totui, in aia noasti patiimoniul este piea puin cunoscut,
adesea neingiijit i deci, nepieuit cu adeviat. Asta vine i din
lipsa baniloi, dai mai ales din necunoateie i nepsaie. 1 2 3
{
Cum se compune coduI unui monument!
r--m-n-xz68.ox
r prescurLarea numelul juueulul
clasa sau Felul
LxlsL clase:
t aezare arheologlc

tt monumenL ue arhlLecLur
ttt monumenL ue For publlc
,

tv monumeLe Funerare 8
m prescurLare ue la monumenL
n lmporLana
LxlsL uou nlvele ue lmporLan:
t valoare nalonal lmporLanL penLru LoaL ara
n valoare local lmporLanL in caurul unel reglunl J unul juue
xz68 numrul ue orulne in llsL. OblecLlvele se numeroLeaz in or-
ulne alFabeLlc, pe juuee. Numrul : esLe, spre exemplu, slLul arheolo-
glc ue la Alba lulla.
ox apare aLuncl cnu esLe vorba ue mal mulLe elemenLe, in caurul
unul ansamblu. nLreg ansamblul are un numr l elemenLele sunL sem-
nallzaLe cu c:, cz eLc.

trztnr tnnrotoccK sau

slL arheologlc loc unue au FosL
gslLe urme l oblecLe ale unor
oamenl, care au LrlL cu mulL
Llmp in urm
tnnvrcvunt Lllna l arLa
ue a prolecLa l consLrul clulrl,
monumrnv or tnnvrcvunK
consLrucle FoarLe blne reallzaL
l cu valoare culLural
,
monumrnv or ron runtc
sLaLule sculpLaL sau alL alcLu-
lre arLlsLlc, aezaL inLr-un loc
vlzlbll in spalul oraelor sau sa-
Lelor, care amlnLeLe ue un eve-
nlmenL, ue o personallLaLe. SunL
aezaLe ue oblcel in locurl ues-
chlse (plee, parcurl), aa incL s
poaL cL mal uor ue vzuL.
8 monumrnv runrntn
lucrare ue arhlLecLur sau sculp-
Lur rlulcaL la mormnLul unel
personallLl
1 Conacul Hagl 1uuorache
2 Blserlca in rulna Mxlenl
3 Dealu Ocll
1 2 3
Ce esLe paLrlmonlul culLural?
io :vc|:n 1
cv vs1v vn1n:moN:u: uNvsco:

Uisco este o instituie caie se ocup de patiimoniul cultuial din

intieaga lume. Din fecaie ai au fost desemnate cateva obiective,
consideiate cele mai iepiezentative, spectaculoase i bine conseiva-
te i caie impieun alctuiesc o colecie: Patiimoniul umanitii.

unrsco UnlLeu NaLlons Luu-

caLlonal SclenLlc anu CulLural
OrganlsaLlon (Organlzala
Nalunllor UnlLe penLru Luucale,
Llln l CulLur)
PatrimoniuI UNESCO n Romnia
luenLlc monumenLele! AlLur
uenumlrll numrul lmaglnll!

Blserlcl ue lemn
uln Maramure
Blserlcl plcLaLe in exLerlor
uln Moluova
CenLrul lsLorlc
al oraul Slghloara
MnsLlrea Hurezl
SaLe cu blserlcl ForLlcaLe
uln 1ransllvanla
lorLree uaclce uln Munll
OrLlel
4
5
6
9
8
7
Ce sunt
monumenteIe
istorice!
1oaLe acesLe consLruc-
ll: aezrl, ceLl, casLele, case,
blserlcl, mnsLlrl, FnLnl, ha-
nurl, conace, cule, palaLe, Lur-
nurl, mausolee eLc. uau rll o
inFlare speclc l un anumlL
caracLer, pe care nol avem LoL
lnLeresul a-l psLra l chlar ua-
Lorla ue a-l menlne, penLru a-l
LransmlLe mal ueparLe celor care
ne vor urma.
1erlLorlul Romnlel esLe acoperlL
ue monumenLe uln epocl ulFerl-
Le, incepnu cu cea mal uepr-
LaL Faz l Lermlnnuu-se cu
consLrucll FcuLe inLr-o vreme
relaLlv aproplaL ue a noasLr,
care LoaLe sunL in legLur cu
lsLorla, e a poporulul romn, e
a popoarelor care au LrecuL pe
acesL LerlLorlu sau care au con-
loculL sau conloculesc cu nol.
o.t.ctN+tcuztN6
Nolunl generale
1 ii
nr mnvri
10 lcoan veche a sFnLulul
Nlcolae, inLr-o blserlc
bucureLean. Chlar uac
aparlne blserlcll, lcoana poaLe
insLrlnaL penLru o vreme,
ue exemplu, poaLe parLlclpa la o
expozlle. LsLe uecl mobll.
11 vas ue ceramlc, vechl ue pes-
Le :cc ue anl, in colecla expus
la PalaLul Mogooala
12 CarLe veche blserlceasc,
expus in muzeul ue la PalaLul
Mogooala
13 PalaLul Mogooala
14 coala cenLral ue FeLe uln
BucureLl, reallzaL ue arhlLecLul
lon Mlcu
15 SLaLula poeLulul Mlhal
Lmlnescu, uln Faa ALheneulul
Romn uln BucureLl, reallzaL
ue sculpLorul Gheorghe Anghel
16 Blserlca ue lemn uln saLul Gagu
PatrimoniuI materiaI
LsLe paLrlmonlul care poaLe vzuL l aLlns: clulrl l oblecLe.
Dup Fel, paLrlmonlul maLerlal se imparLe in uou: mobll l lmobll.
rtvnmonut mont 10 11 12
OblecLe cu valoare lsLorlc l culLural, care il poL schlmba
locul, poL LransporLaLe.
Plese ue paLrlmonlu mobll:
ulFerlLe oblecLe vechl, aaLe in lnLerlorul unor clulrl monumenL
exponaLele unul muzeu sau ale unel colecll parLlculare
crl rare ulnLr-o blblloLec
rtvnmonut mont 13 14 15 16
Clulrl cu valoare lsLorlc sau arLlsLlc: palaLe, conace, coll, splLale,
blserlcl, ulFerlLe monumenLe ue For publlc, monumenLe Funerare.

14
13
12
11 10
15 16
Ce esLe paLrlmonlul culLural?
iz :vc|:n 1
nr mnvri

Patrimoniu imateriaI
meLeugurl l ulFerlLe inueleLnlclrl
oblcelurl ue srbLorl sau legaLe ue Lralul ue zl cu zl, LoaLe avnu ca
Lemel ulFerlLe creulne, unele creLlne, alLele mal vechl, pgne
cnLece, balaue populare scrlse sau nescrlse

Identic patrimoniuI imateriaI!

AlLur uenumlrll numrul lmaglnll!
impleLlLurl
plcLur ue lcoane
olrlL
inconuelaL ou
errle
luLarl
hor
17 18
19 20
21 22 23
24 25 26
27
pleLrrle
clopllLor in lemn
cosLum popular
esuL
Nolunl generale
1 i
vnvnnuov:v
Pan nu demult, a existat un obicei legat de viaa de agiicultoii,
pe caie ianii o duceau, in mai toate zonele iii. Peste tot s-a
cultivat pmantul i unul dintie dumanii iecolteloi este seceta.
Dansul papaiudei este un iitual de chemaie a ploii, cu idcini
adanci, inc din timpuiile pgane, cand oamenii ciedeau inti-o
zei a ploii, Papaiuda. Tanti Jana, oliia, mi-a povestit despie
acest obicei, aa cum il tie din copiliia ei:
n prlma zl ue jol, ue uup PaLe, veneau paparuuele. Lrau
FeLle ue -:c anl, ue oblcel lgncue llngurrese, insolLe ue o
bLrn. Lrau imbrcaLe cu FusLe lungl l cmue albe. La bru
erau inclnse cu bozll, orl ue lapLele cuculul l urgalc 29 30 28.
Aveau pe cap cununl LoL uln acesLe planLe. veneau, jucau l cn-
Lau la poarL sau in curLe, lar gazua le sLropea cu ap pe FusLe
l la plcloare. BLrna care le insoea auuna ce-l uuea gazua:
mlal, cereale, Fln, l alLele, ue-ale gurll.
Paparuu-ruu,
vlno ue ne uu,
Cu gleaLa-leaLa
PesLe LoaL ceaLa.
Hal plol hal!
Hal plol hal!
Ploale Doamne ploale,
Locul s se-nmoale.
Plol curaL ,
Dln cerurl vrsaL.
Hal plol hal!
Hal plol hal!
D-ne Doamne chelle,
Deschlue cerurlle,
S porneasc plolle,
S curg lroalele,
S umple pralele!
Hal plol hal!
Dup ce joac i cant piin toate gospodiiile, papaiudele meig
la un iau i ii aiunc pe ap biaiele i cununile din fiunze. Dup
incietinaie, pieoii au sftuit meieu oamenii s ienune la aceste
datini, pentiu c aveau de acum iugciuni, potiivite pentiu toate
nevoile loi: pentiu ploaie, pentiu boli, pentiu cutiemuie i alte
nenoiociii. Unele dintie obiceiuiile pgane s-au tiansfoimat in
timp, pieluand i elemente cietine. Altele nu.

Fragment de baIad
popuIar, IIfov
loale verue lml
nLr-o verue grulnl
lrumos uoarme-o coplll
Pe-aLernuL ue Lranuarl,
La umbr ue calomrl.
1rece-un volnlcel cu grab
l uln gur ml-o inLreab,
Spune-ml urag coplll
Cu rumena La gurl
LLl mlreas sau eLl FaL,
Sau zn uln cer plcaL?
28
29
30
Ce esLe paLrlmonlul culLural?
iq :vc|:n 1
ov cv vn1n:moN:u: vs1v IN vvn:co::
Pentiu c maie paite dintie oameni nu il pieuiesc cu adeviat,
nu il cunosc i nu ineleg c dein, ca membiii ai unei comuniti,
aceste comoii mai vechi i mai noi, caie tiebuie pstiate, ingiijite
i piedate uimailoi. Lipsa susineiii din paitea oameniloi este
ceea ce duce de multe oii la stiicciuni maii i chiai la moaitea
unoi monumente de patiimoniu. O s-i dau un exemplu, pe caie
l-am intalnit adesea, mai ales la sat. Biseiica din cimitii este veche
i stiicat. Oamenii ii doiesc ceva nou, fiumos i la mod. Ceva
caie, cied ei, le-ai face cinste. Ai putea s ingiijeasc biseiica cea
veche, ca pe un om btian, caie te-a ciescut, te-a invat, te-a
ajutat. S o cuiee, s o iepaie, s ceai iestauiaiea ei. In loc s
fac asta, ei las biseiica in paiagin. Cu muli bani ei iidic o
biseiic nou, caie, cel mai adesea, e cu mult mai puin fiumoas
decat cea btian. In plus, biseiica cea nou nu poate povesti
nimic despie istoiia loi La fel se intampl i cu casele.

Compunere
Alege un exemplu uln ecare Llp ue paLrlmonlu
prezenLaL l uescrle-l!
Schi
Reallzeaz un uesen lnsplraL ue FragmenLul
ue balau popular.
Gndete-te!
nLre ce anl se uesFoara secolele: xvt, xvtt, xx?
n ce secol ne am in prezenL?
ncaureaz in Llpurlle ue paLrlmonlu lmaglnlle
care urmeaz.
tiai c
n perloaua meuleval, anll erau
numral ue la lacerea lumll l
ue la NaLerea lul HrlsLos. Aa
se Face c auesea, in acLele vechl,
anll apar cu uenumlre uubl, prl-
mul cu numrul mlllor ,, lar cel
ue-al uollea, uup cum sunLem
oblnull, cu clFra mlllor :.
:o
un srcot o suL ue anl
Cum se numeroteaz secoIeIe!
:o
n scrlerlle uespre lsLorle, anll se numr cel mal auesea in secole.
PenLru a numl orlenLaLlv o perloau, se lnulc secolul crela il aparl-
ne. Prlmul secol se uesFoar ue la anul : pn la anul :cc, era noas-
Lr (e. n.) sau uup NaLerea lul HrlsLos. Anul naLerll MnLulLorulul
esLe conslueraL a anul :. Secolul al uollea esLe cuprlns inLre anll :c:
l zcc, aauar, numrrul suLelor esLe cu : mal mlc uecL clFra roman
lnulcaL.
Dealu Ocll
Nolunl generale
1 i
31
32
33
34
36
37 38
35
Ce este patrimoniul cultural?
Sunt muli cei caie cied c judeul nostiu nu aie nici un specifc
Dai s tii c ei gieesc. E diept c Ilfovul nu a pstiat multe
obiceuii populaie, ca alte judee din Maiamuie, Bucovina sau
Oltenia. Exist, in schimb, un specifc dat de istoiia locuiiloi, caie
nu poate f tiecut cu vedeiea.
Nn1unn
Ilfovul aie, in piimul iand, un specifc natuial. Poinind de aici
i tiaiul oameniloi a devenit specifc. Ilfovul este campie. Odi-
nioai, locuiile eiau acopeiite de o pduie btian, vechiul codiu
al Vlsiei. Cuisuii de ap, cu luncile loi, miginesc i bizdeaz
judeul. Pduiea a dispiut, in cea mai maie paite, apele ins au
imas. Le poi descopeii pe hait: Aige, Ialomia, Dambovia,
Sabai, Colentina, Mostitea, Cioiogaila i altele. Ele au foimat
lacuii i bli, mai maii sau mai mici, in total peste :oo. Bogia
de ape a fcut ca zona noasti s fe locuit din viemuii foaite
vechi. Obseiv pe hait cum localitile se inii de-a lungul
iauiiloi. Af c in multe dintie aezii s-au fcut descopeiiii
aiheologice, caie voibesc despie locuitoiii de demult. Ilfovenii
s-au ocupat din vechime cu agiicultuia, ciescutul animaleloi,
pescuitul i albiniitul 1 .

Puurlle erau culburl ue haluucl, cnLal in Folclor. Lacurlle l

bllle erau pllne ue peLe, care inuesLula mesele orenllor,
uar l ale ranllor. MeLeugarll puLeau uesFace mrFurl in
Lrg, lar la inLoarcere, auuceau cu el oblecLe l maLerlale, pe
care saLul nu le prouucea. Dln aceasL alLurare se naLe
culoarea aparLe a juueulul nosLru.
)uovu: ::vov
nnn1K : svvc:v:c
z
Aa arLau cu ceva Llmp in urm
sLupll penLru alblne, auposLll in
Lrunchlurl ue copac sau in courl
ue nulele llplLe cu pmnL
1
tiai c
Numele juueulul llFov vlne ue
la elhov, care in llmba slav
insemn arln. Arlnul esLe un
arbore care creLe in luncl, ues
inLlnlL in zon, uln vechlme.
iy
)uovu: ::vov
nnn1K : svvc:v:c
A
r
g
e

P
r
a
h
o
v
a
e
c
l
u
z
a
C
o
l
l
b
a

l
lalomla
l
a
l
o
m
l

a
G
r
u
l
u
CoclovallLea
M
a
la
P
r
a
h
o
v
a
C
r
l
c
o
v
D

m
b
o
v
l

a
l
l
F
o
v
S
a
b
a
r
D

m
b
o
v
l

a
Can. Arge
D

m
b
o
v
l

a
C

ln

u
v
l
s
la
P
a
s
re
a
v
l
s
L
r
e
a
MoslLea
C
o
len
Lln
a
Buruljenl
Sn
ago
v
C
lau
r
S
a
b
a
r
C
l
o
r
o
g

r
l
a
A
r
g
e

Lacul Morll
lunuenl
Lacul
PanLellmon
Lacul
Morarllor
Cluruanl
Lacul
Snagov
Lacul
1lLan
HersLru
1el
Colceag
B
e
lc
lu
g
a
L
e
le
SLlclrle
C
o
c
lo
c
Cocanl Drza
Bercenl
BrneLl
Buclumenl
ChlLlla
Gneasa
La Gropl
Mogooala
Perl
PlLeasca
Poulor
PusLnlcul
vauul
Anel
vauul
lul Mou
BaloLeLl
Cernlca
Corbeanca
Cclulal
lunuenl
Bneasa
BuFLea
ColenLlna
lloreasca
Lacul
MnsLlrll
Lacul
Mare
Grlvla
PlumbulLa
MlhlleLl
Moara
vlslel
PreoeLl
1ncbeLl
vcreLl
Zemeulla
CojeLl
MosLlLea
Creaa
Surlarl
8UCURETI
jud. Prahova
jud. Giurgiu
jud. Dmbovia
jud. IaIomia
jud. CIrai
: DLCLMBRlL
AFUMAI
TEFNETI
DE |OS
CREULEASCA
TUNARI
ALUNlU
BLCLANCA
8ALOTETI
8LTENI
BLRCLNl
BRAGADlRU
BRNL1l
BUClUMLNl
BUDA
8UFTEA
BURlA
CCIULAI
CLDRARU
CLLU
CERNICA
CHlAjNA
CHl1lLA
ClOlLlCLNl
ClOLPANl
CIOROGRLA
CLlNCLNl
COPCLNl
CORBLANCA
CORNL1U
COZlLNl
CRLAA
CRLL1l
DR1l-lLlOv
DRVARI
DSCALU
DlMlLNl
DOBROL1l
DOMNL1l
DRAGOMlRL1l-DLAL
DRAGOMlRL1l-vALL
DUMBRvLNl
DUMl1RANA
lUNDLNl
GAGU
GHLRMNL1l
GLlNA
GRDITEA
CLDURANI 8ALAMUCI
GRUlU
lSLAZ
lZvORANl
jlLAvA
LlPlA
LUPRlA
MGURELE
MlNLASCA
MANOLACHL
MLRll
PL1CHll
MlCUNL1ll-MOAR
MICUNETII
MARI
MOARA
DOMNLASC
MOARA
VLSIEI
MOGOOAIA
NUCl
ODlLL
OL1LNl
ORDORLANU
OS1RA1U
O1OPLNl
PAN1LLlMON
PASREA
PLRl
PL1RCHlOAlA
PL1RL1l
PISCU
IGNETI
Pl1LASCA
POPETI
LEORDENI
PO1A
PRUNl
ROU
RUDLNl
RUNCU
SFTICA
ANU
lLORL1l
SlLl1LA
SNAGOvULUl
lNDRlLlA
SlN1L1l
SITARU
SNAGOV
TUR8AI
SURLARI
1AMAl
1NCBL1l
1NGANU
LGHL
vADU
ANLl
VNTORI
vR1LjU
vlDRA
vLDlCLASCA
vOLUN1ARl
ZURBAUA
juueul llFov. HarL l speclc z
ape
pduri
Iimit judee
trcrnoK
IocaIiti
ruri
Iacuri
BLRCLNl
Snagov
Mogooala
i8 :vc|:n Nolunl generale
vnvzvNn 1Xnou:u: nucunv1:
Alt luciu, caie a dus la foimaiea unui anume specifc, este piezena
in mijlocul zonei a unui maie taig, devenit in timp capitala iii. In
viaa ilfoveniloi Bucuietiul a fost un loc de atiacie i inspiiaie. In
aspectul costumului populai sau in cieaiile folcloiice, apiopieiea
taigului se face simit. Bucuietiul eia un loc in caie puteai vedea
i auzi multe. Eia, in plus, scaunul Domniei, locul in caie se luau
multe hotiaii cu piiviie la viaa iii. De asemenea, peisajul sl-
batic ce inconjuia taigul a inspiiat pe domni i boieii. Fiumoasele
ctitoiii medievale, in majoiitate domneti, aezate cel mai adesea
pe insule, cieaz o salb de monumente in juiul oiaului
:
.
Iat un fiagment din balad populai a lui Mihu, haiducul, caie
desciie ielaia contuiat mai sus:
loale verue mr uomnescu,
D-n ora in BucureLlu,
La cele case uomneLl,
Carl s vu in BucureLl
n curLe la LeFan vou,
Mare mas ml-e inLlns,
De marl bolerl ml-e cuprlns,
Bolerll ulvanulul,
i

SFeLnlcll-mpraLulul,
SLlpll arlgrauulul

Calmacanll

Lrgulul,
{

PuLerea pmnLulul.
Dar la mas ce mnnc?
Numal ceg l psLrug,
l galben caracuu
l pelegu u-a mrunL,
C-am auzlL uln bLrnl,
C-la-ml esLe-un peLe bun.
s1vmn
Stema actual a judeului Ilfov se leag de specifcul povestit mai
sus. In centiul ei este desenat biseiica Mnstiiii Snagov. In coluii
avem foii de nufi i fiunze de stejai, caie duc cu gandul la pdu-
iile btiane de odinioai 2 3 4 . Fiumoasele foii lacustie plutesc
inc pe multe dintie lacuiile ilfovene. Ni s-a pstiat i o stem mai
veche, caie poait simbolul impitesc al celoi caie iidic biseiici.
Sunt Sfnii Impiai Constantin i Elena, inand in maini macheta
unei biseiici 5 6 . Aadai, cei vechi au simit c specifcul cel mai
puteinic al judeului se leag de lcauiile sfnte.

:
Aa sunL mnsLlrlle: Snagov,
Balamucl, BlLenl, lgneLl, Cer-
nlca, Cluruanl. Chlar uac in
prezenL se poaLe ajunge la ele pe
uscaL, in vremea rlulcrll lor, erau
inconjuraLe ue ap, ca ue o barler
naLural ue aprare.
i
ovtn sFaL uomnesc

tncnto oraul ConsLanLl-

nopol, acLualul lsLambul, caplLala
imprlel LurceLl (uup :, lar
inalnLe, caplLala imprlel creLlne
a Blzanulul)
{
ctmtctn oer in slujba vo-
levouulul
z
i
Schi
Deseneaz un FragmenL uln harLa juueulul, noLnu
cele mal lmporLanLe rurl, lacurl, locallLl, uenumlrl-
le juueelor veclne. Deseneaz cu mna llber, chlar
uac llnllle nu vor FoarLe preclse.
Deseneaz sLema juueulul.
llusLreaz FragmenLul ue balau ue mal sus.
2
3 4
5
6
juueul llFov. HarL l speclc z
Gndete-te!
GseLe in lmaglnea alLuraL elemenLe speclce
juueulul llFov. Lxpllc rspunsul Lu!
7
c:Nv suN1 nnnvo:oo:::
Aiheologii sunt un fel de detectivi. Ei caut sub pmant uime
ale oameniloi, caie au tiit demult. Aiheolog vine de la aiheo,
caie inseamn vechi i logos, adic, cuvant sau voibiie. Aadai,
aiheologii sunt oameni, caie povestesc despie luciuii vechi. De
ce: Pentiu ca noi s putem inelege i inva, de la cei de demult,
luciuii folositoaie pentiu viaa noasti. Pentiu ca noi s ne dm
seama cum tiiau stimoii notii i s-i putem astfel cunoate,
atat cat se poate. Eu am o piieten aiheolog, o cheam Dana. De
la ea am ineles multe despie meseiia asta.
Ciezi c aiheologii sap aa, oiiunde i oiicum: Nu, ei incep
luciul dup mult munc. Mai intai citesc, studiaz, msoai,
ca s nu sape in zadai. Apoi poinesc la descopeiit. Sub pmant
poi gsi unelte, vase, difeiite obiecte, uime de case, de cuptoaie,
ziduii de biseiici i multe altele. Odat descopeiite, aiheologii
noteaz cu maie atenie locul exact, adancimea, desciiu obiectele
i le pstieaz cu maie giij, in pungi cuiate i uscate. Deseneaz,
msoai, fotogiafaz, sunt ateni la cele mai mici detalii. Apoi,
odat antieiul incheiat, pun toate infoimaiile cap la cap i pot
povesti multe despie cum tiiau oamenii ale cioi uime le-au
descopeiit. Obiectele scoase din sptui meig la muzeu. Ele
sunt cuiate i ingiijite de iestauiatoii
:
. Restauiatoiii sunt un

nnnvo:oo:v

FamiIie de cuvinte
Care ulnLre urmLoarele cuvlnLe
nu il gseLe locul in Famllle?
a resLaura, resLauraLor,
resLauranL, resLauraLoare,
resLaurare
:
t nrsvtunt a repara, a auuce
in bun sLare, a reFace in Forma
lnllal un monumenL ue arhlLec-
Lur, o plcLur, o ples ue moblller
vechl, un oblecL uln spLura arhe-
ologlc eLc.
zi
8UFTEA
AFUMAI
ALUNIU
8ALOTETI
8LCEANCA
8LTENI
8RAGADIRU
8URIA
CCIULAI
CLD RARU
CELU
CHIA|NA
CHITILA
CIOLPANI
CIOROGRLA
CLINCENI
COCIOC
COR8EANCA
CORNETU
CREULEASCA
DASCLU
DRTI
DIMIENI
DOMNETI
DUM8RVENI
FUNDENI
GLINA
GRDITEA
IZVORANI
LIPIA
MANOLACHE
MGURELE
MINEASCA
MOARA
VLSIEI
MOGOOAIA
OTOPENI
PANTELIMON
PERI
PETRACHIOAIA
POPETI
LEORDENI
POTA
POENI
ROU
SFTICA
SILITEA
SNAGOVULUI
TEFNETII
DE |OS
TNC8ETI
TNGANU
TUNARI
VADU
ANEI
VNTORI
VRTE|U
VIDRA
VLDICEASCA
Arheologle
ape
IocaIiti
situri
arheoIogice
trcrnoK
rorn
zz :vc|:n Nolunl generale
fel de doctoii ai obiecteloi vechi. Le cui, le lipesc, le iepai.
Mai depaite, obiectele ajung in vitiinele muzeeloi, unde le putem
vedea cu toii. S tii c cele mai multe dintie luciuiile pe caie le
vezi in muzeele de aiheologie sau de istoiie au fost descopeiite de
aiheologi. Fi ei, istoiia ai f uneoii foaite gieu de sciis.
ovscovvn:n: IN ::vov
In judeul nostiu oamenii au tiit din timpuii foaite vechi. Cele
mai numeioase obiective de patiimoniu din jude sunt situiile
aiheologice. In catalogul obiectiveloi apai peste ,,o de locuii
din jude, unde au avut loc sptuii i s-au fcut descopeiiii, din
difeiite epoci
i
. Cele mai spectaculoase dintie ele sunt expuse
la Muzeul de Istoiie i Ait al Municipiului Bucuieti. Ii piezint
cateva obiecte din difeiite epoci.

1 zrt or tt vont. LsLe un vas in Form ue Femele, gslL inLr-un saL

uln suuul BucureLlulul. vlne uln epoca neollLlc l esLe vechl ue pesLe
ccc ue anl. n suuul Romnlel s-au gslL mal mulLe oblecLe, care par
inruulLe. Lle provln ue la oamenl, care au LrlL in aceleal Llmpurl l au
avuL mouurl ue vla, creulne l oblcelurl asemnLoare. Prlmul loc in
care s-au uescoperlL asLFel ue oblecLe esLe collna Gumelnla, uln mar-
glnea oraulul OlLenla. De aceea, aceasL Famllle ue oblecLe l slLurl
arheologlce a FosL numlL CulLura Gumelnla. Zela ue la vlura Face
parLe l ea uln aceasL Famllle. AsLFel ue vase erau FoloslLe in caurul
ceremonlllor rellgloase ale vechllor loculLorl al llFovulul. Dlncolo ue Fe-
lul in care era FoloslL vasul, uespre care nu puLem Ll prea mulLe, s l
aLenL la mlesLrla cu care esLe lucraL!
2 SunL vtsr ctnr vn on rroct nnonzutu. SunL vechl ue pesLe
ccc ue anl. SunL oblecLe FoloslLe in gospourle. Lrau lucraLe Fr
roaLa olarulul.
3 cvrvt vtsr nrsvtuntvr. ln spLurlle arheologlce nu se gsesc ue
oblcel vase inLregl, cl cloburl. Arheologll sorLeaz acesLe cloburl uup
groslme, Form l culoare, apol, incearc s le uneasc l s Formeze
vase. Uneorl reusesc, alLeorl nu. Rareorl se poL oblne vase inLregl aa
cum erau oulnloar. Dar auesea se obln prl uln vase, uln care il pol
ua seama cum arLa inLregul. n acesLe slLuall vasele se resLaureaz,
penLru ca prlvlLorul s il poaL Face o luee mal bun uespre ele. Ca s
se Lle care parLe esLe cea gslL in spLur, compleLrlle se Fac cu un
maLerlal ue culoare ulFerlL.
4 vrztunut or tt nrnKsvnKu. Are o vechlme ue clrca z:cc ue anl l
a aparlnuL geLo-uacllor, sLrmoll noLrl. Despre el, lsLorla ne poaLe ua
mal mulLe Llrl. SunL pouoabe l moneue ue arglnL greceLl, care araL
c oamenll incepuser s se imparL in mal bogal l mal puln bogal,
c unll ulnLre el clLoreau l cumprau cu moneue. Mal mulLe oblec-
Le, lucraLe in meLal prelos, gslLe la un loc, Formeaz un Lezaur.
1
2
3
4

z
cum sv :ucnvnzK vnsv:v ov :u1
vKnK non1n o:nnu:u::
In epoca neolitic, vasele se constiuiau din colcei de lut, pui
unul peste altul. Uimiete tehnica i inceaic i tu! Mai intai se
foimeaz fundul vasului. Faci o tuiti de lut, pe caie o piesezi
bine aa: iei o bucat de panz mai gioas i un sucitoi de lemn.
Pui tuitia de lut sub mateiial, apoi iulezi bine sucitoiul peste ea 5.
Dai la o paite panza i apoi decupezi tuitia bine piesat, in foim
iotund, cu ajutoiul unui cuit 6 .
Dup asta, incepi s constiuieti peieii din colcei de lut. Ru-
lezi intie palme i tblia de lemn bucele de lut. Vei obine nite
eipioii, pe caie ii aezi pe contuiul discului de lut. Aa se inal
vasul, iand cu iand 7 . In funcie de dimensiunea colcelului poi
ligi sau stiamta tieptat vasul tu. Foaite impoitant este ca fe-
caie colcel adugat s fe bine lipit de coipul vasului. Tiebuie s
tieci cu degetul peste lipitui, netezind-o. Astfel vei elimina aeiul
dintie colcei. La aideie aeiul se dilat i poate cauza spaigeiea
vasului. Dac vasul este laig i mana ta incape bine in el, poi netezi
la sfaiit, pioptind din afai peietele vasului cu cealalt man 8 .
Mai sigui este ins s netezeti dup fecaie iand. La sfaiit, vasul
tiebuie s fe aa de bine lipit i pe dinafai i inuntiu, incat s
nu se mai obseive c este constiuit din colcei.
La inceput vei face vase mici. Apoi vei ieui din ce in ce mai
inalte. In acest tehnic se pot constiui vase foaite maii. Eiau
pe atunci meteii foaite iscusii. i tu poi f aa, dac luciezi cu
atenie i ibdaie!

i
rrocK perloau in uezvolLarea
lsLorlel, care se ueosebeLe ue ce-
lelalLe prln anumlLe caracLerlsLlcl.
Lxemplu:
rroct nrotvcK sau epoca ple-
Lrel leFulLe, esLe acea parLe uln
lsLorla omenlrll in care oamenll
aveau inc unelLe uln plaLr nlsa-
L. Acum incepe pracLlcarea agrl-
culLurll, crescuLul anlmalelor l ol-
rlLul. NeollLlcul uureaz pn cnu
oamenll incep s se perFecloneze
in lucru meLalelor. n zona noas-
Lr, neollLlcul se inLlnue inLre anll
8ccc:6cc inalnLe ue HrlsLos.
AteIier
lnsplrnuu-Le uln lmaglnl, incearc s lucrezl un vas
ue luL in Lehnlc neollLlc!
Al nevole ue:
luL
o planeL ue lemn
un suclLor
o bucaL ue pnz groas

5
6
7
8
Arheologle
svXN1u: oum:1nu
Este un sfant foaite iubit de iomani. S-a nscut in Giecia, la
Salonic, in a doua jumtate a secolului al iii-lea, inti-o familie
cietin, instiit. Tatl lui eia chiai conductoiul cetii Salo-
nicului. Pe viemea aceea, ins, a f cietin eia un fapt neingduit
de mai maiii lumii. Impiaii iomani de atunci, Diocleian i
Maximian, eiau dumani declaiai ai cietiniloi. Ajuns con-
ductoi al oiaului in locul tatlui su, Dumitiu nu a ienunat
la ciedina lui, ba chiai a mituiisit-o inaintea tutuioi. Pentiu
aceasta a fost pus in temni.
Pe viemea aceea, impiaii i intieg popoiul obinuiau s se
delecteze piivind difeiite lupte in aien. Eia pe atunci un lup-
ttoi vestit pentiu ciuzimea i slbticia lui, caie omoia muli
oameni in cadiul acestoi sangeioase spectacole. Numele lui eia
Lie. Un tani cietin, Nestoi, a viut s-l infiunte pe Lie. Aleigand
la temni, a ceiut iugciunile sfantului Dumitiu pentiu izban-
d. Spie miiaiea tutuioi, Nestoi l-a ipus pe Lie, nu inainte de
a stiiga in auzul mulimii: Dumnezeul lui Dumitiu, ajut-mi!.
Neinelegand minunea caie se petiecuse, impiatul s-a infuiiat
pentiu pieideiea izboinicului, caie il distia aa de mult A
poiuncit ca sfantul Dumitiu s fe ucis cu suliele. Dup moaite,
w
Aa esLe reprezenLaL sFnLul Du-
mlLru in caleLul ue mouele a lul
Rauu zugravul, uln secolul al
xvttt-lea. Cu LoaLe c nu DumlLru
cl NesLor l-a uoborL pe Lle, sFn-
Lul esLe FoarLe auesea reprezenLaL
clare, invlngnuu-l pe slbaLlcul
lupLLor. AceasLa se Face penLru c
NesLor a prlmlL puLere prln rug-
clunlle sFnLulul DumlLru.
svXN1u: oum:1nu
mKNKs1:nvn cK:oKnunN:
{
:vc:n
1
CLDURANI
z
CaIendaruI popuIar
Zlua ue SFnLul DumlLru, z6 oc-
Lombrle, esLe conslueraL ince-
puLul sezonulul rece. LsLe zlua in
care Lurmele ue ol coboar ue la
munLe l oamenll incep s se pre-
gLeasc ue larn.
:
rusnc clugr care LrleLe
ueparLe ue oamenl, ue oblcel in
puurl sau locurl pusLll, unue il
peLrece vremea rugnuu-se penLru
sueLul lul l penLru lume.
i
rtut or ttrr a FosL un clLor
slrlan, care a peLrecuL clva anl
in rlle Romne, pe la jumLaLea
secolulul al xvtt-lea. Lra ulacon l il
insoea pe LaLl su, paLrlarhul An-
Llohlel, Macarle Zalm. Dln jurnalul
su ue clLorle am FoarLe mulLe
uespre cum erau blserlclle pe aLuncl
l uespre oblcelurlle oamenllor.

nKrostv LrecuL uln vlaa p-

mnLeasc, morL cu Lrupul
{
cntr oul uln cuprlnsul
unel mnsLlrl, in care loculeLe un
clugr sau o clugrl

nrtcvr sau motvr

prLlcele nesLrlcaLe uln Lrupurlle
snllor
tiupul su a fost ingiijit de cietini i la scuit vieme a inceput
s izvoiasc mii. A ims pentiu totdeauna sfantul ociotitoi al
Salonicului i in geneial, unul dintie sfnii piotectoii ai luptto-
iiloi i voievoziloi 1 .
mKNKs1:nvn cK:oKnunN:
Este o mnstiie veche i adpostete inc multe comoii 2 . A fost
iidicat ctie mijlocul secolului al xvii-lea, pe locul unui vechi
schit de lemn, in juiul ciuia tiiau pusnici
:
. Cltoiul Paul de
Alep a tiecut pe aici i iat ce povestete
i
:
Este inconjuiat de o ap fi sfaiit i fi fund, aie hiamul
Sfantul Dumitiu i se numete Cldiuani. Este vestit in aceast
ai, find cldit tot de iposatul Matei Vod

. Cldiiea este
intins i cu totul nou din temelie, cu o biseiic de o nespus
fiumusee, cu chilii i incpeii de o mieie domneasc
{
. Un lac
imens o inconjoai. Afai de un dium de ai, nu este alt mijloc
de ptiundeie.
Voievodul Matei Basaiab a iidicat acest lca de iugciune i
cultui: biseiica i cldiiile caie o inconjoai, cu ziduii puteinice,
ca de cetate, foaite iobuste. Piivete tuinul poait 3! Mnstiiile
eiau de fapt, in viemea aceea, la fel ca nite ceti, in caie locuitoiii
din zon se puteau adposti la nevoie. Ziduiile masive apiau atat
biseiica, cu comoiile ei icoane, ielicve de sfni, obiecte de aigint
i aui, cii manusciise i tipiite cat i bogii, pe caie ctitoiii sau
localnicii le puteau ascunde la vieme de izboi sau piimejdie

.
Iat cum aita biseiica mnstiiii Cldiuani in anul :8,, 4. In
josul planei st sciis: Aceast stamp este fcut in zilele piintelui
staie i aihimandiit Dositei, ucenic al staieului Gheoighe
w
svXN1u: oum:1nu
mKNKs1:nvn cK:oKnunN:
2
3
Sinonime i antonime
insLrlL bogaL
uuman ueclaraL uuman in
ascuns
a se uelecLa a se uesFLa, a se
incnLa, a se bucura
SFnLul DumlLru. MnsLlrea Cluruanl {
z6 :vc|:n MonumenLe
Oameni adevarai
cnconr otscKtut
5
4
tiai c
Mare parLe a lnscrlplllor uln
blserlclle noasLre vechl sunL scrl-
se in llmba romn, cu alFabeL
chrlllc. AcesL alFabeL s-a FoloslL
pn in a uoua parLe a secolulul
al xtx-lea, lnu apol inloculL cu
alFabeLul laLln.
Cu puln exercllu pol ueslul
lncrlpllle. Cea ue mal sus il va
servl urepL ajuLor 5 . Apol, pol
Folosl acesL alFabeL ca pe un cou
secreL, cu prleLenll Ll.
Descifreaz inscripia!
tcrts+/ s+ttr/ rs+r r/cu+/ N zttrtr r/ntN+rtut
s+tnr ,t tnntttNont+ o6st+rt, ucrNtc tt s+tnrutut
onr6nonr
A FosL un clugr FoarLe invaL,
care, penLru inelepclunea
sa, a ajuns MlLropollL al rll
RomneLl, la incepuLul secolulul
al xtx-lea

. A LrlL cLlva anl la

MnsLlrea Cluruanl. S-a ru-
gaL mulL l a Lrauus uln greceLe
uesLule scrlerl blserlceLl, in-
Lre care l o parLe uln vlelle
snllor. ALL ue mulL se Frmn-
La cu aceasL lucrare, incL pe
paLul ue moarLe a avuL aceasL
ulLlm uorln: s nu se smln-
Leasc

uln Llprlre vlelle Snllor
l Llpogralle neinceLaL s lucre-
ze, Llprlnu crl FoloslLoare ue
sueL!
,
.
PenLru sLruanla vlell sale,
Dumnezeu l-a urulL cu harul
snenlel. Blserlca OrLouox Ro-
mn l-a recunoscuL in rnuurlle
snllor in anul zcc6.
mvnorotv mal mare pesLe
preoll ulnLr-o anume zon geogra-
c
,
t smnv in cazul ue Fa a
grel, a sLrlca, penLru alLe inelesurl
cauL in ulclonar!
8 ucrnc cel care inva o me-
serle sau o ueprlnuere lucrnu sub
inurumarea unul maesLru, aulc,
clneva FoarLe prlcepuL l cu mulL
experlen in acel uomenlu
{
zy
c1:1onu:
Este cel caie hotite, plnuiete i pltete iidicaiea unui lca
biseiicesc sau a unei alte cldiii mai impoitante (spital, coal
etc.). Matei Basaiab Voievod, ctitoiul mnstiiii Cldiuani, este
cel caie a ctitoiit cele mai multe biseiici in aia Romaneasc, in
piima jumtate a secolului al xvii-lea.
O biseiic aie de obicei mari ctitori, cei caie o iidic sau o iefac
din temelii i ali ctitoii, cei caie diuiesc obiecte, contiibuie la
infiumuseaiea ei, ii las moteniie difeiite aveii sau o spiijin
in cheltuielile de zi cu zi. Pentiu cietini este un luciu maie s
fi ctitoi. In fecaie biseiic pieoii i ciedincioii se ioag pentiu
sufetele ctitoiiloi aa: Pe ctitorii acestui sfnt lca i pe ali ctitori,
miluitori i binefctori, s-i pomeneasc Domnul Dumnezeu ntru
mpria Sa. De obicei, ctitoiii maii sunt pomenii cu numele,
pentiu ca oamenii c nu-i uite, cat timp va dinui ctitoiia loi.
Imaginea loi este pictat in biseiic, in inteiioi, de obicei de-a
stanga i de-a dieapta uii de intiaie. Aceast iepiezentaie se
numete tablou votiv 6 7 . Cel mai adesea, ctitoiii in in man
macheta biseiicii, ofeiind-o sfantului de hiam. Gandete-te c
demult nu existau fotogiafi, iai tabloul votiv eia singuiul mod
de a tiansmite ctie uimai imaginea ctitoiului.
w
FamiIie de cuvinte
cLlLor, cLlLorle, a cLlLorl,
cLlLorlcesc
6 erban CanLacuzlno, uoamna
Marla l ul lor Gheorghe, cLl-
Lorll mnsLlrll CoLrocenl, uln
BucureLl.
7 laL-l pe MaLel Basarab l pe
sola sa, Lllna Doamna in Labloul
voLlv al schlLulul 1urbal.
6
tiai c
La Cluruanl a FunclonaL Llmp
ue suLe ue anl o coal penLru
plcLorl blserlceLl.
De aceea, pe zluurlle chlllllor g-
slm plcLaLe ulFerlLe FragmenLe ue
lcoane, lucraLe ue ucenlcl 8 . Alcl
a invaL vreme ue z anl l plcLo-
rul Nlcolae Grlgorescu.
7
SFnLul DumlLru. MnsLlrea Cluruanl {
z8 :vc|:n MonumenLe
cv vs1v nnnmu: uNv: n:svn:c:
Este sfantul sau sibtoaiea, pe caie ctitoiul a ales-o, pentiu a-i
inchina constiucia sa. Este, dac viei, ziua de aniveisaie a acelei
biseiici. Cel mai adesea, alegeiea hiamului se leag de impiejui-
iile in caie a fost iidicat ctitoiia. La Cldiuani, se povestete
c Matei Basaiab a gsit locul mnstiiii, cu piilejul piegtiiii
unei lupte cu oastea lui Vasile Lupu, domnul Moldovei. Atunci a
intalnit inti-o poian un schit de lemn cam stiicat i un clugi
pusnic, piintele Paitenie. A piomis c dac va scpa cu bine din
acea impiejuiaie va iidica aici o mnstiie. i iat, hiamul ales,
sfantul ciuia Matei Basaiab ii inciedineaz biseiica sa, este un
sfant militai, caie ii va f fost de ajutoi atunci. Sfantul de hiam este
apitoiul i stpanul biseiicii, caie este, inti-un fel, casa lui.
Icoana hiamului apaie intotdeauna deasupia uii de intiaie in
biseiic i in paitea dieapt a iconostasului, in iandul cel mai de
jos
8 8 9 . Adesea biseiica este sfnit chiai in ziua sfantului de
hiam. Aa a fost i la Cldiuani, in ziua de :o octombiie :o,8,
ziua sfantului Dumitiu.
w
lconosLasul blserlcll SFnLul
Nlcolae, a schlLulul Balamucl
locul lcoanel ue hram
lcoan ue hram ue la schlLul
BlLenl, snll Gheorghe l
Nlcolae
lcoana ue hram
plsanle
ancauramenL
rozeLe clopllLe in plaLr
lnLrarea in blserlca
{
7
9
8
z
Observ!
lelul in care esLe noLaL uaLa esLe speclc vorblrll
vechl romneLl. Msa esLe luna. Vleat esLe anul, num-
raL in uou Felurl, ue la Facerea lumll l ue la HrlsLos.
Schi
Reallzeaz un uesen uup mouelul lul Rauu Zugravul.
AlcLuleLe o banu uesenaL
cu vlaa sFnLulul DumlLru.
Imagineaz-i!
LLl cLlLorul mare al unel blserlcl uln zllele noasLre.
Compune o poslbll plsanle. Reallzeaz un uesen
asemnLor sLampel ue la Cluruanl, in care s e
reprezenLaL blserlca La l sFnLul el ue hram. Dese-
neaz l Labloul voLlv al blserlcll Lale.
8 conosvts pereLe impouoblL
cu lcoane, aezaLe inLr-un anume
Fel, care uesparLe alLarul, ue resLul
blserlcll.

tnctontmrnv chenar ueco-

raLlv, care inconjoar o u sau o
FereasLr
cv vs1v v:snN:n
Pisania este o scuit piezentaie a biseiicii. Se cioplete, de obicei,
pe o lespede de piati, ca s fe cat mai duiabil. Se aeaz deasu-
pia intiiii in biseiic, sub icoana de hiam. Face paite, cel mai
adesea, din ancadiamentul uii

10. In pisanie sunt insciise: o

laud ctie Dumnezeu i inciedinaiea biseiicii ctie sfantul de
hiam, numele ctitoiului, impiejuiaiea ctitoiiiii, anul, luna i ziua
sfniiii, numele conductoiului iii i al mai maielul Biseiicii
din viemea iespectiv.
Iat ce sciie in pisania Mnstiiii Pltieti, caie s-a afat mul-
t vieme in judeul nostiu, in piezent in apiopieiea gianiei, in
judeul Cliai, la doai :, km de mnstiiea Ceinica. Este tot o
ctitoiie a lui Matei Basaiab.
Cu bun vrerea lul Dumnezeu rulcaL-au aceasL sFnLa l
uumnezelasc mnsLlre uln Lemelle, prealumlnaLul Domn lon
MaLelu Basaraba volevou l Doamna lul Lllna, inLru lauua sFnLu-
lul slvlL l mare mucenlc Mercurle, ca s e pomenlL inLru vecle
ue veacu, la rpaosul sueLelor, inLru oulhna urepllor nesFrlL.
lspravnlc au FosL pan Albu Clucerlu. Dup moarLea lul FosL-au
LaLl lul pan MlLrea PlLarlu, lgumen vaslle, msa Aprllle vleaL
,: (:66)
w
Plsanla blserlcll mnsLlrll
Cluruanl
SFnLul DumlLru. MnsLlrea Cluruanl {
10

OlrlLul esLe un meLeug FoarLe vechl l FoloslLor, care esLe

inc pracLlcaL in juueul nosLru, in saLul Plscu. S uescoperlm
impreun cLeva ulnLre Lalnele lul!
cv vs1v :u1u::
Lutul este un pmant mai special, o aigil. Este un mateiial folosit
de la inceputuiile omeniiii pentiu alctuiiea feluiitoi obiecte folo-
sitoaie: oale, stichini, cni, ulcioaie, faifuiii, dai i pentiu difeiite
alte foime. Lutul, in foima sa pieluciat, este bun de modelat iai
modelajul este cel mai simplu mod de a ciea sau iepioduce o foim.
Cei caie lucieaz cel mai adesea cu lutul sunt olaiii i sculptoiii.
ov uNov v:Nv :u1u::
Piima lui cas este de obicei pe maiginea apeloi, in lunci. Aa este
i la Piscu. Ce iau tiece pe aici, o s-mi spui tu! De cele mai multe
oii, satele de olaii se af in apiopieiea apeloi. Oamenii sap pe
maluii i acolo unde gsesc pmantul cel bun de oale se foimeaz
o caiiei, adic, o gioap de unde meteiii iau lut muli ani de-a
iandul. Este un loc pe caie ei il ingiijesc, ca pe o pielungiie a
gospodiiei loi.
o:nn: : o:Kn:1
Nea Mitic este olai de cand eia copil. S-a nscut la Piscu, inti-o
familie de meteii, aa cum eiau, de fapt, toate familiile din sat.
Este vecinul meu i adesea imi povestete despie acest minunat

1
2
3
mv1vuoun: v::
o:Kn:1u:
vnn1vn :

:vc:n
PISCU
i
meteug. Eu m-am nscut cu ochii in pmantul sta. Cand eu
am deschis ochii, tata fcea la ioat. Aa mi-a spus odat Nea
Mitic i atunci am ineles ce inseamn un meteug, caie se
motenete in familie, din tat in fu i cum poate ajunge o foim
s fe veche de multe sute de ani. Oliitul se lucieaz in familie,
fecaie avandu-i iostul su in lungul dium al lutului, de la caiiei
pan la obiectul bun de folosit. Bibaii, desigui, sunt iesponsa-
bili cu muncile mai giele: pieluciatul pmantului, luciul la ioat,
aideiea in cuptoi. Femeile se ocup cu paitea mai delicat i mai
migloas: uscatul oaleloi, infoiatul, ingiijiiea cuptoiului.
cum sv vnvvnnK :u1u::
Tot de la Nea Mitic am afat cum se piepai lutul. Ciezi c p-
mantul adus de la malul apei este bun de modelat, aa, de-a diep-

Imagineaz-i!
LLl sculpLor l incercl s alcLuleLl o lucrare. Cu ce
maLerlal esLe cel mal blne s lucrezl, pn cnu gn-
uul Lu la Forme preclse? De ce?
Observ!
Nea MlLlc lne inLr-o mn pmnL bun ue oale lar
in cealalL pmnL oblnulL. Pol observa ulFerena?
ncearc s uescrll.
o plnle mare
l urepLunghlular
z rulourl
ue meLal
z rol z curele
ue caucluc
: moLor
tul: Nu! E mult munc pan s incepi luciul. Pmantul se aduce
in ogiada olaiului 1 . Se cui de impuiiti 2 . Apoi se ud bine
i se acopei. Se las s tiag, imi zice Nea Mitic, adic, s-i
ia apa de caie aie nevoie. Apoi st vieo : zile la dospit, ca o coc
uiia de cozonac. Dup asta vine clcatul. Aa se cheam pio-
cedeul piin caie lutul este piesat i fimantat, pan cand ajunge s
fe bun de luciu. Pan nu demult, olaiii clcau lutul de-a dieptul,
cu picioiul. Adic: il puneau pe un fund de lemn, piecum cel de
tiat paine, dai cu mult mai maie. Aici aezau bulgiele de pmant,
apoi il bteau cu clcaiul, intinzandu-l ca pe un aluat iotund 3 .
Dup aceea il intoiceau cu o palet de lemn i iai il clcau. A tieia
oai intois, lutul se aduna bulgie i eia bun de meteiit.
In zilele noastie olaiii calc lutul cu malaxoiul 4 . Este o mai-
niie caie funcioneaz cu cuient electiic. El se compune din:
4
mv1vuoun: v::
o:Kn:1u:
vnn1vn :
OlrlLul. ParLea t
DumlLru ConsLanLln, zls
Nea MlLlc, olar uln saLul Plscu
z :vc|:n MeLeugurl vll
Odat poinit, motoiul actioneaz ioile, caie invait iulouiile
de metal. Nea Mitic pune buci de lut in palnie, ele tiec piin-
tie iulouii i acestea le pieseaz foaite bine. Aigila iese dintie
iulouiile de metal ca o foaie. Apoi se mai tiece inc o dat piin
malaxoi, se face bulgie i e bun de luciat.
Dup clcat, bulgiii miioii se bag in beci, bine invelii, ca
s nu se usuce. In zilele noastie e simplu, exist folie de plastic, cu
caie acopeii pmantul i umezeala e opiit inuntiu. Mai demult
lutul se invelea cu caipe i ptuii vechi i tiebuia udat din cand
in cand, ca s nu-i piaid calitile, pentiu caie olaiul muncise
deja destul de mult.
cum ovv:Nv :u1u: cvnnm:cn:
Din bulgiele maie se fac bulgiai potiivii pentiu fecaie obiect
in paite 5 . Din ei se lucieaz la ioat ce doieti: castion, oal de
lapte, ghiveci, faifuiie, puculi, ulcioi 10. Se las la uscat cateva
zile. Cand este inc jilav, se decoieaz cu vopsele speciale i cu
incizii: foii, zigzag-uii, linii eipuite, diepte, ondulate, psii 6 .
Se aide inti-un cuptoi special cam :o-:, oie 8 . Secietul focului,
caie este semnul c vasele sunt bine aise, doai olaiul tie! Atunci
cand nu este ais, vasul de lut nu poate ine apa 9 . Dup aideie, un
Observ diferena i unete
imaginiIe cu descriere corect
vas smlulL
l vas nesmlulL
vas ars
l vas nears
Ceramlc uLlllLar l
ceramlc uecoraLlv
: z
6
5
7 8 9

vas nepictat devine din gii pmantiu, oiange. Impiumut ceva

din culoaiea focului.
Vasul ais o dat ine apa i poate f folosit la gtit. El este totui
inc poios, peieii lui se umezesc in contact cu apa. De obicei,
Vorbe din btrni
Copiii sunt argila, iar mama este olarul.
E lut i lut.
Pmntul pn nu-l calc
Oale nu poate s fac (AnLon Pann)
Gsll inelesul proverbelor ue mal sus l uescoperll
l alLe zlcale, care se Folosesc ue meLeugurl, penLru
a llusLra ulFerlLe cugeLrl. llusLral pe cele care v
plac mal mulL.
Roata oIaruIui
gleaLa cu ap
or
bncu sau capr
ulsc mare
Cum pot ine n via patrimoniuI!
Colecloneaz oblecLe ue ceramlc vechl l nol. Le
pol gsl prln gospourllle bunlcllor, in Lrgurlle ue
vechlLurl l in cele cu prouuse LrneLl.
Decoreaz perell camerel Lale cu FarFurll ue ceramlc.
nva s lucrezl la roaLa olarulul.
Cumpr oale ue luL, aLuncl cnu al ocazla l
FoloseLe-le in gospourle. CL Llmp olarll il poL vln-
ue marFa, el vor conLlnua s lucreze.
10
Frlchla
Lrcol
razurl
ax
OlrlLul. ParLea t
q :vc|:n MeLeugurl vll
Compunere
Ce crezl uespre vorbele bLrnulul meLer ue jucrll?
Scrle o scurL compunere l impouobeLe-o cu uese-
ne. laL o scrlsoare pe care Monlca, o FeLl ue clasa
a ttt-a, a scrls-o penLru Nea MlLlc. Compune l Lu o
scrlsoare cLre un meLer olar!
olaiii fac i a doua aideie, pen-
tiu aplicaiea smalului. Acesta
este o substan, caie se aplic
pe supiafaa vaseloi, apoi, la o
tempeiatui de peste :ooo de
giade, se tiansfoim inti-un
stiat foaite subiie de sticl. Va-
connut esLe un Fel ue cllmar, cu
ajuLorul crela olrlele uecoreaz
vasele 11. Cornul poaLe FcuL
chlar ulnLr-un corn ue anlmal sau
poaLe ue ceramlc 12. n vrF
se monLeaz o pan ue gsc. Cu
cornul pol aLerne pe vase llnll
sublrl l onuulaLe, aa cum uese-
nezl cu sLlloul pe hrLle. PenLru alLe
uecorall culoarea se apllc cu pen-
sula, uar l cu alLe lnsLrumenLe.
llgurlne lucraLe in anul zc:: la
Plscu
sul smluit este mai iezistent, nu se mai umezete atunci cand
ine lichidul i se poate cuia mai bine.
cvnnm:cn ov v:scu
In noidul judeul nostiu exist un vechi centiu de oliit, unde
s-a luciat i inc se mai lucieaz ceiamic utilitai, adic, vasele
cele mai des folosite la mas i la piegtitul hianei: castioane,
cni, ulcioaie, oale de boi, lptiese (adic vase pentiu pstiat
laptele i fcut iauitul). Pentiu c aceast vesel eia piefeiat de
cele mai multe dintie gospodine, olaiii o pioduceau in cantiti
maii. Decoiul tiadiional eia unul destul de simplu, astfel oalele
eiau impodobite mai iepede i puteau f vandute mai iefin.
Puin difeiit este ceiamica decoiativ, cea cu desene mai mig-
loase, destinat in special infiumuseiii incpeiiloi i piidvoaie-

11 12
13

Schi
Reallzeaz schle uup oblecLele ue ceramlc pe
care le inLlneLl.
loi. Ea necesit un timp mai lung de luciu i se vinde mai scump.
Iat cateva vase luciate la Piscu in piimvaia anului :o:: 7 .
Un meteug foaite vechi, caie s-a pstiat la Piscu, este cel al fgu-
iineloi cu fuiei de lut. Sunt difeiite animale, ieale sau de basm i
feluiite peisonaje umane. Localnicii le mai numesc i biezi, adic,
luciuii ciudate sau caiaghioase. Figuiinele de Piscu sunt maitoiii
unoi timpuii stivechi, cand pe aceste meleaguii oamenii inc
nu eiau cietini. Eiau folosite in cadiul unoi iitualuii ieligioase.
Obiecte asemntoaie pot f gsite de aiheologi in moiminte
vechi de cateva mii de ani. In cele mai multe muzee de istoiie i
aiheologie, gsim astfel de fguiine, in piimele vitiine, impieun
cu alte obiecte de , mii de ani. In viemuiile noastie, fguiinele
au devenit juciii, fcand deliciul copiiloi la balciuii.
Cel mai ienumit metei de fguiine a fost Niculae Maiin zis
Biezieiul. A muiit in anul :o:o, la vaista de o de ani. La sfaiitul
vieii eia btian i oib, dai mainile lui puteau lucia lutul chiai i
aa. A catigat difeiite piemii pentiu meteugul su i fguiinele
lui se af in multe colecii de ceiamic ale muzeeloi din ai 14.
Uimaii lui Nea Niculae mai lucieaz inc ocazional astfel de
obiecte 13 15.
Gndete-te!
Am gslL prln gruln un clob ue ceramlc. Nu esLe
FoarLe vechl, aa cum gsesc arheologll, uar ml se
pare Frumos.
ncearc s spul cL mal mulLe
uespre vasul uln care provlne.
Deseneaz vasul inLreglL
pornlnu ue la acesL FragmenL.
AteIier
Moueleaz cu luL, avnu ca mouel gurlnele
ue Plscu.
Oameni adevrai
ncottr mtnn nnrzKrnut
Lra mnurle s l olar, c eral
meserla. llecare era mnuru
in Felul lul. l eraru, l crolLoru,
Lol erau mnurl. Pn l clu-
rarll erau mnurl, veneau in saL
in PosL, spolau llngurlle ue er
sau clurlle penLru SmbLa
morllor. Mergeam la munLe
Loamna cu crua ue oale l gu-
rlne l ne inLorceam cu ue LoaLe,
FrucLe, mere, prune, nucl, un u-
lerlc era c ue nucl, o sLrachln
ue nucl.
14
15
OlrlLul. ParLea t
:s1on:n svXN1u:u: N:co:nv w
S-a nscut in secolul al iii-lea, inti-o familie de oameni ciedincioi,
dinti-un oiel numit Pataia
i
. De piunc i-a uimit piinii
cu semne minunate, caie pievesteau viaa lui plin de ascul-
taie i iubiie de Dumnezeu 1 . In zilele de post, mieicuii i vi-
neii, nu sugea lapte decat dup iugciunea de la apusul soaie-
lui. Copilul a ciescut fiumos i plin de inelepciune. A fost dat
la invtui pe lang un unchi de-al su, caie eia episcop

.
La vaista potiivit, a fost sfnit pieot, iai cand unchiul su a
plecat din lumea aceasta, Nicolae a fost pus episcop in locul lui 2 .
Pentiu c simea c nu este viednic de maiea cinste dai i de
gieaua iesponsabilitate de a f episcop, Nicolae a piimit un semn
minunat de la Dumnezeu, ca s piind cuiaj. In vis i s-au aitat
Mantuitoiul i Maica Domnului, fecaie aducandu-i cate un dai,
Iisus o evanghelie, iai Fecioaia un omofoi
{
. Aa s-a inciedinat
Nicolae, c inti-adevi este voia lui Dumnezeu ca el s devin
episcop 3 . In majoiitatea icoaneloi sfantului, apai iepiezentai,
in stanga i in dieapta capului su, Iisus i Maica Domnului, cu
daiuiile loi 8 .
Dintie multele minuni i fapte bune, pe caie sfantul le-a svaiit,
oamenii au inut minte mai ales pe cele din imaginile altuiate.
O s-l povesLesc pe scurL lsLorla unula ulnLre cel mal lubll
snl creLlnl. M vol ajuLa ue cLeva Fresce meulevale, care
prezlnL cele mal lmporLanLe momenLe uln vlaa sa
:
. Lle
se psLreaz in uou vechl blserlcl bucureLene, inchlnaLe
sFnLulul.
,.Sfantul Nicolae.
:
rnrscK Lehnlc ue apllcare
a plcLurll pe pereLele ue zlu, Folo-
slL cel mal FrecvenL in blserlclle
noasLre in perloaua meuleval.
Se plcLa pe un sLraL umeu ue
Lenculal proaspL, aa incL
plcLorul Lrebula s lucreze repe-
ue l precls. lresco inseamn in
llmba lLallan proaspL.
i
rtvtnt locallLaLea se a in
prezenL in 1urcla, pe rmul M-
rll MeulLerane.

rrscor mal mare pesLe

preoll ulnLr-o reglune, responsabll
ue organlzare, bunul mers al blse-
rlcll, snlrea preollor l alLele.
{
omoron vemnL blserlcesc
in Forma unel earFe, pe care epl-
scopll il poarL in jurul gLulul l
pe umerl, in Llmp ce slujeLe. LsLe
un slmbol al oamenllor, pe care
eplscopul Lrebule s-l slujasc, ca
l cum l-ar purLa cu slne.
svXN1u: N:co:nv
n:svn:cn vos1u:u: scn:1
nK:1vN:. scn:1u: nn:nmuc:

:vc:n
8LTENI
8ALAMUCI
y
4 Salvarea ue la moarLe a
unor negusLorl, care Fuseser
conuamnal pe neurepL. AceasL
mlnune se repeL mal Lrzlu cu
Lrel volevozl.
5 SFnLul urm luolll pgnl.
De aLuncl esLe cunoscuL ca un
aprLor al creulnel creLlne.
6 SFnLul ajuL o Famllle srac
s mrlLe cele Lrel FeLe, uru-
lnuu-le ecrela cLe o pung
mare cu galbenl. De aLuncl sFn-
Lul esLe cunoscuL ca auucLor ue
uarurl.
7 SFnLul poLoleLe FurLuna cu
rugclunlle lul l salveaz ue la
inec l nauFraglu. De aLuncl sFn-
Lul esLe paLronul marlnarllor l al
celor care clLoresc pe ap.
tiai c
Pn nu uemulL majorlLaLea
oamenllor nu Llau s scrle l s
clLeasc. De aceea, plcLurlle uln
blserlc aveau rolul ue a povesLl,
ca un Fel ue benzl uesenaLe, epl-
soaue uln lsLorla sFnL l vlelle
snllor, aa incL Lol cel care
le veueau s se poaL gnul la
semnlcala lor. De ajuLor erau l
LexLele clLlLe in Llmpul slujbelor.
svXN1u: N:co:nv
n:svn:cn vos1u:u: scn:1
nK:1vN:. scn:1u: nn:nmuc:
2 1 3
5
6 7
SFnLul Nlcolae. Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl
4
8 :vc|:n MonumenLe
Aa cum vedei, sfantul Nicolae este apitoiul multoia: s-
iaci, bogai, negustoii, cltoii, maiiaii, fete de miitat, voievozi,
oameni nedieptii. Cu toii se pot inciede in ajutoiul su. Nu
e deci de miiaie c multe biseiici ii sunt inchinate. In judeul
nostiu, pe lang lcaele din feluiite localiti, avem mai multe
monumente istoiice, cldiii de patiimoniu, cu hiamul Sfantul
Nicolae: la Ceinica, la Balamuci, la Blteni.

ovsvNv ov nnn:1vc1
Inc o dovad de ataament fa de sfantul Nicolae este faptul c,
de-a lungul timpului, muli oameni au piimit la botez numele
lui. Intie ei a fost i Nicolae (Ghika Budeti), un aihitect, caie s-a
indigostit de fiumuseea cldiiiloi vechi iomaneti, biseiiceti
i nebiseiiceti (laice)

. El a alctuit o caite de cptai pentiu

cei caie studiaz monumentele istoiice din paitea de sud a iii:
Evoluia aihitectuiii in Muntenia i Oltenia, pan la sfaiitul seco-
lului al xviii-lea. Sunt volume maii cu multe desciieii, fotogiafi,
planuii, schie ale faadeloi i alte desene

,
.
Desenele luciate de aihiteci se obin in uima ieleveeloi 8 . M-
suitoiile tiebuie sa fe cat mai exacte, pentiu ca desenele s poat
f folositoaie celoi caie studiaz istoiia monumenteloi sau inceaic
s le iestauieze.
Pentiu a putea iepiezenta o cldiie pe haitie, aihitecii desenea-
z la scai. De exemplu, scaia : la :oo (:::oo), cea mai des folosit,
inseamn iepiezentaiea obiectului de :oo de oii mai mic decat
dimensiunea sa. Altfel spus, : metiu din lungimea cldiiii apaie
pe haitie ca : centimetiu.
Uite planuii i cateva schie de faade, de la dou biseiici mo-
nument din judeul nostiu, caie au hiamul sfantului Nicolae. Aa
apai ele in caitea lui Nicolae Ghika Budeti. 9 10 11 18 19

n:svn:cn vos1u:u: scn:1 nK:1vN:
Aa cum poate tii deja, multe dintie biseiicile vechi au legende,
caie voibesc mai ales despie intemeieiea loi. Iat-o pe cea a schi-
tului Blteni, aa cum a fost povestit acum un secol, de Ghi
Cobzaiul din Poenaii, caie avea pe atunci 8o de ani. El o auzise
de la tatl su, tatl de la bunicul i tot aa
Clc venlnu pesLe ara noasLr mullme mare ue LLarl, ca s
Fac jaF in ar, Rauu-Negru vou, spre a le sLa pleulc in urumul
cLre caplLala uomnlel, care pe vremurlle acelea era la munLe, il
auun oasLea l le lel inLru inLmplnare mal uln vreme

. Pn
s las el inalnLea LLarllor, pgnll au prpulL LoL ce le-a lelL
w
w

tvttmrnv aFeclune puLer-

nlc l uurabll Fa ue clneva sau
ceva
rttnut unel clulrl esLe un ue-
sen care uescrle Felul in care sunL
aezaLe zluurlle, scrlle, ulle l Fe-
resLrele unel consLrucll.
,
rttoK se numeLe ecare
ulnLre prlle exLerloare verLlcale
ale unel consLrucll, ale unul mo-
numenL, sau parLea ulnspre sLrau
sau parLea unue se gseLe lnLra-
rea prlnclpal a clulrll.
8 nrtrvru proceueu ue msura-
re a unel clulrl l ue uescrlere a el
prln ulFerlLe Llpurl ue uesene

Pe aLuncl caplLala rll era la

CurLea ue Arge.
:o
trvK popor ue alL rellgle
::
cotnc colln, ueluor,
lumlnl, polan

Cuvinte cu
mai muIte neIesuri
aFeclune
plan
ConsLrull propozlll cu ecare
ulnLre sensurlle uescoperlLe.
in cale: blserlcl, saLe, LoL a FosL FcuL una cu pmnLul, Fr Frlc
ue Dumnezeu. Brball au FosL lual robl, pe Femel le-au neclnsLlL,
coplll au FosL omorl Fr plc ue mll lar vlLele au FosL Lrlmlse
cu clrezlle in ara lor. Rauu-Negru, LoL mergnu impoLrlv-le,
inLr-o vreme a ajuns cu oLlrea pe alcl, pe la BlLenl. Cum prln
parLea loculul erau numal lacurl l grle marl l puurl bLrne
ue suLe ue anl, s-a rLclL. NecjlL cum era, s-a culcaL. PesLe
noapLe, Dumnezeu l se arL in vls l-l zlse: Rauule vou, ue ce
al plecaL impoLrlva llFLel sLrelne Fr a Le ruga lul Dumnezeu?
:o
Aveam ue gnu s Le pleru, aLL pe Llne cL l pe oLlle Lale prln
colnlcele asLea neumblaLe, uar uln mll cLre popor, care n-a
LrecuL la necreuln, Le lerL l pe Llne.
::
Dumnezeu il inciedineaz apoi pe voievod, tot in vis, c ii va
biiui pe ttaii i ii poiuncete ca dup teiminaiea luptei s iidice
in acel loc o mnstiie. Radu-Vod a poinit la lupt i dup tiei
zile i tiei nopi, spune povestitoiul, nu a mai imas nici un ttai
viu. Din oastea lui Vod ins, nu pieii nici unul. Mai mult de o
lun au pieidut otenii lui Vod cu ingiopaiea ttaiiloi. Se temeau
s-i lase neingiopai cci s-ai f putut ispandi molim in ai.
La intoaiceie, Negiu-Vod se gibi s gseasc locul unde a avut
visul i s implineasc poiunca Domnului. Otenii i iobii scpai
de sub mana pginiloi au fcut cimida. Boieiii ce-l insoeau
pe Vod i se piicepeau la planuii au cioit o mnstiie stianic,
cu ziduii gioase ,,de se plimba Vod cu caleaca pe ele. Apoi s-a
inchinat domnul la biseiica pe caie o inlase i a poinit ctie
tiebuiile iii. A lsat lcaul in giija unoi clugii btiani, foti
ostai ai lui.
11 losLul schlL BlLenl, are un
plan LrllobaL, aulc cu Lrel abslue.
PuLem observa cele spall ale
blserlcll:
alLar
naos
pronaos
prluvor
9 O Faau laLeral
10 laaua prlnclpal
12 Blserlca uln BlLenl uup
resLaurare
10
11
12
SFnLul Nlcolae. Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl
9
abslue
qo :vc|:n MonumenLe
scn:1u: nn:nmuc:
Din timpuii vechi a fost aici o vati de sihatiii, caie aveau o
biseiicu de lemn, iidicat in cinstea sfantului Nicolae. In piima
paite a secolului al xvii-lea, Papa Gieceanu i doamna lui Elina 14,
stibunici ai lui Constantin Biancoveanu, iidic biseiica de zid.
Iat ce povestete Paul de Alep, caie a poposit in :o,, in aceste
locuii:
ne-am oprlL seara, cnu am ajuns la o mnsLlre cu hramul
SFnLul Nlcolae [|. LsLe aezaL pe malul unul ru l al creue c
ar chlar rul Alep, aLL ue arglnLll l ue uulcl sunL apele l aLL
ue uese sunL rnuurlle ue slcll care cresc pe malurlle sale. Alcl
am uormlL pesLe noapLe.
:i
De-a lungul timpului, schitul a sufeiit multe pustiiii i a fost nu
o dat pisit. Totui, fiumuseea lui a dinuit i iestauiiile din
ultimele decenii i-au putut ieda stiluciiea de alt dat.
w
tiai c
1raulla a consemnaL uou varlan-
Le ue a expllca numele acesLul
loc, care nu are nlcl o legLur cu
ce inelegem asLzl prln cuvnLul
balamuc, aulc, splLal ue nebu-
nl. Unll spun c Balamucl, vlne ue
la valea Mull. jupnla Mua
a FosL bunlca prlmulul cLlLor. La
a plerlL in acesLe locurl, inecaL
in apele lalomlel. Alll creu c
uenumlrea vlne ue la nlLe clu-
grl sLabllll in vechlme pe lng
schlL, care erau nebunl penLru
HrlsLos. AcesLa esLe un Fel ue a
Lrl creulna, pe care unll oamenl
il incearc. Ll se preFac a nebunl
penLru ca oamenll s il la in rs.
BaLjocura ue care au parLe il ajuL
s uevln smerll l il FereLe ue
marele pcaL al mnurlel.
:i
ttrr ru uln noruul Slrlel
13 15 AncauramenLul FeresLrel
clopllL in plaLr
16 Decorale clopllL in plaLr pe
lespeuea ue mormnL a Papel
Greceanu, aaL in pronaosul
blserlcll
15 16 14

13
qi
17 19 laaua prlnclpal a mns-
Llrll Balamucl
18 Planul mnsLlrll Balamucl
alLar
naos
pronaos
prluvor
Compunere
Scrle o compunere uespre sFnLul Nlcolae,
ajuLnuu-Le l ue lmaglnl. nFrumuseeaz cu
uesene lucrarea La.
Schi
Reallzeaz schle uup lmaglnlle monumenLelor
prezenLaLe.
Deseneaz un plan al camerel sau al clasel Lale.
loloseLe scara :::cc, consluernu ca unlLaLe
ue msur pasul Lu (: pas = : cm). ReprezlnL l
oblecLele ue moblller.
20 Preua Brncoveanu, sola sa
Puna l ul lor Ruucanu, sub
proLecla sFnLulul Nlcolae,
inLr-un manuscrls ue la mljlocul
secolulul al xvtt-lea. Preua l
Puna sunL bunlcll ulnspre LaL
al volevouulul ConsLanLln Brn-
coveanu
18
20 19
SFnLul Nlcolae. Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl
17
cnKc:uNu:
y
LsLe una ulnLre cele mal Frumoase srbLorl creLlne. LsLe un
praznlc ue bucurle penLru Lol. LsLe zlua in care ne amlnLlm c
Dumnezeu a coborL prlnLre oamenl, nscnuu-se uln lecloar.
A FosL prunc, aa cum am FosL Lol. Ce poaLe mal blnu, mal
uulce l mal nevlnovaL uecL un prunc? AcesL Prunc a venlL
penLru mnLulrea oamenllor, penLru impcarea lor cu Dumnezeu.
tiai c
Cel Lrel cral se numesc:
Gaspar, BalLhasar l Melchlor.
tiai c
Anul blserlcesc incepe la : sep-
Lembrle, ue aceea, prlma srb-
Loare ue pe lconosLase esLe ue
oblcel NaLerea Malcll Domnulul
(8 sepLembrle).
1 LsLe un FragmenL uln plcLura
blserlcll MnsLlrll vcreLl, care
a FosL una ulnLre cele mal Frumoa-
se blserlcl orLouoxe rlulcaLe vreo-
uaL. Dln pcaLe, a FosL uemolaL
in perloaua comunlsL, uln orulnul
lul Nlcolae Ceauescu, care nu
lubea ueloc blserlclle. Clva oa-
menl lnlmol au reulL s salveze
l s resLaureze unele prl uln
plcLura blserlcll
1
:vc:n
q
Schi
Reallzal o schl
uup lcoana Crclunulul.
:conNn cnKc:uNu:u:
Piivete cu atenie imaginea de altuii! 1 Este icoana Ciciu-
nului. In juiul ieslei din Bethlehem, caie paic ii imbiiaz
pe piuncul Iisus i pe Maica Sa, gseti toate peisonajele despie
caie tii din colinde. In paitea stang cei trei crai claie, cu
mana iidicat spie steaua de la rsrit. Puin mai jos, ii gsim
ingenuncheai, aducand daiuii piuncului: aui, smiin i tmaie.
In paitea dieapt, trei pstori sunt intiinai de ingeii de nateiea
minunat. In colul din dieapta, dou femei imbiaz piuncul
nou nscut. In paitea de jos a imaginii il gsim pe bunul btian
Iosif, plin de miiaie: Oaie cine o f acest piunc, nscut din
Fecioai, ciuia i se inchin i ceiul i pmantul:
In biseiici, icoana Ciciunului apaie de obicei pictat in absida
stang, deasupia stianei
:
2. De asemenea, o gsim pe iconostas,
in paitea stang, in iiul maiiloi piaznice 3 .
g
tiai c
Pe orlce lconosLas exlsL un lr
ue lcoane, care prezlnL Praznlce
uomneLl l marlle srbLorl ale
Malcll Domnulul. LsLe prlmul
bru ue lcoane care Lraverseaz
caLapeLeasma ue la sLnga la
ureapLa. lcoanele sunL aezaLe
ue oblcel in aceeal orulne in
care sunL srbLorlLe in calenua-
rul blserlcesc sau in orulnea in
care ele se uesFoar in Blblle.
abslua
sLng
lconosLasul schlLulul Balamucl
Observ!
Mergl la blserlca uln aproplerea casel Lale sau in
alL blserlc l incearc s ueslueLl orulnea
lcoanelor prznlcare pe lconosLas.
:
svntnK locul unue sLau
cnLrell in blserlc, ue oblcel
in absluele laLerale. Se numesc
sLrane l scaunele aezaLe ue-a
lungul perellor blserlcll.
AteIier
ConsLrull o sLea ue collnu l neapraL,
blell, mergel cu ea la uraL!
Blserlca SLavropoleos
abslua
ureapL
abslua
alLarulul
2
3
Crclunul ,
qq :vc|:n SrbLorl
cum sv co::Non IN nnn nomXNvnscK
cu vn1nu svco:v IN unmK
Iat ce povestete Paul de Alep despie seaia de Ajun:
S se Lle c, in aceasL ar, esLe oblceul ca in ajunul srbLoa-
rel Crclunulul preoll uln orae l sLrlnll, apol coplll, colarll cL
l uasclll, auunal in ceLe, ceLe, s poarLe lcoana l s cuLrelere
prln ora in LoL Llmpul nopll, Lrecnu pe la casele uregLorllor l
Fcnuu-le urrl ue srbLoare
i
. Ll au zls mal inLl un pollhronlu
penLru uomn, apol un al uollea penLru uomnul nosLru paLrlarh l
au FcuL urrl penLru el

. Dup aceea, se uuc s-l FellclLe, mer-

gnu mal inLl la mlLropollL, apol la uomn (voievod), aceasLa o Fac
penLru a prlml rsplaL. Ll au venlL l la uomnul nosLru paLrlarh
in Llmpul nopll l au cnLaL Fecioara astzi l alLe cnLece ue
Crclun

. Ll sruLa lcoanele l le uuea uarurl. Ll plecau, uar

veneau alll l aceasLa a lnuL ue seara pn ulmlneaa. LuLarll,
cel care cnLau uln Lobe, ulere, Lrmble, au FcuL LoL aa, el
au cuLreleraL in ceLe LoaL noapLea uln ajunul Crclunulul l in
noapLea urmLoare, cu Fclll, mergnu la casele bolerllor, la casa
mlLropollLulul l, ue asemenea, la paLrlarh.
Aa se petiecea in vechime colindul. Apoi eia slujba solemn de
Ciciun. Se intia la biseiic dimineaa devieme i se ieea dup
pianz. In ajunul sfantului Ignatie se tiau poicii
{
. ipetele loi
isunau pielung, pan la cei.
s1vnun
Steaua este un colind, un obicei dai i un obiect luciat de colin-
dtoii. Steaua povestete i inchipuiete astiul, caie a luminat la
Nateiea Mantuitoiului, conducand cei tiei ciai i pstoiii spie
ieslea din Bethlehem.
Cu steaua meig, in dimineaa piimei zile de Ciciun, bieii mai
miioii, de la 8 ani in sus. In unele sate se meige cu steaua i
in seaia de ajun. Fiecaie giup de colindtoii ii confecioneaz
piopiia stea i de aceea stelele sunt foaite diveise, fecaie dup
fantezia i piicepeiea colindtoiiloi. Ele au in comun:
Forma cu 6 sau 8 colurl, ue oblcel uln lemn
lcoana Crclunulul l inc o lcoan, care Lrebule s sLea in
cenLrul sLelel, pe o Fa l pe alLa
sunL uecoraLe cL mal scllplLor, sLelele poL impouoblLe cu
beLeal, sLanlol, vopsea, crengue ue brau, alLe accesorll uln
pomul ue Crclun.
g
g

i
onrcKvon persoan ue la
curLea uomneasc, care parLlclp
la sFaLul uomnesc sau lucreaz in
aumlnlsLrale, jusLlle, armaL.

rotnnonu cnLec blserl-

cesc ue FellclLare, in llmba greac
mull anl
{
srnvut cntvr sFnL
marLlr srbLorlL in zlua ue zc
uecembrle
sttvostovrsc clnsLesc,
cnL, luu, mresc
,
vnortnut esLe o cnLare bl-
serlceasc scurL, ue lauu, in
clnsLea unul sFnL sau unel sr-
bLorl.
CollnuLorl in BucureLl in urm
cu :6c ue anl

rrcotnt tsvKz pe Cel mal

presus ue ln naLe,
l pmnLul peLera Celul
neaproplaL auuce,
ngerll cu psLorll slavoslovesc
l magll cu sLeaua clLoresc,
C penLru nol s-a nscuL
Prunc Lnr,
Dumnezeu Cel mal-nalnLe
ue vecl.
(1roparul
,
Crclunulul).
,
q
co::No o:N ::vov
Sub aiipa ceiului,
La umbiia miului
Este un scunel de piun.
Dai in scaun cine ade:
ade Bunul Dumnezeu,
ade Btianul Ciciun;
Dup Btianul Ciciun
ade Sfantul Sfant tefan;
Dup Sfantul Sfant tefan
ade Sfantul Sfant Vasile;
Dup Sfantul Sfant Vasile
ade Sfantul Sfant Ioan;
Dup Sfantul Sfant Ioan,
ade Sfantul Sfant Ilie;
Dup Sfantul Sfant Ilie
ade toi sfnii la iand.
g
Schi
Reallzeaz o schl lnsplraL ue collnuul ue mal sus.
Copll cu sLeaua, saLul Plscu, zcc
Compunere:
ClLeLe cu aLenle collnuul ue mal sus l uescrle in
cLeva rnuurl lmaglnea creaL in versurl ue poeLul
popular. De ce crezl c snll apar in aceasL orul-
ne? nFrumuseeaz compunerea cu uesenele Lale.
Pol lmaglna o meloule penLru versurlle ue mal sus?
l aceasL incercare cu colegll Ll l veuel cLe
varlanLe ue collnu oblnel.
Crclunul ,
on:cv:un:
Momentul tieceiii dintie ani a fost sibtoiit din vechime cu
mese festive i obiceiuii vesele. Familiile se stiangeau impieun,
petieceau i piimeau uiiile. Ca i de Ciciun, bucuiia uiatului
uima datini neschimbate. La uiat se poinete cu noaptea in cap.
Intai este soicova. Giupuiile de copii, mai ales fetie, meig din cas
in cas, cu bucheelele coloiate, uiand cu cantecul cunoscut 1 .
Dup ei vine Pluguoiul sau Plugul mic, manat de biei cam
de vaista ta i puin mai maii. Pluguoiul este constiuit din lemn
i decoiat stilucitoi, asemntoi cu steaua de Ciciun. Exist
difeiite vaiiante de veisuii. Spie pianz vine Plugul maie, cu cal
impodobit, tiompete, tobe, mult zaiv. Uitoiii sunt fcii satu-
lui. Cel mai piiceput dintie ei conduce uiatul, stiigand veisuiile
tiadiionale. Ceilali il acompaniaz cu chiote la momentele po-
tiivite. La sfaiit se aiunc cu boabe de giau asupia gazdeloi, ca
o uiaie de belug. Un obicei caie a supiavieuit, dai este cu mult
mai siac ca in vechime, este Capia. Apaiiia coloiat, zgomotoas
i pus pe otii, uima o intieag scenet, cu mai multe peisonaje.
Astzi, cantecul nu mai depete cateva veisuii 2
g
Cum a uaL Dumnezeu an,
Holue mnure lul 1ralan,
AsFel s uea l la vol
Ca s-avem parLe l nol.
(lragmenL uln Pluguor)
Sorcove ue la Plscu, zc::. Se
conFecloneaz in ecare an uln
crengue ue brau, bucsus, orl
ue hrLle creponaL l uecorall
scllplLoare
8
nNu: Nou
:vc:n
1
qy
v:uouonu: (vnnomvN1)
Aho, aho, copii i frai
Stai puin i nu mnai,
Lng boi v-alturai
i cuvntul mi-ascultai:
S-a sculat mai an
Bdica Traian
i-a nclecat
Pe-un cal nvat,
Cu numele de Graur,
Cu steaua de aur,
Cu fru de mtas,
Ct via de groas.
i n scri s-a ridicat,
Ca s-aleag-un loc curat
De arat i semnat.
i-n curnd s-a apucat,
Cmpul neted de arat,
n lungi
i-n curmezi
S-a apucat ntr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:
Boi bourei
n coada cu dalbei,
n frunte intei.
Mnai cai: hi, hi!
Ziua toat a lucrat,
Brazda neagr a rsturnat
i prin brazde-a semnat
Gru mrunt i gru de var,
S dea Domnul s rsar.
i cnd lucrul a sfrit
Iat, mare, s-a strnit,
Un vnt mare pe pmnt
i ploi multe dup vnt,
Pmntul de-a rcorit
i smna a-ncolit
La lun, la sptmn
i umplu cu aur mna.

i se duse ca s vad
De i-a dat Dumnezeu road
i de-i grul rsrit
i de-i spicul aurit.
Mnai ci: hi, hi!
[]
Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mndre lui Traian,
Asfel s dea i la voi
Ca s-avem parte i noi.
S v e casa, cas;
S-v e masa, mas;
Tot cu mesele ntinse
i fcliile aprinse.
i la anul s trii,
S v gsim norii,
Ca merii,
Ca perii,
n mijlocul verii,
Ca toamna cea bogat
De toatendestulat.
Aho, aho!
Anul Nou
2
8
q8 :vc|:n SrbLorl
nKvnv ov nNu: Nou
La petieceiile boieieti i domneti exista un obicei, povestit de
Anton Maiia del Chiaio
:
, diplomatul italian, de acum ,oo de
ani.
Ca ueserL se serveLe plclnL, in care sunL bgal banl l bl-
leLe cu conlnuL amuzanL. llecare boler e uaLor s clLeasc cu
glas Lare conlnuLul Foll sale uln plclnL, se nlmeresc cuvlnLe ca:
bele, ingmFare, Frnlcle, rvnlLor ue uomnle, la care uomnl-
Lorul auuga cLe un cuvnL ue uuh, care sLrnea enLuzlasmul
comesenllor.
In iaina anului tiecut am inceicat i eu cu copiii i cativa pii-
eteni un ateliei de ivae i v pot spune c i la noi a fost foaite
amuzant. Mai intai am fcut o colecie de pioveibe, gandindu-ne
la voibe de duh, potiivite pentiu fecaie dintie noi. Apoi ne-am
pus cu toii pe sciis i desenat. Fiecaie pioveib a fost notat i
ilustiat pe cate o bucic de haitie. Am folosit haitie de copt,
pentiu ca sciisul s nu se teaig, la atingeiea de coca umed 5 .
Am fimantat o coc, pe caie am impiit-o in buci mai mici.
Am intins cu sucitoiul fecaie bucat, am pus ivaul inuntiu i
am impachetat aluatul 3 . Le-am copt la cuptoi i le-am desfcut
impieun, ateptand noul an 4. Cel mai simpatic a fost c ivaele
s-au potiivit de minune destinataiiloi loi. Inceicai i voi!
g
4
5
8
:
tnvon mtnt ort cntno
a FosL un ulplomaL lLallan, care a
LrlL o vreme in rlle Romne la
incepuLul secolulul al xvttt-lea. A
FosL secreLarul lul ConsLanLln
Brncoveanu.
3
q
Schi
llusLreaz cLeva ulnLre proverbele ue mal sus.
Reallzeaz o schl uespre obleclurlle ue Anul Nou.
Compunere
PovesLeLe in scrls uespre oblcelurlle ue Anul Nou l
impouobeLe lucrarea cu uesenele Lale.
Proverbe pentru rvae
ctNr Nu sr trNrvr,+r,
tun ,t N rtt+n/ o/sr,+r
ctNr rr s/ntct t,u+/,
rr outNrzru
trnutu+/
cr r6t rtcr stNoun,
Nu t,+rr+t or tt tttt
cr rtcr uN NrnuN,
sr cntNutr s/ orsrtc/
N6u/ or,+rrt:
uN rntr+rN nuN
Nu sr o/sr,+r
tt ctr/+ or onut
N6n6cu-t our/
cut ,t-t rtcr 6tut
nor ct6n or
6tt/ srtn+/
cr tr Nu-t rttcr,
tt+utt Nu-t rtcr
6tut c+ +n/tr,+r
Nvt/
r6tut our/ n6tor sr
cuN6t,+r, ttn 6tut
our/ rtr+r
Nrtrr+ut
+tcr ,t rtcr
v6nnt tut+/,
s/n/ctt 6tutut
ctNr ttrtno/ our/
o6t trrunt, Nu rntNor
NtctuNut
ntnutr,+t tNtt
cNo +tct
6ntcr Nt,
,t tnr Nt,ut
Nu t/st rr ttNr
cr r6t rtcr tzt:
vtNt nrcuN6scu+/ r
rr ,ut/+t+r trn+t+/
tuNct rs+r nn/tn/
or tun
rntr+rNut tt Nrv6tr
sr cuN6t,+r
ntn/ rnut6ts/ ,t c6rtt
cuttN+r Nu rxts+/
v6nnt outcr
tut+ toucr
ctNr Nu ntsc/,
Nu c,+to/
ctNr ,+tr ctn+r
tnr rt+nu 6cnt
6 v6nn/ nuN/ s+tNor
r6cut ttt nrrror
orc+ trt
r6tt+rrt rs+r cnrtt
or tun, ctnr orscntor
+6t+r u,ttr
NrtrrctuNrt vtNr
6ot+/ cu vns+t
ttn+/ rr +6t,
Nuttt rr +tNr Nu
Anul Nou 8
Piivete icoana i vei inelege sibtoaiea! 1
Mrela, solemnlLaLea l bucurla publlc, pe care le-am vzuL
manlFesLnuu-se ue BoboLeaz la romnl, nu le-am vzuL l
auzlL nlclerl, nlcl chlar la regll creLlnl
rtut or ttrr
nono1vnzK
p
:vc:n
1
BoLezul Domnulul, Fresc uln
blserlca FosLel MnsLlrl vcreLl
SFnLul Duh in chlp ue porumbel
SFnLul loan BoLezLorul
llsus HrlsLos
ingerl
oamenl care venlser s e
boLezal ue sFnLul loan
rul loruan
i
:n cun1vn oomNvnscK
In anul :o,, Paul de Alep povestete:
Dup slujb am lelL uln blserlc, penLru ca uomnul nosLru
paLrlarh s cuFunue, ue asemenea, crucea in ru. SLeagurlle l
prapurlle, ale cror prjlnl aveau cLe o cruce in vrF, erau rnuu-
lLe uou cLe uou, erau purLaLe in FrunLea alalulul, apol veneau
lumnrlle, apol preoll uol cLe uol l in spaLele lor uomnul nos-
Lru paLrlarh cu mlLropollll, au mers asLFel pn la ru
:
. Cnu
uomnul nosLru paLrlarh a ajuns la malul rulul, avnu crucea in
mn, apa mal era inc ingheaL, ccl in zlua aceea Fusese un ger
ue crpau pleLrele 3 . [| S-a sparL aLuncl gheaa penLru ca paLrl-
arhul s poaL cuFunua crucea in ap ue Lrel orl, pe cnu se cnLa:
n loruan
i
. n cllpa aceasLa LoL poporul l-a umpluL vasele cu
ap uln ru. Preoll au boLezaL mull copll in ru, el sprgeau
puln gheaa, care se Fcea apol la loc. Ne inuuloau suFerlnele
acesLor mlcul, care plngeau uln prlclna apel ingheaLe. Ochll
noLrl erau ca l orbll, penLru c eram cu capeLele uescoperlLe,
am rmas zlle inLregl cu uurerl l asurzll.

Diaconul siiian ne povestete i despie un obicei de Boboteaz,

caie a imas pan in zilele noastie: binecuvantaiea cailoi. Aceasta
se petiece dup slujba de sfniie a apeloi. Chiai dac tiim in
epoca mainii i impoitana calului pentiu om a sczut mult, in
sate, acolo unde unii inc mai au cai i ciue, aceast tiadiie
continu 2 .
vo:c:on
In judeul nostiu, caie eia odinioai stpanit de btianul codiu
al Vlsiei, calul eia la maie pie, mai ales c eia un piieten de
neinlocuit al haiducului. Aceast piietenie ne-a imas in amin-
tiie piin baladele populaie. Iat un episod din balada lui Coibea.
Ca s poat scpa din inchisoaiea unde zcea de mult vieme,
haiducul o ioag pe mama sa s il gseasc pe Rou, calul su
nzdivan, ascuns in inima pmantului 4 . Altuii de el, Coibea
eia de neinvins. S vezi cum s-a intamplat:
Dar malc-sa c-auzea
napol se-nnapola
l prln ora c-ml uuea
Oamenl cu zlua lua
Precum Corbea o-nva,
-unue-acas ml-l uucea
l grajuu le arLa,
g
g
i
TroparuI 8obotezei
n loruan boLeznuu-Le 1u,
Doamne, inchlnarea 1relmll
s-a arLaL,
c glasul PrlnLelul a mrLurlslL
le, llu lublL pe 1lne
numlnuu-1e,
l Duhul in chlp ue porumb
a aueverlL inLrlrea cuvnLulul.
Cel ce 1e-al arLaL, HrlsLoase
Dumnezeule, l lumea al lumlnaL,
slav le!
:
SLeagurl blserlceLl purLaLe la
proceslunl sau la alLe solemnlLl
rellgloase uar l sLeagurl osLeLl
uln rlle romne, prlnse ue oblcel
in vrFul lncllor.
BoboLeaz

l amlnLeLl ueslgur ca Paul ue

Alep l LaLl su, PaLrlarhul Maca-
rle veneau uln Slrla, unue nu s-a
pomenlL nlclouaL ger, lar gerul
BoboLezel poaLe npraznlc.
z :vc|:n SrbLorl
ncepea, nelc, ue-a spa
l pesLe un lacL c ua,
Lcelul cL vlelu
l cu chela cL purcelu,
LacLu cL banla
Cu chela ue clncl oca
Cnu ua ml-o ueschluea,
Rou lumln veuea,
ncepea u-a rncheza
Mal mare l-era groaza
rpl in gurl c lnLra.
Baba la cal s uucea
l pe coam-l sruLa
Unue aFar c ml-l ua
l-ncepea u-l esla,
l-l aeza Fru pe cap
Cu Fru vezl ue bumbac
D-l venea blne la cap.
La ue Fru c ml-l lua
l prln ora s uucea,
Bolerll cnu ml-o veuea,
PesLe bab s sLrngea
l uln gurl-nLreba
Bab slab l ue Lreab,
Cu cuvnLu ue lsprav,
Nu l-e Rou ue vnzare
S-l um galbenl l parale?
lar ue l-o ue schlmbare,
4 ClolLar ue a, uln saLul Clu-
raru, comuna BrneLl, sFrlLul
secolulul al xtx-lea. OblecL uln
Colecla tNn. ClolLarul esLe
o pLur ue oblcel inoraL sau
impouoblL cu ulFerlLe cusLurl,
care se pune pe splnarea calulul,
sub a.

Cu crucea, Llnglrea cu aghlasma

mare l bucheLul ue busuloc,
preoLul merge uln cas in cas
l boLeaz, aulc, sLropeLe
penLru snlrea loculnelor l a
creulnclollor
2
3
PenLru unu s-l um uol,
S-l um babo, pn-n Lrel,
lacem un schlmb amnuol?
Dar baba le zlcea:
Bolerllor uumneavoasLr,
Nu ml-e Rou ue vnzare
l nu ml-e nlcl penLru
schlmbare,
Rou ml-e ue urulal,
Cln l-o ua pe Corbe-aFar,
S-l scape u la-nchlsoare!
Iat i intalniiea haiducului cu
calul su:
Corbea blne s-mbrca
l ue cal s-apropla
l pe coam-l sruLa.
Calu-n genunche c ua,
Pn Corbea-ncllca
l pe cal c-ncllca,
Srea lcl, srea colea,
Numal spume ml-l Fcea,
Spuma cu palma-o lua,
l-n pmnL c ml-o LrnLea,
SLan ue plaLr-o Fcea
4

Schia
Reallzeaz o schl uup lcoana BoboLezel.
Reallzeaz o banu uesenaL lnsplraL uln
FragmenLele ue balau ue mal sus.
Compunere
Creaz o povesLe al crel erol s e un haluuc
l calul su.
BoboLeaz
A8 Srbtoare, n mijIocuI iernii, cnd ne amintim
de 8otezuI DomnuIui.
Poezle popular, care povesLeLe ulFerlLe
inLmplrl ue legenu lsLorlc.
L-a boLezaL pe llsus. SFnLul
BoLezLorul.
PlanL Frumos mlroslLoare, FoloslL in ceremonla
ue BoboLeaz, penLru sLroplLul cu ap snlL.
Rul in care a FosL boLezaL llsus HrlsLos.
CnLare blserlceasc ue lauu, scurL, in clnsLea
unul sFnL sau a unel srbLorl.
OblecL blserlcesc, pe care preoLul il cuFunu in
ape, la snlrea ue BoboLeaz.
Anlmal uomesLlc, care esLe blnecuvnLaL, prln
sLroplre cu ap snlL, in zlua ue BoboLeaz.
De BoboLeaz ne amlnLlm ue
Domnulul.
Se sneLe ue BoboLeaz.
:.
z.
.
.
.
6.
,.
8.
.
Rebus
x
z

A 8

q y
8 6
ovonov mn1v: cnN1ncuz:No
Voi poini povestiiea mea de la gandul lui G. M. Cantacuzino des-
pie cas. Casa este simbolul vieii caie se petiece in inteiioiul ei.
Aa eiau casele iidicate in familie, gandite chiai de cei caie aveau
s le locuiasc sau pioiectate pentiu ei de ctie aihiteci.
w
O cas nu era, penLru el, un lucru oblnulL l cu aLL mal puln
un oblecL uLlllLar, in care uoar s loculeLl.
:
Lra, mal ales,
slmbolul vlell care se uesFura in lnLerlorul el.
,rnntN ctN+tcuztN6 despre tatl su,
arhitectul G. M. Cantacuzino
Oameni adevrai
c. m. ctnvtcuzno (:8:6c)
A FosL arhlLecL uar l plcLor, scrl-
lLor l proFesor. A cuLaL FoarLe
mulL s invee uln Lraulle: aLL
uln arLa l arhlLecLura marllor mo-
numenLe ale lumll cL l uln arhl-
LecLura Lraullonal romneasc
orl uln arLa meLeugarllor. Pe
lng clulrlle prolecLaLe ue el, a
lucraL la resLaurarea mulLor mo-
numenLe lsLorlce. LsLe un urma
inueprLaL al posLelnlculul
ConsLanLln CanLacuzlno, ue care
il povesLesc la paglna , in
lecla :8.
Casa losoFulul Nae lonescu,
rlulcaL uup planurlle lul
G. M. CanLacuzlno. n prezenL,
seulul unul lnsLlLuL ue pomlculLu-
r la Bneasa
1o
1:vun: ov :ocu:nv. cnsn
1uno:|:on:K
vn:n1u: : coNncu:
:vc:n
8UFTEA
AFUMAI
CCIULAI
CIOROGRLA
MOGOOAIA
MICUNETI
MARI
POPETI
LEORDENI

:
uvtvtn ceva gnulL penLru
a in prlmul rnu uLll, bun ue
FoloslL
i
trv llpeala esLe un amesLec
ue pmnL mal nlslpos, cu ap l
blegar ue cal. AcesL amesLec se
inLlnuea pe perell l pe pouelele
caselor l Forma o crusL proLec-
Loare.

vttrt ctsr lemn gros,

care se aeaz la Lemella unel
consLrucll, penLru a o sprljlnl
{
cnnrc crmlu, FcuL
ulnLr-un amesLec ue luL, pale l
bllgar, uscaL la soare

mt nume penLru ulFerlLe

unelLe sau prl ue unelLe in For-
m ue clocan ue lemn, care ser-
vesc la bLuL, inuesaL, nlvelaL
vrncuttK sLraL care se
aLerne pe zluurl, penLru a le pro-
Leja l penLru a oblne supraFee
neLeue l plcuLe
,
tnnonrtr vr moLlv ue-
coraLlv, inLlnlL auesea in arLa
popular, care amlnLeLe ue po-
mul vlell uln grulna ralulul
8 PrlnLele Nlcanor ue la SlllLea
Snagovulul ml-a expllcaL cL
ue bune sunL acoperlurlle uln
svur, ce rcoare ln in arla ve-
rll. Dac ml-ar ua clneva Labl
nou s-o pun pe cas, Lll ce a
Face? A vlnue-o l cu banll lual
a pune uln nou sLuF!. Mal mulLe
uespre prlnLele Nlcanor la pagl-
na :cc.
cnsn KnKNvnscK
Casele cele mai comune, in caie au tiit sute i sute de ani vechii
locuitoii ai Ilfovului, sunt casele ineti 1 2 . Demult, eiau f-
cute simplu, pe un schelet de fuici de lemn, cu peieii din nuiele
impletite, lipite cu pmant
i
. Mai taiziu, a fost folosit sistemul
in paiant, cu un schelet de lemniie puteinic, cu stalpi infpi in
talpa casei

. Peieii eiau tot din nuiele impletite sau din cimid.

Se foloseau i chiipicii i pmantul btut cu maiul
{

. Casele
aveau un piidvoi deschis, spiijinit pe stalpi de lemn 3 . Eia un loc
umbiit, unde vaia se putea chiai doimi, in icoaiea nopii. Stalpii
piidvoiului eiau legai cu tblii de lemn, fiumos tiafoiate 4 5 .
Peieii eiau viuii cel puin de dou oii pe an, inainte de Ci-
ciun i de Pate. Eiau decoiai cu difeiite modele din tencuial,
luciate cu cuitul sau iealizate cu abloane: iozete in foim de
soaie, glasti cu foii, aiboiele vieii

,
. Cel mai simplu model
eia insciieiea anului, in caie fusese iidicat casa 6 . Decoiuiile
faadeloi eiau uneoii pictate.
Podelele eiau lipite cu pmant i acopeiite cu iogojini de paie
sau cu pieuii coloiate. Tocuiile feiestieloi i ale uiloi eiau vop-
site in culoii vii, de obicei difeiite nuane de albastiu sau iou.
Acopeiiul eia fcut din stuf i tiestie
8 . In inteiioi, incpeiile
w
1 Cas uln SlllLea Snagovulul,
inc loculL
2 Cas uln Llpla,
in prezenL neloculL
1
2 3
1o 1lpurl ue loculre. Casa Lraullonal. PalaLul l conacul
6 :vc|:n MonumenLe
eiau impodobite cu estuii viu coloiate: scoaie de lan, teigaie
cusute, de panz sau de boiangic

:o
7 8 . Casele se inclzeau
cu sobe de pmant sau la vati deschis. Aceste locuine aveau
: sau , incpeii, dintie caie una eia casa maie, o camei in
caie eiau aezate cele mai fiumoase obiecte ale familiei. Eia un
loc iezeivat musafiiloi. Viaa inti-o cas ineasc eia simpl.
Familia petiecea mult timp impieun i cu siguian, nimeni nu
se simea singui
vn:n1v : coNncv
In juiul maielui taig al Bucuietiloi, cei instiii aveau moii.
Eiau pmantuii aezate adesea in locuii unde natuia eia foai-
te fiumoas. Pe aceste moii, boieiii i domnii iidicau palate
sau conace, case maii i impodobite, dup iangul loi. Aici se
puteau ietiage la odihn i linite cu familiile. In astfel de oaze
binecuvantate, petieceau veiile toiide de campie, piaznicele i
sibtoiile. De obicei, lang cldiiea pentiu locuit se iidica i o
mic biseiic. Adesea piopiietaiii se ataau atat de mult de aceste
locuii, incat doieau s fe inmoimantai acolo. Uneoii biseiica eia
iidicat peste ciipta moiminteloi. Alteoii se inla un mausoleu
de familie
::
.
w
4 6 5
7 8
10
1o
9
y
vn:n1u: 1:nnv: ov :n nuv1vn
Moia de la Bufea inti in piopiietatea familiei tiibei ctie mijlocul
secolului al xix-lea. Aceast familie boieieasc a dat iii domni-
toii i oameni politici pieioi. Pe malul lacului de la Bufea, inti-un
ciang fiumos, domnitoiul Baibu tiibei iidic pentiu familia sa pii-
mul conac 12. El constiuise i in Bucuieti un palat plin de elegan,
chiai pe Podul Mogooaiei
:i
9 . Aici aveau loc baluii somptuoase.
Baibu tiibei a avut copii. Dintie ei, piincipele Alexandiu a
motenit moia de la Bufea. Impieun cu soia sa, Maiia, Alexan-
diu tiibei a constiuit palatul, caie se pstieaz pan astzi 10 11 14.
Aici au ciescut cei 8 copii ai familiei, bucuiandu-se de fiumuseea
locului. O tiistee maie venea ins s le intunece copiliia. Maiia,
mama loi, muii pe neateptate. Dup pieideiea soiei, Alexandiu
tiibei hotite s continue luciaiea bunicului su, biseiica din
apiopieiea palatului. Aceasta adpostea i locul moiminteloi fa-
miliei 13.
Dup ali caiva ani, cei 8 copii iman oifani i de tat, ajun-
gand in giija celui mai maie dintie ei, Baibu Al. tiibei, caie
avea pe atunci :, de ani. El pieia conduceiea intiegii gospodiii
de la Bufea. Iubind mult locul copiliiei sale, taniul stpan s-a
ocupat cu pasiune de palat i de impiejuiimi. A pus pe picioaie o
feim, o pepiniei, o lptiie, o moai i o mic fabiic de vat i
pansamente. A infiumuseat paicul i gidinile. Familia iegal a
Romaniei petiecea adesea la palatul de la Bufea
:
. Dup aceast
peiioad de infoiiie au uimat ins viemuii tulbuii. Fiind ienumit
pentiu fiumuseea i buna sa gospodiiie i afandu-se atat de
apioape de capital, palatul de la Bufea a fost adesea confscat in
w

scotnK esLur care

impouobeLe perell caselor
:o
nontncc r uepnaL ue pe
gogolle vlermllor-ue-mLase,
esLur lucraL in cas uln acesL
r

::
mtusotru monumenL Fu-
nerar, rlulcaL in memorla unel
personallLl sau a unul grup: Fa-
mllle, erol ue rzbol eLc.
:i
roout mocootr cea mal
lmporLanL sLrau a oraulul, se
numea pou penLru c era poulL
cu grlnzl ue lemn, in prezenL Ca-
lea vlcLorlel
:
rtmtt nrcttK penLru acea
perloau esLe vorba ue Regele
Carol l l Reglna LllsabeLa, apol,
uln ::, Regele lerulnanu l Re-
glna Marla, aproplal al Famlllel
Llrbel
12
1o 1lpurl ue loculre. Casa Lraullonal. PalaLul l conacul
11
8 :vc|:n MonumenLe
vieme de izboi, pentiu a gzdui conductoii de tiupe militaie
i alte peisoane impoitante. La inceputul peiioadei comuniste,
palatul a fost lsat piad iuvoitoiiloi, find golit de podoabele
sale i stiicat. Bineineles, cei din familie nu au mai fost lsai s-l
ingiijeasc. Palatul a fost totui iestauiat i tiecut in piopiietatea
Studiouiiloi de Cinematogiafe. In piezent, este amenajat pen-
tiu vizitaie i pentiu a gzdui difeiite evenimente, dai el nu mai
apaiine uimailoi familiei tiibei. Totui, in ciuda necazuiiloi
piin caie a tiecut, soaita palatului a fost una destul de bun. Alte
conace i palate asemntoaie s-au iuinat cu totul, find lsate
piad timpului i nepsiii oameniloi 15.
14
15
PalaLul CanLacuzlno ue la
lloreLl, juueul Prahova
13
Vorbe din btrni
Vai de omul care are
Suet mic n cas mare.
Fericit cel ce ridic
Suet mare-n cas mic.
(LsLe o vorb preFeraL a prlnLelul Nlcanor, psLraL
uln copllrla lul, uln Basarabla)
1o

Compunere
Lxpllc versurlle alLuraLe l reallzeaz o compunere
pornlnu ue la ele. nFrumuseeaz-o cu uesene.
lmaglnal o inLmplare, care se peLrece inLr-o cas
veche rneasc sau o inLmplare, care se peLrece
inLr-un conac boleresc. lolosll l cuvlnLele nol, uln
vocabularul leclel. mpouobll compunerea cu uese-
nele voasLre.
Schi
Deseneaz casa pe care l-al uorl s o consLruleLl
penLru Llne l Famllla La, cnu vel mare.
lmaglneaz o uecorale ue lemn penLru prluvorul
unel case Lraullonale, lnsplrnuu-Le uln lmaglnl.
Reallzeaz o schl uup casele rneLl prezenLaLe
sau uup palaLul ue la BuFLea.
1o
SLraL proLecLor care se aeaz pe pereLele casel.
Proceueu ue reparare a clulrllor vechl, care are ca
scop reauucerea lor la lmaglnea ue la incepuL.
MaLerlal uln care erau consLrulLe casele vechl
rneLl.
Numele Famlllel care a rlulcaL palaLul ue la BuFLea.
Brn groas ue lemn, care se aeaz la Lemella
consLruclllor ue lemn Lraullonale.
:.
z.
.
.
.
Persoan care se ocup cu conceperea planurllor
unel case.
PlanL care creLe pe marglnea apelor, cu care se
acopereau oulnloar casele rneLl.
SubsLan alb cu care se ingrljeau perell caselor,
cel puln ue uou orl pe an.
MeLer care se ocup cu zugrvlrea caselor.
Crmlu FcuL uln pmnL, nlslp l pale LocaLe,
uscaL la soare.
MaLerlal uln care se lucra scheleLul caselor
rneLl.
Cas mare bolereasc.
6.
,.
8.
.
:c.
::.
:z.
A8 NumeIe de famiIie aI unui
arhitect romn, care s-a inspirat
muIt din arhitectura tradiionaI,
a proiectat i restaurat cIdiri.
Provine dintr-o veche famiIie bo-
iereasc
CD Partea din fa a casei,
spaiu deschis, sprijinit pe stIpi,
Ia caseIe rneti, dar i uneIe
conace i paIate romneti vechi
x
z
q

6
y
8

xo
xx
xz
A 8
c o
1lpurl ue loculre. Casa Lraullonal. PalaLul l conacul
Rebus
vsu1u:
Te-ai gandit vieodat c pan nu demult hainele pe caie le puitau
oamenii eiau fcute doai de mana loi: M iefei aici, in special
la iani. Panza se esea in cas, in izboaie de esut. La fel i
pieuiile, peietaiele, scoaiele i covoaiele, teigaiele sau feele de
mas. Tot ce impodobea peieii i podelele caseloi, ajutand i la
menineiea unei tempeiatuii plcute, toat panza folosit pentiu
imbicminte, ieea din mainile hainice ale femeiloi.
Instiumentul cu ajutoiul ciuia se ese se cheam izboi. Este
fcut de obicei din lemn. Aie nevoie de o ieea de fie, caie ine
lucituia, numit uizeal. Piivete cu atenie imaginile! 2 3 4
5 6
La mnstiiea igneti se luciau covoaie de maii dimensiuni,
foaite fiumos coloiate 1 . Se mai es i astzi mateiiale, mai spe-
ciale, din caie se fac stiaiele pieoeti. Ele se lucieaz cu ajutoiul
unoi izboaie mecanice, maii, caie fac mult zgomot. Rezultatul
este ins extiem de fiumos 7 8 . Rzboaiele au o vechime de
apioape :oo de ani i funcioneaz cu caitele de caiton, pe caie
sunt notate modelele, piin guiele. Tot cu caitele de acest fel au
funcionat i piimele calculatoaie, stimoii computeieloi de
astzi.

mv1vuoun: v::
vsu1, cos1umv vovu:nnv,
Imv:v1:1un:, vvscu:1
Cuvinte cu mai muIte
neIesuri:
rzbol
scoar
1
lragmenL ulnLr-o scoar
uln colecla tNn
Ocupala oblnulL a Femellor in valahla e esuLul. Rzboalele
ue esuL se ln in subsolurlle caselor bolereLl, lar uln pnza
lucraL, care e ingusL ue J ue coL, se Fac cml, care se
poarL lungl pn la pmnL l sunL brouaLe cu orl ue mLas,
l lsmene cu bru brouaL, ue care nlmenl nu se poaLe llpsl, nlcl
zlua nlcl noapLea.
(tN+6N ttntt ort cnttn6, secolul al xvttt-lea)
11
:vc:n
6i
nKznout vrnvctt sau cnrncnr-
rut se FoloseLe la esuLul scoarelor
ue ln. Urzeala esLe FcuL uln
r ue bumbac mal gros, FoarLe re-
zlsLenL. Lucrul la covor incepe cu
alegerea lelor. Se aleg rele uln z
in z l se leag cLe :c: ue nlLe
beloare ue lemn. AcesLea rmn
agaLe in urzeal. Cnu Lragl ue
ele rele sunL gaLa alese l nu e ne-
vole uecL s Lrecl lna prlnLre ele.
esLura se baLe cu o Furcull mal
grea, ca s e cL mal ueas.
urzeal
le
nKznout onzonvtt se
FoloseLe ue oblcel la esuLul
pnzel, uar l la preurl. PenLru
esLurl mal ne l urzeala esLe
mal sublre. Se manevreaz cu
peuale. AcesLea se apas alLerna-
Llv, ecare rlulcnu rele ue ur-
zeal, alese LoL uln z in z. PrlnLre
ele, rul ue lucru se Lrage cu su-
velca. esLura se baLe cu vLala
cu spaL.
6 srtvK se aeaz in vLal
penLru bLuLul esLurll la rzbolul
orlzonLal.
2 3
4 5
8 7
11 esuL, cosLume populare, impleLlLurl, pesculL
6
vLal peuale suvelc
6z :vc|:n MeLeugurl vll
cos1umu: vovu:nn
In judeul nostiu, costumul populai a fost pisit destul de tim-
puiiu, din cauza infuenei oiaului. Il mai puitau inc cei de-o
vaist cu stibunicii ti. Femeile aveau cmi infoiate i fote
incieite, esute in dungi
:
11. Biaiele eiau esute fiumos i impo-
dobite cu paiete stilucitoaie 9 10. La gat puitau salbe din monede
de aigint, caie fceau paite neapiat din zestiea fetei de miitat.
Bibaii puitau cmi lungi albe i izmene tot albe, cu custuii 12.
Se incingeau cu chimiie de piele
i
. Acesta eia, desigui, inuta de
sibtoaie. Hainele de zi cu zi eiau simple, cioite din panz.

9 10 11 12 loLogral uln
colecla tn
13 lamllle ue olarl uln Plscu,
:c. Pe vremea aceea, a Le Fo-
Lograa cu Famllla era un evenl-
menL. Deslgur, in Faa aparaLulul
FoLo, apreal cu halne pe care
le conslueral mal ue gal. Lra
lmaglnea prln care Le puLeau
cunoaLe urmall. Pol veuea alcl
generall: ue la nepoaL la sLr-
bunlc. leLla uln lmaglne esLe in
prezenL o bLrnlc ue 8c ue anl.
mbrcmlnLea esLe slmpl, uar
esLe clar lucraL uln sLoFe auuse
uln Lrg, ue la ora. 1rgul Fcea
parLe uln vlaa olarllor, era locul
unue il vlnueau oalele, pe care il
vlzlLau ue cLeva orl pe an. Lra l
ocazla ue a cumpra lucrurl ne-
cesare in gospourle.
10
11 12
13
11
9
6
Imv:v1:1u:
Eia un meteug cu ajutoiul ciuia se luciau difeiite obiecte de
folos in gospodiiile de ai: couii, taine, ptuluii, gaiduii

.
Se impleteau nuiele, mai subiii sau mai gioase, adunate de obi-
cei din lunci: salcie, ichit, alun 16 17. Difeiite impletituii se
fceau i din papui, paie i foi de poiumb. Un meteug la caie
cied c nu te-ai gandit, este confecionatul mtuiiloi. La Popeti
Leoideni tiia o comunitate de bulgaii, caie se ocupa cu asta. De
la ei a achiziionat Muzeul ianului Roman dou mainiii de
cusut mtuii 14 15.

:
rovK esLur urepLunghlu-
lar, ue ln, care se peLrece in
jurul corpulul, lnnu locul FusLel.
loLele poL l uln uou bucl ue
sLoF, acoperlnu parLea uln Fa a
corpulul (ca un or) l pe cea uln
spaLe.
i
cnmn bru laL ue plele, aue-
sea ornamenLaL l cu buzunare, pe
care il poarL ranll
Lxpresll: A pune la chlmlr = a sLrn-
ge banl, a zgrclL. A avea in chl-
mlr = a bogaL.

rKvut consLrucle cu perell

uln lpcl sau nulele impleLlLe, rl-
ulcaL la mlc inllme, ueasupra
pmnLulul, care serveLe la ps-
Lrarea porumbulul (in Llulel)
14
tiai c
MLurlle se Fac uln palul cerealel
cu acelal nume. La incepuLul
secolulul al xx-lea, juueul llFov
era cel mal mare prouucLor ue
planLe ue mLur uln ar.
16 mpleLlLur ue nulele la cupLo-
rul ue ars oale l garu ue nulele
14 15 Dln colecla tn
15
16 17
11 esuL, cosLume populare, impleLlLurl, pesculL
14
6q :vc|:n MeLeugurl vll
vvscu:1
Din piicina bogiei de ape a judeului, pescuitul a fost piacticat
din vechime. Se pescuia cu nvoade maii, caie eiau luciate tot
de man 18. Iaina se pescuia i inc se mai pescuiete la copc 19.
Iat un fiagment de balad populai caie voibete despie pescuit.
Acesta a fost de demult, ca i acum: mod de obineie a hianei, dai
i pasiune i aventui.
Ml Llcu Lalc-al meu
lne-ml-Le-ar Dumnezeu
Azl noapLe cnu m-am culcaL
S vezl Lalc ce-am vlsaL
C luam nvoauele,
l cu LoaLe brclle,
Plecam Lalc u vnam,
P vlurosu ml-apucam,
[|
S vezl peLe ce prlnueam
Prlnueam crapl ca zalnlcll
{
Lluclll ca vaclll,
Crapu cu cupLoarlll,
lll cu cruurlll.

11
Gndete-te!
AIege rspunsuI corect!
x. Cum se numesc esLurlle cu care se
impouobeau oulnloar perell caselor?
preurl
scoare
pleuurl
A.
B.
C.
z. Ce esLe o FoL?
un Fel ue FusL
o cma inoraL
un Fel ue jacheL
. Ce esLe urzeala?
nlLe re cu care se es covoarele
re inLlnse pe rzbol, care ln esLura
un Fel ue scoar ue pus pe pereLe
A.
B.
C.
A.
B.
C.
19
{
zttnc S Lll c am cuLaL
cuvnLul sLa l in ulclonar l am
inLrebaL l bLrnele uln saL ce ar
puLea s insemne. N-am gslL nlcl
un rspuns. Un lucru e slgur, c e
vorba ue ceva mare.
18
6

svont tnvrton Lllna care

sLuulaz Felul in care au evoluaL
arLele uln cele mal vechl Llmpurl
l pn azl.
rsvrvct - Llln care sLuulaz
leglle l Felurlle arLel, conslueraL
ca Forma cea mal inalL ue creare l
ue inelegere a Frumosulul
Schi
Deseneaz avnu ca mouel rzboalele
l oblecLele esuLe.
Cum pot ine n via patrimoniuI!
Dac se inLmpl ca bunlcll sau sLrbunlcll Ll s mal
alb sLrale populare, Lergare, scoare l alLe oblecLe
rneLl vechl, nu-l lsa s le arunce! ConsLruleLe
colecla eLnograc a Famlllel Lale!
Creaz Lu insul un prolecL ue
scoar, uln Forme geomeLrlce.
Reallzeaz apol un colaj uln hrLle
glasaL coloraL uecupaL, uup
un ueLallu uln prolecLul Lu.

Oameni adevrai
ttrxtnonu vzctnt-stmunct (:8,z:z)
A sLuulaL lsLorla ArLelor la
unlverslLl uln Germanla l
lrana

. Cel ue acolo l-au re-

marcaL penLru cL ue mulLe
Lla. DevenlL proFesor, a preuaL
LsLeLlca l lsLorla ArLel in ulFe-
rlLe rl uln Luropa

. 1oLul,
uup o vreme, a hoLrL s se
inLoarc acas. La BucureLl, a
inlnaL Muzeul LLnograc l
ue ArLa Nalonal, penLru care
a FosL consLrulL o clulre spe-
clal. Alcl Samurca a auunaL,
uln saLe, FoarLe mulLe oblecLe
11
20
esuL, cosLume populare, impleLlLurl, pesculL
vechl. nLre ele, chlar l o cas
ue lemn, uln OlLenla. Casa a
FosL uesFacuL penLru LransporL
l reFacuL in muzeu, bucaL cu
bucaL. LsLe expus l acum in
Muzeul ranulul Romn, uln
BucureLl, care esLe urmaul mu-
zeulul inlnaL ue Samurca. Dln
pcaLe, in anul :8, comunlLll
au LransFormaL clulrea in Muzeul
ParLluulul ComunlsL l l-au uaL
aFar pe ulrecLorul Samurca. B-
Lrn l bolnav, el a murlL in :z la
BucureLl.
21
20 21 Dln colecla tn
:s1on:n :ocu:u:
Insula de pe lacul Snagov a fost, din vechime, un loc cutat de
oameni. Aiheologii au descopeiit aici unelte i vase din epoca
bionzului, un loc de inmoimantaie al daciloi, monede iomane
i bizantine.
:
Inc din secolul al xiv-lea, voievozii iii Romaneti i-au dat
seama c insula de la Snagov eia cum nu se poate mai potiivit
pentiu iidicaiea unei mnstiii. Eia piotejat din toate piile
de apele lacului. Eia un loc potiivit pentiu clugiii caie do-
ieau s tiiasc in pustietate, depaite de lume. In acelai timp
eia un loc bun de scpaie, dai i de izolaie a unoi dumani ai
domniei. In secolul al xv-lea, Miicea cel Btian ieface biseiica
de pe insul.
Ctitoiia domneasc piimete daiuii de la muli voievozi. Pe
viemea lui Vlad epe, ajunsese cea mai bogat mnstiie a
iii Romaneti. Voievodul ii constiuiete un zid de apiaie,
un pod de lemn i infineaz aici o inchisoaie pentiu tidtoii
i talhaii. De-a lungul timpului, muli boieii i-au afat sfaiitul
aici, pe diept sau pe nediept Unii istoiici cied c mnstiiea
adpostete moimantul lui Vlad epe, dai acest luciu nu este
sigui. Un alt maie ctitoi al Snagovului a fost voievodul Neagoe
w
LsLe un loc aLL ue incrcaL ue lsLorle l legenu, incL ecare
crmlu a blserlcll ar puLea povesLl ceva ulFerlL l inc ar mal
rmne FapLe nespuse. O lnsul mlc, cu o lsLorle mare.
mKNKs1:nvn
sNnoov
1z
:
nztnvn lmperlul BlzanLln
a FosL cea mal mare imprle
creLln. Avea caplLala la ConsLan-
Llnopol (in prezenL, lsLambul). A
FosL cucerlL ue Lurcl in anul :.
:vc:n
SNAGOV
6y
Basaiab. El a iefcut biseiica din temelii, iidicand lcaul caie se
pstieaz pan astzi 1 2 3 . Felul in caie este constiuit biseiica,
ne aiat c Neagoe s-a inspiiat din aihitectuia biseiiciloi de la
Muntele Athos 9 . Un uima de-al su la domnie, Miicea Ciobanu,
s-a ingiijit de pictaiea lcaului. Neagoe i Miicea, impieun cu
copiii loi, sunt piezentai in tablolul votiv din pionaosul de la
Snagov 4 5 6 .
lcoana ue hram, lnLrarea in
blserlc a Malcll Domnulul
Planul blserlcll mnsLlrll Snagov
2
3
4 5
6
6y 1z MnsLlrea Snagov
1
alLar
naos
pronaos
68 :vc|:n 1 MonumenLe
O peiioad de infoiiie cultuial a mnstiiii de pe insul cupiinde
ultimii ani ai secolului al xvii-lea i inceputul celui de-al xviii-lea.
Un clugi venit din Gioigia, Antim, mut la Snagov tipainia dom-
neasc
i
. Lucieaz mult, cu caiva ucenici, tipiind cii biseiiceti
in difeiite limbi: ioman, gieac, slavon, geoigian i aiab

. In
anul :,oo, Antim tipiete piima caite in limba ioman, cu liteie
latine, din aia Romanesc, Oianduiala slujbei lui Constantin i
Elena
{
. Dedic luciaiea voievodului Constantin Bancoveanu.
Snagovul a tiecut i piin viemuii giele. La sfaiitul secolului
al xix-lea mnstiiea eia pisit de clugii. La :oo vechea
biseiic domneasc eia in paiagin 7 .
In timpul caie a uimat, a fost iestauiat de mai multe oii. In
piezent, a ieajuns la foima pe caie iestauiatoiii au descopeiit-o,
la cuiaiea tabloului votiv, vechi de apioape , secole 15.
munvrtr tvnos esLe o penlnsul
uln Grecla, unue au FosL rlulcaLe
uln vechlme mulLe mnsLlrl l
schlLurl. LsLe supranumlL Grulna
Malcll Domnulul. LsLe o mlc ar
a clugrllor, unue Femellor nu
le esLe inguulL s lnLre. llecare
nalune orLouox (grecll, srbll,
romnll, bulgarll, georglenll, rull)
au o mnsLlre a lor. Gravura ue
mal sus ne prezlnL cele uou Fee
ale penslnulel, ue o parLe l ue
alLa a munLelul, aa cum arLau
ele in secolul al xvttt-lea.volevozll
romnl au Lrlmls, ue-a lungul vre-
mll, mulLe uarurl mnsLlrllor uln
SFnLul MunLe. Pn asLzl mull
romnl vln alcl in pelerlnaj.
i
vrtnnK Llpograe, loc in
care se a LoaLe usLensllele nece-
sare reallzrll crllor

l ual seama, c penLru ecare

ulnLre acesLe llmbl erau necesare
llLere ulFerlLe? Reallzarea crllor
era pe aLuncl exLrem ue anevoloas.
La incepuLurlle Llparulul, ecare
paglna era gravaL, llLer cu llLer,
pe plcl ue lemn. Apol, hrLla era
presaL pesLe placa uaL cu cernea-
l. La Snagov, AnLlm lucreaz cu
llLere moblle, aulc, ecare cuvnL
se compune uln llLere ablon l LoL
aa, mll ue cuvlnLe, suLe ue paglnl.
n anl ue munc la Snagov, AnLlm
a reulL s Llpreasc : crl, ulnLre
care in llmba romn 8 .
{
l amlnLeLl c mulL vreme s-
au FoloslL llLerele chlrlllce sau slavo-
ne, chlar uac LexLele erau in llmba
romn
7
9
8
1z
6
Schi
Deseneaz blserlca mnsLlrll Snagov.
Compunere
PovesLeLe cele mal lmporLanLe momenLe
uln lsLorla mnsLlrll.
Mlrcea Clobanu
Mlrcea cel BaLran
AnLlm lvlreanu
Neagoe Basarab
vlau epe
Recunoate ctitorii!
AlLur numelul numrul lmaglnll.
14
13 12
11
15
1z MnsLlrea Snagov
10
Peisonaje ciudate dansau, cantau, fceau laim, pe scuit, atigeau
atenia. Totul piea un spectacol, in caie actoiii i spectatoiii ii
aveau ioluiile loi. La fel ca la teatiu, actoiii inceicau s tiansmit
ceva. Ins i spectatoiii eiau paite din iepiezentaie. Din dialogul
celoi dou pii se ntea spectacolul. Scenaiiul eia cunoscut
din moi stimoi, vechi de mii de ani, din timpuii pgane
i
.
Zilele eiau piecise, find legate, dup cietinaie, de momente din
anul ieligios. Oamenii le consideiau impoitante pentiu iodnicia
pmantului, bogia iecolteloi, echilibiul natuiii i bunstaie.
Aa pot explica pe scuit obiceiuii ca: Digaica, Cluaiii, Cucii
i chiai Capia i Uisul de Anul Nou. Un fapt comun al acestoi
datini este mascaiea. Actoiii fac paite din comunitate, dai sunt
mascai, aa incat spectatoiii s nu ii poat da seama cine sunt.
In aceste zile, actoiiloi le eiau peimise luciuii caie, in zilele
obinuite, ai f fost cu totul de iasul lumii. Bibaii se mascau in
femei. Fantezia mtiloi eia fi maigini. Mtile se luciau de
obicei din mateiiale natuiale: piei i coaine de animal, estuii
de lan, titcue de dovleac, boabe de fasole, fie coloiate, mai
iecent haitie.
In judeul nostiu s-a pstiat viu un asfel de obicei, la Bineti.
Ziua aleas este luni, piima zi din Postul Patelui. Lsatul secului

n:1un: vvcn:
:
cuc::
ov nnKNv1:
:
nv pracLlc, ceremonle, veche
creuln rellgloas
i
scrntnu LexLul concenLraL
al unel plese ue LeaLru, al unul
specLacol sau al unul lm, ue oblcel
impreun cu lnulcallle Lehnlce l
ue mlcare

tKstvut srcutu ulLlma zl

inalnLe ue inceperea unel perloa-
ue ue posL. Zlua cnu se renun
la mncarea ue uulce, aulc cea
care esLe preparaL cu lngreulenLe
provenlLe ue la anlmale: lapLe, ou,
brnz, carne. Dln zlua urmLoare,
cel care posLesc mnnc uoar hra-
n uln planLe.
n lumea veche, Llmpul curgea rlLmlc inLre zlle ue munc
l zlle ue srbLoare, ecare cu leglle el. LxlsLau ins l zlle,
ue-a lungul anulul, cnu pe ullele saLulul se peLreceau
lucrurl neoblnulLe.
1
8RNETI
:vc:n
yi
piilejuia, in mod obinuit, petieceii. Maiile cainavale (ca cele de
la Rio de Janeiio sau Veneia) se in tot in aceast peiioad. Este
un mod de a incheia zgomotos veselia, pentiu a intia in peiioada
mai sevei a postului. La Bineti s-a stabilit demult o comunitate
de bulgaii. Ei au adus de peste Dunie datina Cuciloi. Mascaii
sunt doai bibai tineii, fcii satului. Exist dou vaiiante de
costumaie. Cucii sunt peisonaje masculine cu mti caiaghioase,
avand legate la biau clopote i puitand in maini mtuii i bee.
Cucoaicele sunt peisonaje feminine. Flcii impiumut haine
populaie de la fetele pe caie le iubesc. Se mascheaz in babe uiate,
cu nasuii lungi i buboase, cu piul coloiat. Mascaii bat pmantul
cu opincile i ating tiectoiii cu noioi. Colind tot satul, fcand
hoie piin cuiile oameniloi. Aleaig i ciomgesc pe cei caie nu
sunt costumai.
Datina spune c piin alaiul loi zgomotos, Cucii alung iaina. Se
ciedea c zgomotele iitmice ale clopoteloi i ale tiopielii speiie
i alung duhuiile iele, caie bantuie satul in aceste momente, iai
noioiul te face nevzut in faa loi. Cei btui (asemenea covoaieloi)
se scutui de iele i iman cuiai i sntoi tot anul. In piezent
vechiul iit s-a tiansfoimat inti-un fel de festival i inelesuiile lui
s-au pieidut. Dai datina totui continu.
Dumlnlca lerLrll, LsaLa seculul
penLru PosLul PaLelul OuaL
LermlnaLe ulsLracllle, inalnLe ue
culcare, comesenll il cer lerLare
penLru greellle FcuLe unul alLu-
la in cursul anulul l il ureaz re-
clproc s ajung snLol PaLele.
Aceeal urare se oblnuleLe l
la CurLe, cu oarecare solemnlLa-
Le, in acelal sear ue uumlnlc.
Se auun acolo bolerll l Feele
blserlceLl, in numele crora Ma-
rele LogoFL clLeLe un cuvnL al
Prlnclpelul, cernuu-l lerLare, lar
acesLa rspunue uorlm LuLuror
snLaLe penLru PaLele vllLor,
uup care il slobozeLe. (tN+6N
ttntt ort cnttn6, incepuLul
secolulul al xvttt-lea)
Mal are loc in uecembrle o alL
reprezenLale cu mLl respln-
gLoare, LoleraL l in casele
bolereLl. Aclunea e reprezenLaL
ue uou personaje, unul cu un
pllsc ue barz, cu care lne LacLul
muzlcll, ca un Fel ue casLanleLe l
srlnu uln cnu in cnu pe spaLele
celullalL, care poarL o mare bar-
b Fals. Prlmul e cloana, lar al
uollea, cel cu barba, e unchlaul.
(tN+6N ttntt ort cnttn6)
AteIier
ConsLruleLe o masc ue carnaval, uln maLerlale
pe cL poslbll naLurale.
1 RlLurl vechl. Cucll ue BrneLl
vn:m:: c1:1on:
Intie cuibuiile de linite i fiumusee, pe caie boieiii i domnii
le-au iidicat de-a lungul viemii in impiejuiimile Bucuietiului,
este i palatul de la Mogooaia. La sfaiitul secolului al xvii-lea,
boieiul Constantin Biancoveanu, cumpi satul cu acelai nume.
Inti-o pajite, pe maiginea lacului, constiuiete case boieieti i
o biseiic, cu hiamul sfantului Gheoighe. Dup o vieme, ajuns
voievod, iidic la Mogooaia o ieedin domneasc, pe caie o
piegtete, ca zestie, fului su tefan. Familia petiece mult vieme
in fiumosul palat, piimind aici i vizitele unoi diplomai stiini
ai viemii. Piivete cu atenie aceast pieafiumoas constiucie!
w
Mogooala nu esLe numal inFlarea unul LrecuL, uar LoL
aLL l expresla unul prezenL vlu, mrLurla unel uevenlrl.
laL ue ce Mogooala are un loc aparLe prlnLre monumenLele
lsLorlce ale Romnlel.
o. t. ctN+tcuztN6
1 PalaLul esLe rlulcaL pe uou
nlvele. jos erau opL incperl, in
care loculau slujlLorll uomnlLo-
rulul. La eLaj, erau aparLamen-
Lele Famlllel volevouulul l o sal
mare, unue aveau loc ceremonll-
le l SFaLul Domnesc. Pe vremea
lul Brncoveanu, Faauele nu
erau uln crmlu, cl LenculLe l
FoarLe probabll, uecoraLe.
1
vn:n1u: ov :n
moooon:n
1{
:vc:n
MOGOOAIA
y
3 1urnul poarL, prln care se
lnLr in curLea palaLulul. lolorul
uln parLea ue sus a FosL consLrulL
cu ocazla resLaurrll.
4 AceasL clulre cluuaL, care
poaLe prea o mlc blserlc, esLe
ue FapL bucLrla sau cuhnla.
AnLon Marla uel Chlaro il
amlnLea: Mesele sunL Foar-
Le imbelugaLe, uar bucaLele
sunL venlc recl, uln cauz c se
oblnuleLe in valahla ca cuhnla
s e aezaL inLr-un col al curll,
uecl FoarLe ueparLe ue cas.
5 Clulrlle ue pe colul lnclnLel,
au FosL rlulcaLe ue urmall lul
ConsLanLln Brncoveanu. PenLru
c nu erau in armonle cu palaLul,
au FosL resLauraLe ue
G. M. CanLacuzlno, care s-a lnspl-
raL uln clulrea cuhnlel. Aa cum
araL in prezenL, al zlce c au FosL
consLrulLe ouaL cu palaLul.
2 PalaLul are o plvnl mare,
aezaL pe boll ue crmlu.
Alcl se lneau oulnloar vlnurlle
vechl. n prezenL, locul cel rco-
ros auposLeLe cLeva panourl,
cu Fresce salvaLe la uemolarea
MnsLlrll vcreLl.
2
3
4
5
6 7
1{ PalaLul ue la Mogooala
yq :vc|:n MonumenLe
9 10 Paracllsul curll uomneLl
ue la Mogooala
:
. Blserlca are
hramul SFnLul Gheorghe. n ln-
Lerlor, se psLreaz plcLura, ue pe
vremea lul Brncoveanu, cu un
Frumos Lablou voLlv, prezenLn-
uu-l pe volevou cu uoamna l cel
:: copll.
6 AceasL Frumoas galerle, sprljl-
nlL pe arcaue, se numeLe loggle.
LsLe un Fel ue spalu ue oulhn
l umbr, lnsplraL uln arhlLecLura
venelan. ConsLanLln Brnco-
veanu avea relall cu venela, a
crel Frumusee, ueslgur, o aumlra.
Descoper in paglnlle crll o alL
lmaglne, ascuns, in care vezl Pa-
laLul Mogooala, ogllnulL in apele
laculul, asemenea clulrllor uln
venela.
7 laaua palaLulul esLe impo-
uoblL ue un Folor sprljlnlL pe
opL coloane, la care se ajunge
pe o scar mrea, cu pleLr-
rla Frumos lucraL. AsLFel ue
Foloare inLlnlm l la alLe cl-
ulrl brncoveneLl. Pe arcauele
Folorulul ue la Mogooala s-a
psLraL plcLura, ue pe vremea lul
Brncoveanu.
8 Loggla prlveLe spre lac, relala
arhlLecLurll cu apa, auucnu l ea
amlnLe ue venela, oraul con-
sLrulL pe ape.
:
rtntcts mlc blserlc ue Faml-
lle, pe vremurl, in caurul unel curl
bolereLl sau uomneLl sau inLr-un
clmlLlr sau in caurul unel alLe clulrl,
ue exemplu, paracllsul unel coll
Arhitectura brncoveneasc
LsLe Felul ue a consLrul l uecora clulrlle, care s-a impmnLenlL pe
vremea lul ConsLanLln Brncoveanu. ConsLrucLorll l cLlLorll au pornlL
ue la Formele mal vechl, ue pe vremea lul MaLel Basarab, uar le-au
inFrumuseaL l le-au uaL o noL ue elegan. PleLrrla era lucraL cu
mulL mlesLrle. Arcauele, Foloarele, coloanele, loggllle sunL elemen-
Le caracLerlsLlce arhlLecLurll brncoveneLl. l uup moarLea lul Con-
sLanLln Brncoveanu s-a consLrulL in acesL Fel l chlar Lrzlu l pn in
prezenL, exlsL arhlLecl, care se lnsplr uln Frumuseea acesLor clulrl.
9
8
Pisania paIatuIui de Ia Mogooaia
AcesL palaL uln Lemelle esLe zlulL l inFrumuseaL ue prelumlnaLul
inalaLul Domn lo CosLanLln Basarab voevou, urulL l uaL la al uollea
lul u, lul LeFan Brncoveanu moLenlre ohabnlc, svrlnu acesL Fru-
mos lca la anul ue la Hs :,cz, meseLa [luna| sepLemvrle zc
1{
y
vn:n1u: nvnous :n v:nK
ov mnn1nn n:nvscu
Dup viemuiile feiicite ale Biancoveniloi, palatul tiecu piin muli
ani de iestiite. A fost adesea jefuit i pisit. Pentiu caiva ani,
a fost tiansfoimat in han. Au fost i inceicii de iefaceie, dai
niciuna izbutit. La inceputul secolului al xx-lea, moia inti in
piopiietatea soiloi Geoige Valentin i Maitha Bibescu. Piinci-
pesa Maitha este cea caie dedic mult timp, pasiune i diagoste
vechiului palat biancovenesc. Cu sfatuiile unui aihitect veneian,
incep temeinic iestauiiile. Piimul izboi mondial este o nou
inceicaie pentiu palat, caie este iai jefuit i chiai bombaidat.
Dup ::o se ieiau luciiile, sub indiumaiea lui G. M. Cantacu-
zino. Este peiioada in caie palatul i intieg ansamblul iecapt
fiumuseea de odinioai. Incpeiile sunt decoiate cu feluiite
obiecte vechi, caie voibesc despie istoiia celoi caie au locuit in
palat, de-a lungul timpului.
w
O prietenie frumoas s-a Iegat ntre
Martha 8ibescu i Regina Maria a Romniei.
1ocmal aceasL lublre a Frumosulul, pe care o imprLeam amn-
uou il va amlnLl Reglna Marla ne-a FcuL s m anl inuelungal
Lovare sLrns legaLe. Ne plceau la amnuou grulnrlLul l orlle,
ne plcea s plnulm loculne cluuaLe l orlglnale, s coleclonm ple-
Lre anLlce sau s uescoperlm colurl Lalnlce neexploraLe, blserlcl vechl,
case prslLe l aLLea alLe lucrurl pllne ue Farmec, penLru care alll
aproape n-au ochl. Ne plceau crlle l poezla l culorlle Frumoase l
suneLele clopoLelor in ueprLrl, ua, ne asemnam in mulLe prlvlne.
n vtnt tnutu xzx lucram la
resLaurarea palaLulul brncove-
nesc uln Mogooala. Cu o ceaL
ue meLerl lscusll in clopllrea
l inLrebulnarea crmlzll, cu
o aLr inLreag ue lganl l cu
uol pleLrarl grecl, m sLruulam
s schlmb mnurel loculne
uomneLl aspecLul el ue Lraglc
ruln. nceLul cu inceLul, bollle
prbulLe se reFceau, crpLurlle
auncl ale zluurllor se umpleau,
pleLrele czuLe se puneau la loc
l inLreg palaLul leea la lveal uln
rna-l auunaL la plcloare ue
vnLurlle vremll l ale ulLrll.
(G. M. CanLacuzlno)
10
1{ PalaLul ue la Mogooala
y6 :vc|:n MonumenLe
IN vnvzvN1
Dup ievoluia din :8, palatul este din nou iestauiat i tians-
foimat inti-un centiu cultuial. In inteiioi, pe lang obiecte i-
mase dup amenajaiea Maithei Bibescu, este expus o colecie de
obiecte vechi, apaiinand pasionatului iubitoi de ait Dan Nasta.
Spaiul pivniei, paiteiul, cuhnia i cuitea gzduiesc expoziii peii-
odice de ait contempoian. Te poi plimba in voie piin fiumosul
paic, unde vei intalni i ciipta cu moimintele familiei Bibescu 11.
Te poi juca piin labiiintul veide i viu, din faa loggiei. Poi ad-
miia coloanele expuse piin paic. Vechea biseiic e mai meieu
deschis, find de un timp biseiica localniciloi.
c:Nv vs1v coNs1nN1:N nnXNcovvnNu:
Povestiiea noasti incepe acum vieo ,,o de ani, pe o moie boie-
ieasc din Oltenia, la Biancoveni. E o zi de sibtoaie, :, august,
maiele piaznic al Maicii Domnului. In familia lui Papa Bianco-
veanu, sunt astzi dou bucuiii, cci boieioaica, doamna Stanca,
a nscut un bieel fiumos i sntos. Este al tieilea fu diuit
de Dumnezeu in familia loi. Coboai din neam impitesc i
din stimoi voievozi, din oameni puteinici i luminai. Ii alese-
i nume maie, de sfant, numele celui mai iubit impiat cietin,
Constantin.
Chiai dac fusese uisit din piuncie cu daiuii i piomisiuni
binecuvantate, Constantin avu o copiliie aspi. Pe cand avea
caiva anioii, tatl su fu ucis, pe neateptate, inti-o iscoal.
Rmas oifan, biatul ciescu pe lang unchii si din paitea ma-
mei, Constantin i Mihail, maii iubitoii de invtui i ctitoii
de biseiici. Ei ii piivegheai anii fiagedei tineiei i il ociotii ca
pe o foaie de maie pie.
w
w
Ce se gtea n cuhniiIe brncoveneti!
Nl s-a psLraL o carLe ue bucaLe ue pe vremea lul ConsLanLln
Brncoveanu. laL o reeL ue peLe, pe care o pol arLa l Lu
mamel, s o incerce:
S lel un lln mare, s-l scol maele pe urechl l s-l spell blne. Decl
s-l umpll cu umpluLur FcuL ue nucl plsaLe, ue plne FrecaL, ue
rnza lul, lerburl LocaLe, plper, scorloar, pulnLel unLuelemn, sLa-
ue mrunLe l sare
i
. Decl uup ce-l vel umplea, pune-l in Llnglre,
punnuu-l unuelemn, ap l vln alb, zeam ue lmle, aLL cL s sLea
acoperlL, mal mulL ue un uegeL, sare l mlrouenll l ceap prjlL, l
lnu prlmvar sau var, pune grune ue agrl sau ue agurlu, lar ue
va larn sau Loamn, vllne uscaLe, l-l erbe e inLr-un cupLor inLr-o
plachle sau pe Foc in Llnglre

.
i
nnzK sLomac

tcunoK sLrugure inalnLe ue

coacere, cu gusL FoarLe acru
NaLerea lul
ConsLanLln Brncoveanu
[lconar 1oma ChlLuc, zc:c|
11
1{
12
yy
La :o de ani, Constantin ajunsese un boiei cu caite i zestie
mult, inelept i bun la sfat. tia giecete, latinete i tuicete,
sciia fiumos, se piicepea la multe i eia un neintiecut gospodai.
Aa ajunse intie boieiii de vaz ai iii i unul dintie oamenii de
inciedeie ai domitoiului. Aa catig o soie bun i fiumoas,
pe Maiica, nepoat lui Antonie Vod. In scuit timp, li se nscui
fi i fice, de le isuna casa de chiote de copii. Fiului celui mai
maie ii zisei tot Constantin. Celoilali le detei nume de sfni
i stimoi voievozi: tefan, Radu i Matei. Piintie fecioii, Dum-
nezeu le diui apte domnie alese: Stanca, Maiia, Safa, Ancua,
Ilinca, Smaianda i Blaa. Copiii cieteau i infoieau ca nite
mldie tineie de piimvai, inti-un cuib cu diagoste i blandee.
Eiau ingiijii, aa cum se cade unoi vlstaie domneti. Piimeau
o educaie aleas, gustand de mici din fiumoasa inelepciune a
ciiloi, din dulceaa muzicii, din aimonia culoiiloi i a foimeloi,
ce impodobeau palatele i biseiicile. Eia o familie ca in povetile
vechi, dai eiau aievea, in caine i oase, fiumoasa cas a Bianco-
veniloi.
Iat ins c, inti-o zi, veni viemea ca domnul de pe atunci al
iii Romaneti s piseasc aceast lume. Pe patul de moaite,
voievodul ls pecetea domneasc in mainile boieiului Constantin.
Atunci, mai maiii iii inui sfat i il alesei domn. Avea ,, de
ani, cand mitiopolitul Teodosie ii puse pe cap coioana domneasc.
Fcuse deja multe fapte maii. Mintea ii eia ascuit i luminat.
Pieuia daiuiile lui Dumnezeu i tia s le inmuleasc. Iubea
pacea i belugul, pe caie s-a stiduit s le aeze in aia lui, cat
vieme a fost pe tion. Constantin a stat in fiuntea iii apioape :o
de ani, foaite mult timp pentiu acele viemuii tulbuii. aia Ro-
maneasc eia pe atunci ca o mic insul intie tiei maii impiii
iivale. In josul Duniii, stpaneau tuicii, peste Caipai, nemii,
iai dincolo de Moldova, se intindea puteiea aiiloi Rusiei.
Cum a ieuit Constantin s-i conduc iioaia, ca o coiabie
piin maiea tulbuie: Aima lui cea mai de pie a fost diplomaia,
acea piicepeie i inelepciune de a pstia buna inelegeie cu cei din
jui, de la oamenii simplii pan la impiai. i a mai fost i iscusina
lui de gospodai, cea caie l-a ajutat s se imbogeasc foaite mult.
Tuicii il numeau Piinul auiului i eia, poate, piintie cei mai
bogai oameni ai timpului su, in aceast paite de lume. Ins
Constantin a tiut s diuiasc mult i adesea a pltit pacea iii
cu aui, tiind cat de mult pieuiete pacea pentiu oameni.
Constantin voievod a fost un domn al pcii, iai in timp de pace,
oamenii au vieme, puteie i bani s fac multe luciuii fiumoase.
PorLreL al lul ConsLanLln Brnco-
veanu, uescoperlL la mnsLlrea
ue la munLele Slnal, in LglpL,
unue volevouul Lrlmlsese uarurl
1{ PalaLul ue la Mogooala
13
y8 :vc|:n MonumenLe
Constantin iubea biseiicile, casele sfniloi lui Dumnezeu. Il avea
mult la inim pe sfantul Constantin. Inceica s-i uimeze exemplul
de impiat iubitoi de Dumnezeu. Il pieuia i pe sfantul Gheoighe,
puittoiul de biiui, pe sfnii Dimitiie i Piocopie, maiii ostai
ai cietiniloi. Il cinstea pe sfantul Nicolae, piintele cel bland al
siaciloi. Mai mult, o iubea cu cldui pe Maica Domnului. De
mic, se pomenise pe lume, pe o moie, stijuit de o mnstiie,
constiuit de stimoii lui. Constantin a luat de la ei exemplu i
inc din vieamea boieiiei, a iidicat biseiici, a diuit icoane, cii
i stiaie pe la mnstiii.
Cel mai maie lca constiuit de familia Biancoveanu este m-
nstiiea Huiezi. Intins intie dealuii i pduii, mnstiiea cu-
piinde pan astzi o biseiic maie i tiei mai mici, o bibliotec,
un paiaclis, o fiumoas tiapez, tuinuii-clopotni i multe chilii.
Toate sunt alctuite aimonios, ca o muzic dulce, pictate i cioplite
de cei mai iscusii meteii ai viemii
{
. A innoit din temelii mai
multe mnstiii in ai i la Bucuieti, diuindu-le cu toate cele
de tiebuin, ca un adeviat tat. Biseiicile i palatele iidicate in
viemea lui eiau aa de fiumoase, calde i piimitoaie, incat mult
vieme ctitoiii de biseiici le-au uimat modelul, iai felul acesta de
a constiui s-a chemat biancovenesc.
A mai iubit Constantin Vod i ciile. Unchiul i naul lui,
stolnicul Constantin, eia unul dintie cei mai luminai invai
ai viemii i avea o bibliotec plin de minunii

. De la el a
dobandit Constantin diagostea pentiu cii i pentiu invtui.
Pe cand eia boiei a supiavegheat el insui, cu maie giij, tiadu-
ceiea i tipiiiea in limba ioman a celei mai pieioase dintie
cii, Biblia. In viemea lui, s-au tiadus in iomanete multe cii
biseiiceti, cci, e bine s tii, in biseiicile noastie nu s-a slujit de
la inceput in limba popoiului. S-a ingiijit i de colile inalte ale
iii, a oiganizat Academia domneasc de la Sfatul Sava, in inima
Bucuietiului, aducand aici piofesoii dintie cei mai alei.
A iubit mult Constantin voievod i oamenii, mai cu seam
cietinii oitodoci. A diuit cu man laig pentiu iidicaiea i
ingiijiiea de biseiici, in iile cietineti asupiite de tuici i in
locuii in caie cietinii eiau puini i siaci: in aia Sfant, in
Egipt, in Siiia, Liban, Tuicia i Gioigia

. A pus s se tipieasc,
pentiu ei, cii biseiiceti in limbile loi i muli, de peste mii i
ii, l-au binecuvantat, socotindu-l ca pe un piinte. Mai maiii
biseiiciloi acestea veneau adesea in aia Romaneasc in ospeie la
palatul Biancoveniloi, eiau cinstii cum se cuvine i plecau meieu
incicai de daiuii, ca de la o cas milostiv.
ConsLanLln Brncoveanu in sala
Lronulul, alLurl ue unchll sl,
ConsLanLln l Mlhall CanLacuzlno
l ue MlLropollLul rll
[lconar 1oma ChlLuc, zc:c|
{
vntrrzK sala ue mese a unel
mnsLlrl, cuvnL imprumuLaL uln
llmba greac

svotnc uregLor care purLa

grlja mesel uomneLl, lnu eFul
bucLarllor, al pescarllor l al grul-
narllor
Pn la sFrlLul secolulul al
xtx-lea rlle uln suuul Dunrll erau
sLpnlLe ue Lurcl: Grecla, Bulgarla,
Serbla, Maceuonla, Albanla.
1{
14
y
Dai cel mai mult L-a iubit Constantin Vod pe Dumnezeu,
mai mult decat bogia, mai mult decat domnia, mai mult decat
familia, mai mult chiai decat pe sine insui. Cand Dumnezeu a
socotit s-l ia din aceast lume, l-a pus la o inceicaie giea. Aa cum
in pomul cu ioade, muli se gibesc s dea cu pietie, la fel s-au
gibit unii dintie boieiii iii s-l paiasc pe Constantin Vod la
impiatul tuiciloi, sultanul Ahmet al iii-lea. Au zis ba c aie o
aveie nemsuiat, ba c s-a fcut piea piieten iuiloi i nemiloi,
ba c aie piea maie indizneal. De vin eia, de fapt, invidia i
pofa loi dup tionul iii, pe caie Constantin, iscusit cum eia,
il inea de piea mult vieme
Eia piimvai i Biseiica se piegtea de Pate. In Mieicuiea
maie, pe cand cietinii ii aminteau cum Iuda l-a tidat pe Hiis-
tos, iat la palatul domnesc din Bucuieti, o solie de la impiatul
tuiciloi. Veti negie aducea tiimisul, veti negie pentiu ai i
pentiu Vod Constantin. Domnul eia scos din tion i dus cu de-a
sila in faa sultanului, cu toat familia lui, s dea socoteal. In loc,
eia incoionat viul su piimai, tefan Cantacuzino, ful stolni-
cului Constantin. Pe cand se uica in caleaca ce avea s-l duc la
impiie, Constantin Vod i-a luat imas bun cu amiciune
de la cuitea sa, spunandu-i noului domn: tefane, dac aceste
nenoiociii sunt de la Dumnezeu pentiu pcatele mele, fac-se
voia Lui! Dac ins sunt ioada iutii omeneti pentiu pieiiea
mea, Dumnezeu s-i ieite pe dumanii mei!. Umbla voiba intie
oamenii lui Constantin Vod, c insi iudele lui, Cantacuzinii,
il vandusei la tuici. Vai, cat ii eia de gieu s piimeasc aceast
amai pedeaps din mainile celoi caie ii luminasei copiliia,
unchii lui, Constantin i Mihail
Cu gandul la Hiistos, caie piimise i El in acele zile pedeapsa
amai de la cei diagi, Biancovenii poinii pe ultimul loi dium.
i iat-i la Constantinopol, acolo unde stpanise Constantin,
impiatul cel sfant,,oiaul stimoiloi, inima vechii impiii
cietineti, caie devenise de apioape tiei sute de ani capitala
impiiei tuiceti. De la Pate i pan la Sfanta Maiia, tiei luni,
i-a inut sultanul in inchisoaiea celoi apte tuinuii. I-au chinuit
clii, inceicand s afe unde ii ascund bogiile. I-au iscodit in
fel i chip, cu viclenie, ademenindu-i cu piomisiuni mincinoase.
Inti-un sfaiit, vzand c nu o scoate la capt cu ei, sultanul se
hotia s le ia viaa.
In zi de maie piaznic cietinesc al Maicii Domnului, aceeai zi
in caie domnul nostiu venise pe lume, iat-l pe Constantin, im-
pieun cu fii si i cu piietenul i sftuitoiul su Ianache, puitai
ConsLanLln Brncoveanu,
inLemnlaL la nchlsoarea celor ,
Lurnurl uln ConsLanLlnopol
[lconar 1oma ChlLuc, zc:c|
1{ PalaLul ue la Mogooala
15
8o :vc|:n MonumenLe
in lanuii pe stizile Constantinopolului. Eiau doi bibai ciuni,
Vod i sfetnicul su, tiei tineii in puteie: Constantin, tefan i
Radu, i un fcu ca la :o ani, piinul Matei
,
. Eiau desculi, in
cmi lungi i albe, cu capul descopeiit, ca nite fctoii de iele.
Meigea cu ei i doamna Maiia cu patiu dintie domnie: Ilinca,
Safa, Ancua i Smaianda.
Ajunsei in mijlocul unei piee, lang maie, unde eiau de obi-
cei executai oamenii mai de seam. Sultanul edea pe peine,
inti-un foioi, de unde putea cupiinde cu vedeiea intieaga pia.
Mulime maie venise s asiste la sfaiitul Biancoveniloi i eiau
cu toii plini de jale. Dinaintea clului, sultanul le mai intinse o
capcan. Le piomitea viaa in schimbul ciedinei loi cietineti.
Le fgduia un tiai tihnit, dac se lsau de Hiistos i veneau la
ciedina tuiceasc. Singuiul Matei, cel mai mic, s-a cltinat. Cum
s piimeasc moaitea, cand inc nu tiise viaa, mai bine s lase
pe Hiistos
Dai Constantin Vod, cu inima induieiat, l-a intiit i copilul
s-a indieptat. Biancovenii nu s-au lsat inelai i bibia loi i-a
fcut sfni. Au ciezut cu adeviat in Hiistos i in viaa de dup
moaite. Au tiut ca tuicul nu le poate lua decat viaa tiupului, iai
Dumnezeu, pentiu inciedeiea i diagostea loi, le poate da via cea
fi de sfaiit in iai. Acolo nu exist decat buntate i fiumusee,
acolo locuiesc sfnii, pe caie Biancovenii ii iubeau atat de mult.
tiau c gieisei inainte lui Dumnezeu i inaintea oameniloi,
aa cum facem toi, i iat-i, gata s ii dea viaa pentiu Hiistos,
Cel caie poate s ieite toate gieelile. In faa unei maii mulimi
adunate, clul tie capetele Biancoveniloi.
Pe cand sultanul pisea inciudat locul de execuie i mulimea
se stiecuia plin de spaim pe stizi, caiva au putut vedea, in
tain, cum sufetele celoi ucii se iidicau in lumin, piimind de
la Hiistos cununa invingtoiiloi. Tiecusei cu bine piin cea mai
giea inceicaie. Eiau de acum sfni mucenici
8 . Un clugi, caie
eia de fa, i-a vzut asemenea unui sfenic cu cinci lumanii
apiinse, iai in zilele ce au uimat le-a compus o cantaie de laud,
aa cum se cuvine sfniloi. In ai, popoiul i-a puitat in balade
din geneiaie in geneiaie, ca pe nite eioi. Dup muli ani, ioma-
nii le-au pictat icoane, le-au inchinat biseiici, le-au sciis i le-au
cantat laude. Iai ei stau lang tionul lui Dumnezeu i se ioag:
pentiu piini i copii, pentiu conductoii i slujitoii, pentiu c-
lugii i maici, pentiu toi uimaii supuiloi loi de demult, adic
pentiu noi.
,
srrvnc inalL uregLor sau
boler, cu care se sFLula uomnul
rll in probleme ue conuucere,
sFLulLor
8 mucrnc om care cLlg
snenla, lnu chlnulL l ucls pen-
Lru creulna sa, la care nu vrea s
renune.
Coloan brncoveneasc
1{
16
8i
Compunere
PovesLeLe vlaa lul ConsLanLln Brncoveanu
l impouobeLe cu uesene compunerea La.
Schi
Reallzeaz uesene uup lmaglnlle cu arhlLecLur
brncoveneasc.
1{ PalaLul ue la Mogooala
Rebus
Numele ue boLez al prlnclpesel, care a ingrljlL
PalaLul Mogooala la incepuLul secolulul al xx-lea.
SLlp ue plaLr, lemn sau alL maLerlal, care suslne
o parLe ulnLr-o clulre sau o inFrumuseeaz.
Galerle sprljlnlL pe coloane, pe Faaua unel
clulrl, care esLe lnsplraL uln arhlLecLura palaLelor
ue la venela.
:.
z.
.
A8 NumeIe IocuIui n care voievoduI
Constantin 8rncoveanu a ridicat un paIat
pentru uI su, tefan
ncpere, ue oblcel ueschls pe Lrel laLurl, sprljlnlL
pe coloane sau sLlpl ue lemn, aezaL pe Faaua
unel clulrl. LsLe caracLerlsLlc arhlLecLurll
Lraullonale romneLl: casa rneasc, arhlLec-
Lur brncoveneasc. Prlmul spalu uln planul unel
blserlcl, inalnLea pronaosulul.
MonumenL Funerar, rlulcaL in memorla unel
personallLl sau a unul grup: Famllle, erol ue
rzbol eLc.
Numele ue Famllle al volevouulul, care a rlulcaL
palaLul ue la Mogooala.
Mlc blserlc ue Famllle, pe vremurl, in caurul unel
curl bolereLl sau uomneLl.
BucLrle, in caurul curllor brncoveneLl, aaL la
ulsLan ue locul unue se serveLe masa.
Numele ue Famllle al arhlLecLulul, care a reuaL
palaLulul Mogooala inFlarea sa meuleval.
LsLe un urma inueprLaL al Famlllel, uln care
veneau mama l unchll lul ConsLanLln
Brncoveanu: Mlhall l ConsLanLln.
.
.
6.
,.
8.
.
x
z

A 8
q 6
y
8
INcvvu1un:
In zoiii secolului al xvii-lea, pe moia loi boieieasc, de lang
Bucuieti, voinicul Ceinica tiibei i soia sa Chiajna iidic o m-
nstiie cu hiamul Sfantului Nicolae
:

i
1. Aleg locul pe un ostiov
panic, inconjuiat de ape

2 . Eia un sla numai bun pentiu

linite i iugciune. Piea multe nu tim din aceste timpuii, doai c,
dup o vieme, mnstiiea a imas pustie. Fusese o boal giozav,
caie doboiase pe muli dintie clugii, iai alii, ca s scape cu via,
fugisei din calea ei, mai spie munte
{
. Ne mai find locuit i ne
mai avand ctitoii s il ingiijeasc, natuia incepuse s se fac din
nou stpan peste linititul ostiov. Ciescuse pduiea i faiele se
inmulisei de nu mai putea nimeni s locuiasc pe aici; c satele
se pustiisei i nu se gsea nici un om de pe acea vieme ca s spuie
ce a fost pe aici. [] Ce puteai s vezi in chiliuele bieiloi clugii!
Se incuibasei bioatele estoase i in biseiic, unde svaiea sfn-
tele iugciuni, locuiau eipii i opailele. Aa povestete piintele
Casian, piimul caie a sciis istoiia mnstiiii.
o:N Nou :n v:nK
Pe la sfaiitul secolului al xviii-lea, eia un piinte Gheoighe,
ucenicul unui maie staie din Moldova. Fusese plecat la Muntele
w
w
mKNKs1:nvn
cvnN:cn
1
:vc:n
1
CERNICA
8
mKNKs1:nvn
cvnN:cn
Athos i cuta piilej s se ieintoaic acolo. Pentiu c eia un om
de ispiav, a fost iugat de mai muli s fe staie la difeiite mns-
tiii. El ins, cu gandul la cltoiie, ii iefuzase pe toi. Pan inti-o
zi, cand i s-a aitat in vis insui Sfantul Nicolae i l-a iugat i el,
s cuieasc lcaul lui de faie slbatice. I-a spus i unde e i
cum s ajung. Iat-l deci pe piintele Gheoighe, cutand intie
btianii sateloi dimpiejui, pe unul caie s cunoasc poteca pan
la mnstiiea din ostiov. Ajuni cu gieu pe insul, abia au ieuit
s intie in biseiic. Toat pictuia eia stiicat. Mai imsese doai
icoana sfatului Nicolae. Dup ce s-au inchinat, au intiat in altai i
indat au vzut c se descolcete un aipe gioaznic. Dai piintele
Gheoighe nu s-a speiiat ci a zis ctie aipe: Diagul tatii, pan
acum ai locuit tu aici, iai acum s mi te duci, c avem s locuim
noi!. Iai faia cum a auzit acest cuvant degiab s-a dus.
Impieun cu ucenicii si, piintele Gheoighe a inceput s ie-
paie mnstiiea. Ziua luciau la biseiica cea veche, iai noaptea
staieul le povestea i ii inva luciuii folositoaie pentiu sufet

.
Vaia doimeau afai, lang foc, iai iaina se odihneau inti-o pivni,
imas de demult. Se hineau din daiuiile pe caie le piimeau de
la stenii din impiejuiimi. Incet, incet, numiul clugiiloi din
ostiov cietea. In , ani, au ajuns de la , la ,,. Vzand hinicia i
diagostea loi pentiu mica biseiic, dou familii boieieti, s-au
hotiat s-i ajute. Le-au tiimis toate cele de caie aveau nevoie
pentiu slujbe: stiaie biseiiceti, vase i cii. De atunci, iugciu-
nile s-au inut lan pan astzi, dup piogiamul pe caie il au i
clugiii de la Muntele Athos. Obtea a ciescut i mai mult

.
Voievodul Nicolae Maviogheni, caie se legase fiate de ciuce cu
staieul Gheoighe, ii vizita adesea. Le tiimitea paine de la cup-
:
vonnc mare uregLor la
curLea uomneasc, insrclnaL cu
supravegherea curll, cu conuu-
cerea Lreburllor uln ar
i
crnnct vnnr esLe un
sLrmo al Famlllel Llrbel, uespre
care am povesLlL la lecla :c.

osvnov lnsul
{
cumt boal conLagloas
FoarLe grav, uln care uoar rare-
orl se scpa cu vla

svtnr conuucLorul unel

obLl ue clugrl
onvr comunlLaLe, grup ue
oamenl, in cazul nosLru, cel care
Lrlau in mnsLlre
2
8 1 MnsLlrea Cernlca
3
8q :vc|:n MonumenLe
toaiele domneti, cojoace, panz pentiu iase, i ii ajut s con-
stiuiasc o moai.
,
Inti-o iain, pe cand umbla dup lemne, apa lacului find ingheat,
unul dintie clugii a gsit o alt insuli, in apiopieiea celei maii.
Plcandu-i mult locul, staieul Gheoighe s-a hotiat s constiuiasc
o punte de lemn intie insule. A cuiat pmantul, a sdit vii i pomi
fiuctifeii i a constiuit cateva colibe. Acolo tiimitea din clugii,
peste sptman, pe cei mai doinici de linite i iugciune. Dumi-
nica se iegseau cu toii la biseiica sfantului Nicolae.
Dup mult osteneal i fapte bune Staieul Gheoighe pisi
aceast lume. El a fost iecunoscut de Biseiic in ianduiile sfniloi,
in anul :oo,.
s1nnvu: cn::N:c
Mnstiiea a ciescut i mai mult in viemea staieului Calinic 4 .
Pe ostiovul de la Ceinica, tiiau la jumtatea secolului al xix-lea
,,o de clugii. Piintele Calinic s-a stiduit timp de ,: de ani s
ingiijeasc mnstiiea, cu obtea sa. Sub indiumaiea lui s-a pictat
biseiica maie a sfantului Nicolae, s-au iidicat ziduii ca de cetate in
juiul ei i tuinul-poait 3. A iefcut din temelii biseiica sfantului
Gheoighe, din insula mic. Staieul a alctuit o bibliotec i a des-
chis o coal de pictui biseiiceasc. A oiganizat atelieie, in caie
clugiii puteau lucia cu mainile loi obiecte de caie aveau nevoie, de
cioitoiie i tampliie. Cei caie tiau caite, se ocupau cu copieiea de
manusciise. Multe altele a mai fcut staieul Calinic, la Ceinica i in
alte locuii, caie au imas pan astzi. Dai el a imas in amintiiea
oameniloi mai ales piin geneiozitatea i puteiea iugciunii lui.
Iat o intamplaie minunat din acele viemuii. In timpul iscoalei
din :8:: muli locuitoii din Bucuieti s-au adpostit la mnstiiea
Ceinica 5. Staieul ii mut pe clugii pe inslula Sfantul Gheoighe
i le ofeii fugaiiloi cldiiile din ostiovul sfantului Nicolae. Afand
tuicii despie acestea, s-au temut s nu fe ascuni la mnstiie i
dintie isculai. Au hotiat s stiice cetatea cu tunuiile, iai pe oa-
meni s-i tieac piin ascuiul sabiei. Staieul adun toat sufaiea
in biseiic, le spuse un cuvant de imbibtaie i se iugai impieun
toat noaptea. A doua zi tiimisei un clugi, sol de pace, in tab-
ia pgan. Din mila lui Dumnezeu i a sfantului Nicolae, pentiu
laciimile popoiului i ale staieului Calinic, tuicii piimii pacea
i ienunai la planuiile loi. Tot pe atunci, hiana din mnstiie
se impuinase foaite mult i cu toii incepusei s ibde de foame.
Piintele Calinic ceiu iaii ajutoi sfniloi. Abia ce se iidicase de la
iugciune, c pe poaita mnstiiii intiai , caie pline cu pesmei,
w
,
ras haln ue posLav, larg
l lung pn la clcle, pe care
o poarL preoll, clugrll l
clugrlele pe ueasupra imbrc-
mlnLel
8 rvnocntr, rvnocntrr
Llln care claslc popoarele
lumll, sLuulaz Felul, orlglnea l
rspnulrea lor, urmreLe evolula
culLurll lor maLerlale l splrlLuale l
ceea ce esLe speclc Felulul lor ue
vla.
4
5
Rebus
1
8
tiimii chiai de mai maiele tuiciloi din tabia vecin. Asemenea
staieului Gheoighe, pe caie il cunoscuse in copiliie, piintele
Calinic a ajuns i el in cetele sfniloi.
De-a lungul timpului, pe insula sfantului Gheoighe a ciescut
i cimitiiul mnstiiii. Pe lang monahi, aici au inceput a-i gsi
locul de veci i ali oameni, intie caie multe peisonaliti ale bise-
iicii sau oameni de cultui. Ansamblul cimitiiului de la Ceinica
face paite din lista monumenteloi de patiimoniu.
Oameni adevrai
rnnrsv nrnnrt (:c:c)

Ca s inelegl ce inseamn un
rtosor, o s-l arL cLeva rnuurl
scrlse ue LrnesL Bernea uespre
copll: OuaL, inLr-un saL ue munLe,
la vremea cnu urzeLe inLunerlcul,
sLLeam ue vorb cu un copll, cu
ochll ue mlrare. Pe ueasupra cape-
Lelor noasLre, o pasre a bLuL uln
arlpl ue cLeva orl l s-a pleruuL in
puure. Dup un momenL ue llnlLe
a urmaL inLrebarea senln a copl-
lulul: De ce zboar pasrea? AlL
uaL, prlvlnu arglnLul vlu al unel
ape ce curgea bolLlL pesLe pleLrele
roLunue ale vll, ca prlns ue o mlnu-
ne, a inLrebaL: De ce curge apa? Ce
mlnune sL in aceasL FpLur mlc?
Cum ue l-a chemaL msura lul cLre
gnuurlle nellnlLlLoare? Ce Lalnlc
legLur il poarL pe culmlle vlell?
Copllul esLe mal aproape uecL nol
ue rea lucrurllor, mal aproape ue
Dumnezeu.
A FosL scrllLor, eLnograF l losoF 8

. A FosL
FoarLe preocupaL ue vlaa ranllor romnl, ue
oblcelurl, ue Felul lor ue a l a slml srbLo-
rlle, naLura l ecare momenL ue bucurle sau
LrlsLee. A expllcaL mulLe uespre el, ajunLnuu-ne
s inelegem clne ne sunL sLrmoll, ccl, cel mal
mull ulnLre nol au cel puln o ruu inueprLaL la
saL. MormnLul lul LrnesL Bernea se a in clmlLl-
rul ue la Cernlca. llul lul, plcLorul Horla Bernea, a
creaL Muzeul ranulul Romn uln BucureLl.
SLare al mnsLlrll Cernlca, la jumLaLea secolulul
al xtx-lea, care a reorganlzaL vlaa clugrllor l s-a
FcuL cunoscuL LuLuror, penLru generozlLaLea l puLe-
rea rugclunll lul.
SLare care a reinLemelaL mnsLlrea Cernlca, la
sFrlLul secolulul al xvttt-lea.
lnsul sau , cuvlnLe cu acelal
ineles.
:.
z.
.
A8 Mnstire n estuI
8ucuretiuIui, aezat pe dou
insuIe: SfntuI NicoIae i SfntuI
Gheorghe
SFnLul ue hram al blserlcll marl a mnsLlrll
Cernlca, nume luaL l ue lnsula pe care esLe aezaL
mnsLlrea.
LrnesL Bernea, care se oulhneLe in clmlLlrul ue la
Cernlca, a FosL scrllLor, eLnograF l .
Cel care LrleLe in mnsLlre.
ConuucLorul obLll ue clugrl.
.
.
6.
,.
x
z

6
y
t
n
MnsLlrea Cernlca
Rebus
1
Patele este cea mai maie sibtoaie a cietiniloi. Pentiu intam-
pinaiea Patelui, fecaie se piegtete dup puteiile lui. Cietinii
ii ingiijesc sufetele i tiupuiile cu post i iugciuni, in biseiic se
in mai multe slujbe, gospodinele cui casele i gtesc bunti.
Timpul dinaintea Patelui este ca un uicu pe un munte, iai noap-
tea de Invieie este ca bucuiia, pe caie o ai, ajuns in vaif. Este cea
mai fiumoas noapte a anului, plin de lumin. Ca s inelegi mai
bine ce se petiece in acest timp tainic i binecuvantat, ii ait nite
icoane mai speciale, din muzeul Mnstiiii igneti.
:conNv:v ov nno:u
:
Sunt icoane maii, cu lungimea de cel puin : metiu 1 4 . Sunt
aduse de la Ieiusalim de ctie maici caie, de-a lungul timpului,
au ieuit s ajung acolo. Sunt pictate pe panz, tocmai ca s poat
f aduse cale lung. Aceste icoane sunt un fel de hii cu imagini
ale peleiinului, piezentand multe dintie locuiile de inchinaie.
Sunt alctuite din multe casete, fecaie cu povestea ei. In centiul
loi, este intotdeauna iepiezentat Biseiica Sfantului Moimant,
suipiins chiai in timpul slujbei Invieiii, numit i slujba Sfn-
tei Lumini. Este momentul cel mai doiit de peleiini, cel in caie,
lumina Invieiii vine in chip minunat, in mijlocul ciedincioiloi
g
L vreunlc ue noLaL acesL oblcel, psLraL la LoaLe nalunlle ue
rlL orLouox c, uln PaLl pn la nlarea Domnulul, nu se
saluL alLFel ue cL cu: HrlsLos a invlaL! AuevraL c a invlaL!
tN+6N ttntt ort cnttn6
:
ntcu persoan care s-a inchl-
naL la Locurlle SnLe. Dac asLzl
pelerlnll merg in ara SFnL, c-
lLorlnu cu avlonul pre ue cLeva
ore, pe vremurl, urumul puLea uura
l ase lunl, pe uscaL l pe mare.
Lra o clLorle plln ue perlcole.
De aceea, clne se incumeLa s por-
neasc in acesL avenLur, reuea
s se inchlne l s se inLoarc cu
blne acas, era numlL haglu, aul-
c, snlL. Lra preulL l respecLaL
ue Lol. AcesL nume onorlc se
LransmlLea in Famllle. De alcl au
rmas pn asLzl nume ue Famllle
ca: Hagl, Haglu, Haglescu eLc.
vn1v:v
1
:vc:n
8y
adunai in biseiic. Asta se intampl an de an, in dup-amiaz
Sambetei maii. Patiiaihul Ieiusalimului inti in capela Sfantului
Moimant i se ioag. Afai, toi cei adunai se ioag i ei, unii
chiai zgomotos, cu tobe i dansuii
i
.
Piivete cu atenie imaginea! Btianelul cu lumanii in maini,
puitat pe biae de copii, este patiiaihul Ieiusalimului 2 . El tocmai
a ieit din Sfantul Moimant cu lumina Invieiii i se indieapt
spie ieiiea biseiicii, unde il ateapt mulimea. In icoana de la
Ieiusalim, Biseiica Sfantului Moimant se poate obseiva de jui
impiejui, ca i cum ai f desfuiat. Fiecaie loc este desciis piin
evenimentul caie s-a petiecut acolo.
i
oncrut nvmrnKn zco-
movotsr a PaLelul se psLra in
vechlme l in ara Romnesc.
Ceea ce lmpresloneaz in schlmb,
e uaLlna veche cu larma asurzl-
Loare ce Fac blell LoaL noapLea
spre Dumlnlca PaLelul, umplnu
clopoLnllle l Lrgnu clopoLele
penLru grblrea PaLelul, care sL
gaLa s soseasc. (AnLon Marla uel
Chlaro)
3 Slujba SnLel Lumlnl, in jurul
Capelel SFnLulul MormnL, leru-
sallm, zc::
1
3 2
1 PaLele
88 :vc|:n SrbLorl
tiai c
1raulla povesLeLe c Malca
Domnulul a pus la plcloarele
crucll, pe care era rsLlgnlL llsus,
un co cu ou. Sngele a curs pe
ele l le-a inrolL. n amlnLlrea
acesLel inLmplrl, oule se plc-
Leaz mal ales roll. Se vopsesc
in jola mare, cnu ne amlnLlm
ue rsLlgnlrea MnLulLorulul. n
seara ue jol, la Denla celor :z
evanghelll, preoLul scoaLe crucea
uln alLar in mljlocul blserlcll

.
ALuncl creulncloll pun la plcloa-
rele crucll oule inrolLe. n unele
prl ale rll, mal ales in Buco-
vlna, exlsL oblcelul inconuelerll
oulor, aulc a uecorrll lor inLr-o
Lehnlc speclal, cu cear l cu-
lorl oblnuLe uln planLe.
8iserica SfntuIui Mormnt
:. Capela SFnLulul MormnL. nunLru se a lespeuea ue plaLr, pe
care a sLaL Lrupul lul llsus, zlle, inalnLea nvlerll. Alcl coboar SFnLa
Lumln, la rugclunlle paLrlarhulul l a LuLuror celor auunal, inaunLrul
l in jurul blserlcll.
z. GolgoLa, locul rsLlgnlrll
. PlaLra ungerll, pe care a FosL inLlns Lrupul lul llsus, uup coborrea ue
pe cruce, penLru a uns cu ulelurl parFumaLe
. Locul in care llsus s-a arLaL Marlel Magualena, in gruln, uup
nvlere.
svK:nnvn v:c:onnv:on
Voi aminti un obicei vechi, pe caie Anton Maiia del Chiaio l-a
vzut la cuitea lui Constantin Biancoveanu. Aceast datin a
ieinviat de o vieme in unele biseiici din Romania. Spie pianz in
ziua Joii Maii, dup litughia Cinei celei de Tain, Hiisos a spllat
picioaiele apostoliloi 5 . In amintiiea acestui moment, pieoii in
biseiici i staieii in manstiii, spal i ei picioaiele uceniciloi loi.
Dau cuvantul diplomatului italian:
vol Lrece acum la uescrlerea slujbel ue jola Mare cnu se Face
splarea plcloarelor AposLolllor. Cam pe amlaz, LoaL aslsLena
se a prezenL in curLea PalaLulul. Acel ce reprezlnL persoanele
AposLolllor Lrebule s e sLarell celor mal insemnaLe mnsLlrl
uln ar l uac e ue Fa unul ulnLre cel uol Lplscopl, al Rm-
nlculul sau Buzulul, acesLa reprezlnL pe SF. PeLru. n schlmb,
locul lul luua e ocupaL ue un preoL care nu slujeLe. Corul cnL
anLlFoanele l verseLele necesare, uup care prlmul capelan al
blserlcll Curll clLeLe uln Lvanghelle.
{

g
4
1
1
2
3
4
8
Apol PaLrlarhul sau MlLropollLul care slujeLe, incepe s uepule
snLele oujull, pn la sLlhar, asLFel cum, uup Lvanghelle, ar
FcuL CrlsLos cu acea ocazlune l inclns cu un Lergar, vars ap
inLr-un llghlan ue arglnL l, incepnu cu luua, urmeaz splarea
plcloarelor AposLolllor pn ajunge la SF. PeLru care zlce: Doam-
ne, Lu iml spell mle plcloarele? la care MlLropollLul sau PaLrlarhul,
care reprezlnL pe HrlsLos, rspunue cum e scrls in Lvanghelle,
penLru acea solemnlLaLe
,
. Dup splare, prelaLul il pune sn-
Lele oujull l reocupnuu-l locul, lne o mlc preulc penLru
ulsclpoll 8 . Apol clerul prezenL il unge FrunLea cu ap uln llghean
Fcnu semnul crucll, acelal lucru Face l DomnlLorul l bolerll,
l se inLr apol in blserlc penLru servlclul solemn.
:conNn INv:vn::
Exist mai multe feluii de a iepiezenta in pictui aceast sibtoa-
ie. Cel mai des intalnit este cea numit Anastasis sau Pogoiaiea
la iad 7 . Imaginea ne aiat cum, piin invieiea sa, Hiistos calc
moaitea i poiile iadului, iidicandu-i la Sine pe piimii oameni:
Adam i Eva. Adam apaie iepiezentat ca un btian cu baiba i
pletele albe, iai Eva este apioape intotdeauna imbicat cu stiaie
ioii. Invieiea este semnul adeviat al impciii lui Dumnezeu cu
g

ornr Slujb rellgloas ue sea-

r, in ecare zl a spLmnll ulnaln-
Lea PaLllor
{
tnvron cnLare blserlceasc

vrnsrv FragmenL ulnLr-o scrle-

re rellgloas

ooKjo sLrale l pouoabe

blserlceLl
,
svntn vemnL lung l larg,
pe care il poarL preoll orLouocl
l cel care ajuL in alLar, in Llmpul
slujbelor. Uneorl ajuLoarele uln al-
Lar sunL copll 6
8 oscrot cel care urmeaz
invLura unul maesLru
5
6
1 PaLele
o :vc|:n SrbLorl
Compunere
PovesLeLe uespre pregLlrlle pe care le Facl penLru
PaLe. mpouobeLe compunerea cu uesenele Lale.
7 lcoana nvlerll,
lconar loan Popa, zc:c
8 AposLolll PeLru l loan vln la
mormnL l il gsesc gol. lmaglne
uln caleLul ue mouele al lul Rauu
Zugravul, secolul al xvttt-lea
9 lemelle mlronosle, mergnu
la mormnL, inLlnesc un inger,
care il vesLeLe nvlerea. lresc,
lconar loan Popa, zc:c
10 HrlsLos invlaL, pe plaLra mor-
mLulul. AlLurl, soluall romanl,
Lrlmll s pzeac mormnLul.
LsLe Llpul ue reprezenaLare pre-
luaL l in plcLura pe sLlcl, care il
esLe la inuemn l le!
omul. De aceea, piimii iidicai sunt piinii neamului omenesc.
Ei au fost i piimii caie au gieit.
Piivete i alte iepiezentii! 8 9 10
cuvXN1u: svXN1u:u: :onN
Ca s inelegi pe deplin c Patele nu este altceva decat Sibtoaiea
sibtoiiloi, citete ganduiile unui maie piinte, Ioan, caie explica
i povestea atat de fiumos, incat i se zicea Gui de Aui:
De esLe clneva blnecreulnclos l lublLor ue Dumnezeu, s se
bucure ue acesL praznlc Frumos l lumlnaL. De esLe clneva slug
ineleapL, s lnLre, bucurnuu-se, inLru bucurla Domnulul su.
De s-a osLenlL clneva posLlnu, s-l la acum rsplaLa. De a lucraL
clneva uln ceasul cel ulnLl, s-l prlmeasc asLzl plaLa cea
ureapL. De a venlL clneva uup ceasul al Lrellea, mulumlnu s
g
7
9
8
1
Gndete-te!
x. Unue se a Blserlca SFnLulul MormnL?
la BucureLl
la lerusallm
la Parls
z. Ce esLe hramul unel blserlcl?
zlua ue PaLe
zlua prlnLelul, care slujeLe la acea blserlc
zlua in care se srbLoreLe sFnLul paLron
al blserlcll
A.
B.
C.
A.
B.
C.
Schi
Deseneaz, lunu ca mouel lcoanele nvlerll. Reall-
zeaz FellclLrl ue PaLe, cu uesenele Lale. Cele mal
Frumoase FellclLrl ue srbLorl sunL cele lucraLe ue
mna celul care le uruleLe.
i
prznulasc. De a ajuns clneva uup ceasul al aselea, s nu se
inuolasc, nlcluecum, ccl cu nlmlc nu va pgublL. De a inLr-
zlaL clneva pn in ceasul al noulea, s se aprople, nlcluecum
inuolnuu-se. De a ajuns clneva abla in ceasul al unsprezecelea,
s nu se Leam uln prlclna inLrzlerll, ccl uarnlc lnu SLpnul,
prlmeLe pe cel ue pe urm ca l pe cel ulnLl, oulhneLe pe
cel uln al unsprezecelea ceas ca l pe cel ce a lucraL uln ceasul
ulnLl, l pe cel ue pe urm mlluleLe, l pe cel ulnLl mngle,
l acelula plLeLe, l acesLula uruleLe, l FapLele le prlmeLe,
l gnuul il lne in seam, l lucrul il preuleLe, l volna o lauu.
PenLru aceasLa, lnLral Lol inLru bucurla Domnulul nosLru, l cel
ulnLl, l cel ue al uollea, lual plaLa. Bogall l sracll impreun
bucural-v. Cel ce v-al inFrnaL l cel lenel, clnsLll zlua. Cel ce
al posLlL l cel ce n-al posLlL, veselll-v asLzl. Masa esLe plln,
ospLal-v Lol. vlelul esLe mulL, nlmenl s nu las mnu.
GusLal Lol uln ospul creulnel, imprLll-v Lol uln bogla
bunLll. S nu se plng nlmenl ue llps, c s-a arLaL mprla
cea ue obLe. Nlmenl s nu se Lngulasc penLru pcaLe, c uln
mormnL lerLare a rsrlL. Nlmenl s nu se Leam ue moarLe, c
ne-a lzbvlL pe nol moarLea MnLulLorulul, a sLlns-o pe ea Cel ce
a FosL lnuL ue ea. [| Unue-l esLe, moarLe, boluul? Unue-l esLe,
lauule, blrulna? nvlaL-a HrlsLos l Lu al FosL nlmlclL. SculaLu-S-a
HrlsLos l au czuL ulavolll. nvlaL-a HrlsLos l se bucur ingerll.
nvlaL-a HrlsLos l vlaa sLpneLe.
AteIier
Pol experlmenLa pe hrLle, Felul in care se reallzeaz
inconuelerea oulor ue PaLe. Deseneaz pe o Foale
ue bloc, Forma unul ou. Cu o bucaL ue lumnare,
ueseneaz mouele pe supraFaa oulul. loloseLe-Le
ue lumnare ca ue un crelon coloraL, chlar uac ur-
mele lsaLe sunL LransparenLe. Coloreaz cu acuarel
role LoaL supraFaa oulul. Culoarea nu se va llpl ue
zonele pe unue al LrecuL cu ceara.
10
1 PaLele
ov cv, cum : uNov sv nno vnsv:v ov :u1:
Impieun cu copiii de la Piscu, am fcut un expeiiment. Am pus
ap inti-un ulcioi neais i inti-unul ais. Le-am aezat altuii i
am ateptat. Dup vieo jumtate de ceas, ulcioiul neais se topise,
tiansfoimandu-se inti-o gimjoai de lut. Aa au ineles copiii de
ce e nevoie ca vasele de lut s fe aise (vezi pagina ,:, imaginea ).
In epoca neolitic, oamenii aideau vasele de lut in giopi. Mai
taiziu au inventat cuptoiul, o constiucie special gandit pentiu
aideiea ceiamicii. La Piscu au existat multe cuptoaie. Fiecaie
gospodiie de olai il avea pe al ei. In magazia olaiului, cuptoiul
e ca un iege.
cum sv coNs1nu:v1v
uN cuv1on 1nno::oNn::
In anul :oo,, am vzut cum s-au iidicat dou cuptoaie de ceiami-
c: unul in cuitea Muzeului ianului Roman din Bucuieti, pe
caie il poi vedea i tu. Cellalt, la mine in cuite. Cuptoiul nostiu
l-a fcut Nea Mitic. Ii pot povesti, aadai, d-a fi a pi cum l-a
constiuit. E nevoie de cimizi, pmant, ap i nuiele, adic ia-
muii subiiele i elastice ale unoi pomi, caie ciesc pe maiginea
apeloi: salcie i alun.

1y
mv1vuoun: v::
o:Kn:1u:
vnn1vn ::
:vc:n

1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11
14
13
12
17 Olritul. Partea ii
q :vc|:n MeLeugurl vll
Mai intai, meteiul deseneaz pe pmant un ceic, pe locul unde s-a
hotiat s fe cuptoiul 1 . Pe contuiul ceicului se sap o gioap de
jumtate de metiu adancime, pe fundul cieia se pune nisip 2 3 .
Apoi, se aaz cimizi in tot acest ceic. Cimizile, find ele
insele fcute din pmant ais, ajut la cieteiea clduiii in cup-
toi. Aa se foimeaz vatia, adic acel loc pe caie aide focul 4 5 .
Tot cu cimizi se zidete peietele giopii. Acum avem un fel de
incpeie iotund, caie se cheam camera focului 6 . In peietele
ei Nea Mitic fxeaz guia cuptoiului, un fel de poiti, locul pe
unde olaiul pune lemne in foc. Cimizile se lipesc una de alta
cu o past fcut din pmant i ap 7 . Pmantul de lipit tiebuie
s-l cunoti. Se gsete de obicei tot piin lunci. Podeaua cameiei
de ais, dai i peieii, se netezesc tot cu pmant, aa cum faceau
gospodinele i la podelele caseloi de pmant. Cu cat lipeti mai
mult, cu atat cuptoiul e mai bun. Coaja asta de pmant, uscat
i meieu ais, ine bine clduia i nu las aeiul s ptiund in
cameia de aideie 8 .
Odat ajuni cu peietele la nivelul pmantului, meteiul
constiuiete in cameia de aideie un fel canale: unul iotund, de-a
lungul peietelui i dou, inciuciate dinti-o paite in alta a cameiei
de aideie. Ele foimeaz o ciuce adancit pe unde ciicul aeiul cald.
Intie biaele acestei ciuci meteiul cuptoiai zidete cimid 9 .
Cand ajung la nivelul pmantului, se constiuiete gitaiul, tot
din cimid, un fel de zid ca o sit pe unde clduia ajunge la
oale. Gitaiul este locul pe caie se cldesc vasele la ais 10. De aici
incolo meteiul zidete cameia oaleloi. In paitea de sus las ca o
poiti. Pe aici olaiul inti in cuptoi pentiu a aeza fiumos oalele
la fecaie aideie 11. Dup ce cuptoiul se umple, poitia se zidete.
Dup ce oalele sunt aise, poitia se desface i olaiul scoate pe aici
ceiamica ais.
Odat zidul teiminat, Nea Mitic constiuiete malul cupto-
iului 12. Este un fel de zid de pmant, caie ajut la menineiea
clduiii in cuptoi. In juiul zidului de cimid, se constiuiete
un gaid de nuiele in foim de ceic. Nuielele se impletesc pe mici
paii, infpi in pmant, la fel cum ei la izboi. Apoi, in spaiul
dintie peietele de cimid i ingiditui, se bate bine pmant,
cu maiul. Maiul este un fel de bttoi din lemn, de obicei o mic
butuiug, cu dou scanduii de caie il poi apuca, cu ambele maini.
Se stiopete pmantul cu ap i iai se bate, pan sus. Apoi totul
se lipete. In dieptul guiii cuptoiului se sap o gioap ptiat, ai
ciei peiei se zidesc fiumos, s-i fac plceie s ezi la foc. De
acum, cuptoiul e gata!
15
16
17
1,
16 Ghlvece arse
17 Un alL Llp ue cupLor, cel in
care se prepar smalul

18 19 CupLor ue ars crmlua

cum sv vncv nnovnvn
De obicei, cuptoiul se umple cu vase pan sus 13. Obiectele se
cldesc cu maie giij. Deasupia loi, olaiul ateine un stiat de
ciobuii, caie ajut la pstiaiea clduiii 14. Apoi, poitia lsat
in zidul cuptoiului se zidete i se pune focul. Cuptoiul tiebuie
s aid :o-:, oie, iai olaiul il pzete i aie semnele lui, caie ii
spun cand sunt oalele gata. Dac e vai taizie, in tot acest timp
se ionie poiumb copt pe jai 15. Cuptoiul se incinge atat de taie,
incat se poate goli abia dup o zi i o noapte de la opiiiea focului.
Vasele de lut se aid de : oii, o dat dup ce au fost modelate i
decoiate, iai a doua oai cu smal, ca s piind luciu i s in
apa cum tiebuie.

Observ!
PovesLeLe cum se consLruleLe un cupLor Lraullonal
ue ars oale, ajuLnuu-Le ue lmaglnl.
Schi
Deseneaz cupLorul ue ars oale.
18
1, OlrlLul. ParLea tt
19
Gndete-te!
x. Dln ce e FcuL cupLorul ue oale?
uln chlrplcl
uln crmlu llplL cu pmnL
uln crmlu llplL cu clmenL
z. Unue gsesc olarll uln Plscu pmnLul bun ue oale?
in Funuul grulnll
la puure
pe malul lalomlel
A.
B.
C.
A.
B.
C.
6 1 :vc|:n MeLeugurl vll
cuv1onu: ov nns cKnKm:oK
Ii mai ait i un alt fel de cuptoi, cel in caie se aid cimizile.
Cimida e fcut din aigil, ap i foc. Am vzut un astfel de
cuptoi in apiopieiea gianiei noidice a judeului nostiu, inti-un
sat unde locuiesc cimidaii.
Obseiv cuptoiul de cimizi: este constiuit din insi ci-
mizile caie tiebuie aise! 18 19 20
vnnzN:c: mo::
Exist dou zile pe an, cand ne aducem aminte de cei moii, inti-
un mod mai apaite: Moii de iarn, sambta dinaintea incepeiii
postului Patelui, i Moii de var, sambta dinaintea Pogoiaiii
Sfantului Duh sau Rusaliile.
Moii sunt stibunii, cei pomenii de obicei in fecaie familie,
iude apiopiate, caie au muiit: bunici, stibunici, mtui, unchi i
alii. In geneial, fecaie pomenete in aceste zile pe cei apiopiai
adoimii. In toate biseiicile se slujete sfanta lituighie, uimat de
slujba paiastasului. Apoi gospodinele impait mancaie.
Se face aceast aduceie aminte a celoi moii i se d hian de
poman, ca o fapt bun fcut in numele loi, pentiu ca sufetele
s le fe piegtite pentiu momentele foaite impoitante sibtoiite
in duminica uimtoaie.
Cand vesela de ceiamic eia cea mai folosit, zilele de Moi
eiau foaite impoitante in calendaiul olaiiloi. Se piegteau cu oale
pentiu taiguiile caie se ineau in mai toate oiaele in sptmana
dinainte de Moi, mai ales cei de vai. Eiau momentele din an
cand puteai cumpia oale pe alese.

1,
Observ!
1anLl SLelua pregLeLe coul cu
pomana ue Mol, uar Lreaba nu
esLe inc gaLa. Ce llpseLe uln co?
Compunere
nLreab pe bunlca cum se
pregLeLe penLru Mol l roag-
o s-l amlnLeasc cum Fcea
asLa l mama l bunlca el. Scrle o
compunere l impouobeLe-o l
cu uesenele Lale.
20
y
Oameni adevrai
ntnnu stKvnrtnu (:8:)
cv sv Imvnn1v :n mo:: ov vnnK:
Gospodinele impait hiana in couii sau pe tvi. La Piscu, vechiul
sat de olaii, masa piimit de Moi conine: cioib de pasie aciit
cu boi, in stiachin de lut, pilaf de oiez cu caine, coliv, oiez cu
lapte pus pe fiunze de nuc, vin, coinulee cu boi i alte pijituii.
Coul sau tava de poman sunt insoite de o lumanaie apiins.
Se pun i foii: bujoii, iasomie, tiandafii sau foii de camp. Cand
piimeti spui Bogdapioste i gospodina ii ispunde: S fe
dinaintea moiiloi!
:
.

:
nocotrnosvr esLe o expresle
venlL uln llmba bulgar, care in-
semn Dumnezeu s lerLe!
(pe morll penLru care s-a
imprlL pomana).
A FosL unul ulnLre prlmll colec-
lonarl, exLrem ue paslonaL ue ce-
ramlca romneasc, popular l
meuleval. Se nscuse inLr-o Famllle
bolereasc, lnu unul ulnLre urmall
inueprLal al lul ConsLanLln Brn-
coveanu, volevouul marLlr. Cu LoaLe
c era ue Formale lnglner l a ur-
maL o carler mlllLar, Conu Barbu,
aa cum il spuneau cel aproplal,
a sLrns in casa sa mll ue oblecLe
ue ceramlc l alLe oblecLe vechl l
Frumoase, romneLl l sLrlne. A
scrls prlma carLe ueulcaL cu LoLul
ceramcll romneLl, in care a po-
vesLlL nu uoar uespre unele oblecLe,
cl uespre inLreg meLeugul, aa
cum s-a uezvolLaL el, ue-a lungul
Llmpulul, in ulFerlLe zone ale rll.
Loculna lul uevenlse un auev-
raL muzeu, care puLea vlzlLaL
ue curlol. A FosL l proFesor. A
preuaL sLuuenllor cunoLlnele
pe care le uobnulse l l-a an-
LrenaL in marea lul paslune. n
perloaua comunlsL, colecla sa,
auunaL cu aLLa rvn, a FosL in
mare parLe conscaL ue cLre
sLaL. n prezenL se a rspn-
ulL in colecllle cLorva muzee
bucureLene. PenLru c nu a vruL
s-l Lrueze prleLenll, Barbu
SlLlneanu a FosL inLemnlaL ue
comunlLl l a murlL in conulll
grele in inchlsoarea jllava, chlar in
juueul nosLru. Alcl l-au mal aaL
sFrlLul l all oamenl prelol
al neamulul romnesc. Cnu vel
mal mrlor, vel puLea clLl l
inelege mal mulLe uespre el.
1, OlrlLul. ParLea tt
Dln colecla tn
1:mvun: : onmvN:
Istoiia biseiicuei se pieide in neguia viemuiiloi. Unii istoiici spun
c, dup cum aiat, a avut i iolul de a adposti un moimant. E
voiba, foaite piobabil, de moimantul postelnicului Constantin
Cantacuzino, bunicul din paitea mamei a voievodului Constantin
Biancoveanu
:
.
Postelnicul Constantin Cantacuzino a tiit in secolul al xvii-lea
i a fost, poate, cel mai maie boiei pe caie l-a avut vieodat aia
Romaneasc 1 . A fost foaite bogat dai i foaite gospodai, om
de inciedeie al voievodului, iubitoi de ai i de cietintate. A
cheltuit mult i a diuit toat piicepeiea lui, pentiu ca aia Ro-
maneasc s nu fe tiansfoimat de ctie tuici in paalac
i
. A
avut :: copii, devenii la iandul loi boieii maii, invai i ctitoii
de biseiici. Dintie uimaii si s-au iidicat mai muli voievozi.
Constantin Cantacuzino postelnicul a fost ca tulpina viguioas
a unui pom uiia, plin de ioade. Din pcate ins, aa cum se in-
tampl cu muli dintie cei caie inceaic s fac binele, postelnicul
Constantin a fost ucis mielete la mnstiiea Snagov, in uima
unoi intiigi politice

.
w
n:svn:cn Nn1vnvn
mn:c:: oomNu:u:
n vos1u:u: scn:1 1unnn:
18
: rosvrtnc LlLlu uaL unul mare
boler, care Fcea parLe uln sFaLul
uomnesc, avea grlj ue camera ue
uormlL a uomnlLorulul l il orga-
nlza auulenele, aulc inLlnlrlle
volevouulul cu cel care cereau s-l
vorbeasc
i
rtttc parLe uln imprla
Lurcllor (lmperlul OLoman), con-
uus ue un pa. Aa erau in evul
meulu rlle uln suuul Dunrll: Bul-
garla, Serbla, Grecla, Maceuonla,
Albanla.

nvncK unelLlre care FoloseLe

mljloace neclnsLlLe penLru a sLrlca
o relale inLre oamenl sau o lucrare
{
srnvt mtsK mas pe care
slujeLe preoLul, aaL in cenLrul
alLarulul blserlcll
LsLe o blserlcu veche, aaL asLzl inLr-un clmlLlr sLesc, la
capLul unul urum ue ar uln SlllLea Snagovulul. Cu LoaLe
c esLe un monumenL lsLorlc Frumos l prelos, prea pulnl
oamenl vln s-l vau.
:vc:n
TUR8AI

n:svn:cn Nn1vnvn
mn:c:: oomNu:u:
n vos1u:u: scn:1 1unnn:
vovvs1vn n:svn:cuv:
Cea mai veche insciipie, pstiat in biseiicu, se af pe lespedea
de piati a sfntei mese
{
. Ea consemneaz anul :o: i numele
celul caie a diuit-o, Io Constantin Voievod

. Totui, in tabloul
votiv din naos este iepiezentat Matei Basaiab, cu Doamna sa Eli-
na, ceea ce aiat c biseiica a tiecut piinti-o iefaceie impoitant,
din doiina acestui domn

,
. Un alt tablou votiv, de data asta in
pionaos, ne piezint o clugii, insoit de dou fetie 3 . Afm
w
ConsLanLln CanLacuzlno l sola
lul Doamna Lllna, aa cum au FosL
plcLal in Labloul voLlv ue Famllle
ue la MnsLlrea Hurezl, uln Ol-
Lenla, uln porunca nepoLulul lor
ConsLanLln Brncoveanu volevou

o consvtnvn vorvoo esLe

vorba in cazul ue Fa ue volevouul
ConsLanLln Brncoveanu. PoaLe al
observaL c l in numele alLor vole-
vozl, in uocumenLele vechl, prlmul
cuvnL esLe lo. lo nu vlne ue la
eu, aa cum am LenLal s cre-
uem. lo esLe o prescurLare ue la
loan. AcesL nume Fcea parLe uln
LlLlul uomnulul, pe care Lol volevo-
zll il prlmeau ouaL cu Lronul. loan
inseamn, in llmba evrellor, Dum-
nezeu esLe mllosLlv.
vtntout vovv, il gseLl la pa-
glna z,, lm ,.
,
mtvr ntstntn a uomnlL inLre
anll :6z:6, aauar, inalnLe ue
ConsLanLln Brncoveanu. MaLel
Basarab s-a cunoscuL blne cu pos-
Lelnlcul ConsLanLln CanLacuzlno,
care l-a FosL aproplaL l un ajuLor
ue mare increuere.
8
vunnt Numele schlLulul,
care poaLe vl se pare cluuaL penLru
un loc aLL ue panlc, s-a uaL pen-
Lru c una ulnLre sLareele schlLulul
avea uarul ue a vlnueca ue Lurbare.
Pe aLuncl, Lurbarea sau rabla era o
boal uesLul ue comun, uln care
FoarLe rar se scpa cu vla.
din aceast imagine c i o maic a contiibuit la un moment dat la
zidiiea lcaului. Acest fapt este confimat i de documente, caie
povestesc despie schitul de maici de la Tuibai 8 .
Un loc tainic al biseiicii este o mic incpeie, afat deasupia
pionaosului, in caie se uica pe o scai seciet, cioplit in inteiio-
iul zidului. Eia un fel de taini, caie a fost o vieme chilia maicii
staiee 3 .
Hiamul biseiicii, Nateiea Maicii Domnului, apaie pictat de dou
oii: la intiaiea in biseiic i la intiaiea in naos 5 6. Mai este i icoana
de hiam, din paitea dieapt a iconostasului 4. Oiicine le piivete cu
atenie ii poate da seama c pictoiii au fost difeiii. In geneial, in tot
cupiinsul biseiicii poi obseiva cel puin tiei feluii de pictui, din
timpuii difeiite, cu insciipii difeiite i, desigui, cu ctitoii difeiii.
laL o seclune prln pronaosul
blserlcll, in care puLem observa
cum se ajungea la camera secreL
Planul Lalnlel
rlue
ocnle
ulnl ue lup
18 Blserlca NaLerea Malcll Domnulul a FosLulul schlL 1urbal
1 2
ioo :vc|:n MonumenLe
AteIier
Prlvlnu cu aLenle lmaglnea ue ansamblu l ueLalllle ue paramenL ale blserlcll Fos-
Lulul schlL 1urbal moueleaz in luL sau plasLllln o macheL a monumenLulul
:o
.
Oameni adevrai
rKnnvrtr nctnon trmnr
L-am inLlnlL pe prlnLele Nlca-
nor, in anul zc:z, in curLea blse-
rlcll ue la SlllLea Snagovulul, un
bLrnel lumlnos, ajuns la vrsLa
ue 6 ue anl. Dac vel merge
s vlzlLal blserlca FosLulul schlL
1urbal, poaLe il vel inLlnl l vol.
PrlnLele Nlcanor l-a ueulcaL
cea mal mare parLe a vlell sale
acesLul lca. Cnu a FosL numlL
preoL la SlllLea Snagovulul, in
urm cu 66 ue anl, blserlca era o
ruln. Perell erau aFumal l ne-
grl, aa cum esLe anLerlul meu,
iml spune prlnLele

.
Coplll gseau pul ue vulpe la Le-
mella zluurllor. De alcl a incepuL
urumul PrlnLele Nlcanor. Ll l-a
uaL seama c l s-a uaL in grlj
o comoar, pe care Lrebule s-o
scoaL la lumln. Dup zecl ue
anl ue munc l urulre avem as-
Lzl la SlllLea blserlcua mlnuna-
L, uespre care am povesLlL mal
sus. n urm cu vreo c ue anl, pe
vremea comunlLllor, prlmarul
uln saL il uumnea grozav pe
PrlnLe. ComunlLll nu lubeau bl-
serlclle l nu ar incurajaL nlcl o
cllp resLaurarea acesLul prelos
monumenL. nLr-o zl, prlmarul,
care avea un nume FoarLe Fru-
mos il chema SnLu lon , l-a
inLlnlL pe PrlnLele Nlcanor pe
urum l l-a zls: PrlnLe, Le ursc
l al Face blne s plecl uln comu-
n. Cu mulL cluur, prlnLele
Nlcanor l-a imbrlsaL zlcnuu-l:
LLl un om slncer. PenLru asLa,
s Lll c eu Le lubesc. Un om
slncer are negrelL un sueL bun.
lllnu FoarLe ulmlL ue blnueLea
l smerenla prlnLelul, prlmarul
l-a opLlL la ureche: Rlulc bl-
serlca cum poFLeLl, uar s nu se
vau uln osea. Lu o s m Fac
c nu observ.
n saLele uln imprejurlme, P-
rlnLelul Nlcanor l se zlce slmplu,
Popa Lemn. Oamenll il cauL
inc sFaLul l rugclunlle, cnu
au greuLl.
Are har Popa Lemn, are har!
AsLa o Llu ue la mamala mea,
iml zlce 1anLl jana, care esLe l
ea bunlc
PrlnLele Nlcanor cu coplll,
in Faa blserlcll
18
ioi
Un alt luciu neobinuit este planul biseiicii, in foim de nav,
cu absidele lateiale sculptate in giosimea ziduiiloi. Aspectul ex-
teiioi cu decoiaii iealizate in cimid, fiide, ocnie i dini de
lup, ne duce cu gandul la timpuiile vechiloi voievozi, cei caie voi
f ctitoiit i mnstiiea Snagov.
Vezi, am intiat in atatea detalii, fi s ii pot desfuia cu claiitate
povestea acestei biseiici Asta pentiu c, tiebuie s iecunosc, nu
am gsit in ciile istoiiciloi fiul limpede al acestei poveti, ci doai
fiantuii. La Tuibai, aiheologii nu au spat niciodat. Asta ai f putut
ajuta la desluiiea istoiiei. tii, de cele mai multe oii, cel caie inceaic
s caute povestea unui lca monument este ca un fel de detectiv. El
vaneaz indicii i apoi inceaic s le pun cap la cap, aa incat s
uimeze o logic i s fe in acoid cu datele istoiiei. Poate, cand vei f
maie, vei deslui limpede istoiia schitului Tuibai chiai tu!
Observ
Reallznu o macheL, al ocazla s inelegl FoarLe blne
l ce inseamn penLru arhlLecl o seclune. lmagl-
neaz-l c Lal macheLa (pe inllme, pe lunglme sau
pe llme) cu o Foale ue hrLle. Dac pe Foale s-ar
lmprlma urmele perellor, acesLa ar lmaglnea unel
seclunl. ArhlLecll ueseneaz seclunl penLru a pu-
Lea Face vlzlbll exacL cum sunL alcLulLe clulrlle, cu
legLura ulnLre lnLerlorul l exLerlorul lor. Ochlul nu
poaLe percepe nlcl pe ulnaunLru, nlcl uln aFar, aLLa
cL poaLe exprlma o seclune uesenaL.
Sinonime
lnLrlg vrajb
rlu ocnl
Compunere
Scrle o scrlsoare PrlnLelul Nlcanor l impouobeLe-o
cu uesenele Lale. Dac uoreLl o pol chlar expeula
pe numele prlnLelul, la auresa:
SLr. Prlnclpala, SaL SlllLea Snagovulul,
comuna Grulu, Cou c,,::,, juu.llFov.
Bunul bunlcu s-ar bucura mulL s ae c l-a plcuL
blserlca penLru care a munclL LoaL vlaa lul.

tnvrnu haln lung l neagr,

purLaL ue preoll orLouocl. Slno-
nlm: suLan. n LrecuL l bolerll pur-
Lau anLerlu, uar acesLa era cel mal
auesea coloraL.
:o
rtntmrnv parLea uln aFar a
zluulul unel consLrucll, nlsaL sau
uecoraL inLr-un anume Fel
18 Blserlca NaLerea Malcll Domnulul a FosLulul schlL 1urbal
3 4 5
6
onnoK c:1:1onu:v,
Sunt sigui c manualul despie patiimoniu te-a ajutat s descopeii
multe luciuii noi. Desigui, e gieu s le ii minte bine pe toate, dai
este impoitant s imai cu unele luciuii clai intipiite in minte.
Astfel, vei inelege mai multe despie obiectivele de patiimoniu,
atunci cand le vei vizita. Apoi, piin atitudinea ta, vei putea pioteja
aceste comoii, caie nu pot tii decat piin diagostea noasti.
Te voi ajuta s ii fxezi in minte luciuiile cele mai impoitante
piin cateva jocuii. Ca s le poi iezolva, ins, tiebuie s ieiei leciile
piezentate. O poi face, de data asta, pe teme:
Despre patrimoniu
Monumente istorice
Meteuguri vii
Srbtori
nvcnv:1u:nnv
1p
:vc:n
Mai muIte informaii!
AlLe povesLlrl, maLerlale l luel la:
www.patrimoniuIpentrucopii.piscu.ro
ALepLm luel, inLrebrl, comenLarll l sugesLll la:
asociatia.piscu@gmaiI.com
io
A8 O parte a patrimoniuIui imobiI,
construcie cu vaIoare istoric
PaLromonlul culLural esLe ue z Felurl:
mobll l .
Prlma incpere uln lnLerlorul blserlcllor
Lespeue ue plaLr aaL ueasupra ull ue lnLrare
a monumenLelor, pe care sunL inscrlse: hramul,
numele cLlLorulul, anul l alLele.
Proceueu ue reparare a oblecLelor l monumenLe-
lor vechl, care are ca scop auucerea lor cL mal
aproape ue Forma lor ue la incepuL.
SrbLoarea sau sFnLul crula il esLe ueulcaL un
lca blserlcesc sau alL consLrucle.
Lca ue rugclune.
Desen reallzaL ue arhlLecl, care araL Lraseul
zluurllor unel clulrl l locurlle ullor l FeresLrelor.
x.
z.
.
q.
.
6.
y.
ovz:vnoK )ocun::v ov cuv:N1v:
Rebus x: Ce tiu despre cIdiriIe de patrimoniu!

lmaglne in care sunL prezenLal cLlLorll unul lca:

porLreL .
Cel care hoLrLe l plLeLe rlulcarea unul lca
blserlcesc sau a unel alLe clulrl publlce.
Ansamblu care cuprlnue o blserlc l clulrlle ue
loculL ale clugrllor.
Spalu in care slujeLe preoLul in blserlc, aaL in
conLlnuarea naosulul.
Spalu lnLerlor al unel blserlcl, in conLlnuarea
pronaosulul, cel in care sLau creulncloll.
lel ue paLrlmonlu, care cuprlnue oblecLe l clulrl.
Spalu roLunjlL in naosul blserlcll, care auposLeLe
alLarul sau sLrnlle in care sLau cnLrell.
ReprezenaLre plcLaL a unul sFnL sau a unel
srbLorl.
8.
.
xo.
xx.
xz.
x.
xq.
x.
x
z

q
6 y
8
xo x
xx xz
xq
x
A 8
1 RecaplLulare
ioq :vc|:n 1ema ue slnLeza
LocallLaLe in Noru LsLul BucureLlulul unue se a
conacul l blserlca ue curLe bolereasc a sLolnlculul
ConsLanLln CanLacuzlno.
Al Lrellea mare cLlLor al mnsLlrll Snagov, care a
rlulcaL blserlca, psLraL pn asLzl.
MnsLlre in Noru-LsLul BucureLlulul, rlulcaL ue
MaLel Basarab, unue a FunclonaL l o coal ue
plcLur blserlceasc.
losL mnsLlre ue malcl uln Noruul juueulul,
resLauraL ue prlnLele Nlcanor Lemne.
SchlL ue clugrl, in aproplerea mnsLlrll
Cluruanl, rlulcaL ue Papa Greceanu, sLrbunlcul
volevouulul ConsLanLln Brncoveanu.
MnsLlre ue malcl in Noruul juueulul, unue se
a un aLeller ue esuL sLrale blserlceLl.
:.
z.
.
.
.
6.
Rebus z: LocaIiti i ctitori. Ajutat-te cu harta!
MnsLlre in LsLul BucureLlulul, aezaL pe uou
lnsule: SFnLul Nlcolae l sFnLul Gheorghe.
losL schlL ue clugrl, aaL in mljlocul puurll,
uespre care legenua spune c a FosL rlulcaL ue
Rauu Negru vou.
SFnLul ue hram a mal mulLe blserlcl l mnsLlrl
uln juue: Cernlca, BlLenl, Balamucl.
PalaL rlulcaL ue volevouul ConsLanLln Brncoveanu,
penLru ul su LeFan, in aproplerea BucureLlulul.
LocallLaLe in care se a palaLul Famlllel Ghlca.
LocallLaLe unue se a palaLul Famllel Llrbel.
lamllla care a cLlLorlL palaLul ue la Mogooala.
MnsLlre pe lnsula unul lac uln noruul juueulul,
cLlLorle uomneasc a Lrel marl volevozl:
Mlrcea cel BLrn, vlau epe l Neagoe Basarab.
,.
8.
.
:c.
::.
:z.
:.
:.
x
z

6
y 8

xo
x xx
xz
xq
A 8
1
A8 Sunt doua cuvinte:
denumirea generaI a cIdiriIor
de patrimoniu
numeIe judeuIui

io
A8 Sunt dou cuvinte:
tiina i ndemnarea de a reaIiza diferite obiecte,
Ia pIuraI
numeIe judeuIui nostru

Rebus : Meteuguri vii

SubsLan care Formeaz sLraLul proLecLor, luclos
al vaselor ue luL.
esLur urepLunghlular, cu mouele cusuLe, cu
care se impouobesc perell caselor rneLl.
MeLeug care se FoloseLe ue un oblecL numlL
rzbol.
lnsLrumenL cu ajuLorul crula se lucreaz vasele
ue luL.
MeLeug prln care se reallzeaz courlle l
garuurlle ue nulele.
nueleLnlclre pe care o au oamenll care loculesc in
preajma lacurllor, cu ajuLorul crela obln o parLe
uln hrana lor.
Oalele l gurlnele se moueleaz uln .
llr FoarLe n, oblnuL uln gogolle vlermllor
ue mLase.
x.
z.
.
q.
.
6.
y.
8.
x
z
q

6
y
8
xo
x
xx
xz
xq
x
x6
A 8
1
OblecL FoloslL penLru curarea pouelelor, FcuL
uln lemn l uln palul unel cereale.
MeLeugul prln care se reallzeaz vasele ue luL.
SaL in Noruul juueulul, unue se psLreaz
meLeugul olrlLulul.
OblecL uln lemn, care lne urzeala, cu ajuLorul
crula se ese.
OblecL reallzaL prln meLeugul olrlLulul.
jucrle ue luL, speclc saLulul Plscu.
esLur uln ln, care impouobea perell
caselor rneLl
ParLe a cupLorulul ue ars oale l a sobelor, unue se
pun lemnele la ars.
.
xo.
xx.
xz.
x.
xq.
x.
x6.
RecaplLulare
io6 :vc|:n 1 1ema ue slnLeza
Compunere
Prlvlnu harLa juueulul, alcLuleLe Lrasee ale mo-
numenLelor, pe zone. Scrle compunerl in care s
povesLeLl excursllle lmaglnaLe, pe Lraseele propuse.
mpouobeLe compunerlle cu uesenele Lale.
Scrle-ml Le rog o scrlsoare, in care s-ml spul ce l-a
plcuL l ce nu l-a plcuL la acesL manual.
1rlmlLe-o la asoclaLla.plscugmall.com,
sau prln poL la
Aurlana Scrlpcarlu, sLr.Cmpulul nr. ,
saL Plscu, com.Clolpanl, ,,c juueul llFov.
Rebus q: Srbtori
Cea mal mare srbLoare creLln, care are loc
prlmvara.
SrbLoare ue larn, cnu ne amlnLlm ue naLerea
lul HrlsLos.
SFnL srbLorlL in prlma spLmn ue larn, care
are in grlj mulLe blserlcl l mnsLlrl uln llFov:
BlLenl, Balamucl, Cernlca l alLele.
SrbLoare in mljlocul lernll, cnu se snesc apele.
Slujb ue sear uln spLmna ulnalnLea PaLelul.
Ce se srbLoreLe ue PaLe?
Se cnL uln cas in cas, in preajma Crclunulul.
Ce se srbLoreLe ue Crclun?
:.
z.
.
.
.
6.
,.
8.
A8 Srbtori sau
(cuvinte cu aceIai neIes)
x
z
A
8
y

6
8
1 ioy
vn1n:moN:u ::vovvnN
Descrle, uup puLerlle Lale, ecare lmaglne, servlnuu-Le ue cunoLlnele
acumulaLe.

RecaplLulare
1
2
3
4 5
6
7
co:ovoN
corvncnv by Aurlana Scrlpcarlu, zc:z
Lulla t-a
cottt tctvont
SLr. Cmpulul nr. ,
saL Plscu, comuna Clolpanl, ,,c, juu.llFov
www.piscu.ro
S Lll c la reallzarea unel asLFel ue crl conLrlbule mull
oamenl. Chlar uac auLorul pare uoar unul, in spaLele lul sL
o echlp, care l-a ajuLaL, cu sFaLurl, lmaglnl, lnFormall. Mal
sunL l cel care ml-au urulL uln Llmpul l energla lor sau, pur l
slmplu, m-au incurajaL. 1uLuror le spun Mulumesc!
snn y8-y-o-xz6o-x
t nrotcvtv
Mullna Mlrea
cnrtt cntrcK
Anna Cleplela (ALellerul ue grac)
rnrtucntnrt rovo
Anna Cleplela, LeFanla Carla Duschka (ALellerul ue grac)
tu rovocntrtv
Marlus Caraman
George DumlLrlu
Laurenlu 1aLulescu
Asoclala Ars ConLlnua
tu orsrntv
loan l 1ecla Scrlpcarlu, MaLel Lavrlc
ntnvt
CopyrlghL For Lhe map by
OpenSLreeLMap conLrlbuLors, CC-BY-SA, zc:z
t vrKnv
S.C. PrlnLco S.R.L., Blu. Chlmlel nr. :, lal
rnorcv ntv nrttztv or
Asoclala Gaspar, BalLasar & Melchlor
tu srnjnv nrttztnrt tcrsvr cKn
AumlnlsLrala lonuulul CulLural Nalonal
lunuala Pro PaLrlmonlo
lunuala Prlnclpesa MargareLa a Romnlel
rtnvrnrn
Muzeul Nalonal al ranulul Romn
CenLrul CulLural PalaLele BrncoveneLl Mogooala
Orulnul ArhlLecllor uln Romnla
lunuala Snagov
mutumn
geolocaLlon.ws, sas-rlcharu.blogspoL.ro,
FoLoLecaorLouoxlel.ro, nomorellghLs.blogspoL.ro,
panoramlo.com, avenLurllapesculL.ro,
Wlklpeula, Lzlgara-samurcas.uaulm.ro,
FamlllaorLouoxa.ro, arL-hlsLorla.blogspoL.ro,
moaraueharLle.ro