UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIETI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA:AFPD

ANALIZA CONCURENEI LIDL-PROFI ROM FOOD SRL

STUDENI:

PROFESOR COORDONATOR Amalia Ioni

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................ 3 CAPITOLUL I COMPANIA LIDL .................................................................................................. 4 I.1 Prezentarea companiei LIDL ..................................................................................................... 4 I.2 Descrierea pieei pe care actioneaz firma ................................................................................ 5 CAPITOLUL II COMPANIA PROFI ROM FOOD S.R.L ............................................................... 8 II.1 Prezentarea companiei Profi Rom Food S.R.L ........................................................................ 8 II.2 Descrierea pieei pe care activeaz firma ................................................................................. 9 CAPITOLUL III CONCURENA SI PLANUL DE AFACERI 2013-2014................................... 10 III.1 PROFI ROM FOOD ............................................................................................................. 10 III.2 LIDL ..................................................................................................................................... 12 DECIZII ............................................................................................................................................ 13 CONCLUZII..................................................................................................................................... 15 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 16

INTRODUCERE

CAPITOLUL I COMPANIA LIDL

I.1 Prezentarea companiei LIDL Anii 2009 si 2010 vor ramane ca referinte in istoria comertului modern pentru doua evenimente majore: a venit criza si Lidl a intrat in Romania. Evenimentul, cunoscut in piata de mai multa vreme, a fost in sfarsit anuntat oficial mijlocul lui februarie: Lidl a cumparat reteaua de 96 de magazine Plus Discount. Cu 70 de magazine, Plus realizase in 2008 o cifra de afaceri de circa 277 milioane de euro si, in conformitate cu cifrele oficiale raportate la Ministerul Finatelor, nu trecuse inca pe profit. Dupa ce a renuntat de doua ori, cel mai temut discounter german, Lidl, a anuntat oficial intrarea in Romania si Bulgaria. Decizia de a accesa aceste piete prin achizitii, si nu prin magazinele proprii, ca pana acum, este o premiera in istoria Lidl si poate semnala nerabdarea comerciantului german de a recupera terenul pierdut de amanarea deciziei de intrare. Pana la urma, doua teritorii cu o populatie cumulata de aproape 30 de milioane de locuitori nu reprezinta o piata nesemnificativa, in conditiile avantajului de avea deja o retea de 120 de magazine. In anii 30, in Germania, compania Lidl & Scharwrz este infiintata, iar Lidl isi incepe activitatea prin comercializarea de produse alimentare in regim en gros sub denumirea Schwarz LebensmittelSortimentsgrosshandlung. In 1973 se deschide primul magazin sub brandul "Lidl" in orasul Ludwigshafen. In timp, activitatile companiei sunt divizate prin dezvoltarea unui lant independent de magazine de tip discount sub aceasta denumire si, respectiv, prin infiintarea supermarket-urilor si a hipermarket-urilor Kaufland si Handelshof. Compania Lidl & Schwarz a fost infiintata in 1930 in Germania, cand comerciantul Josef Schwarz a decis sa-si uneasca fortele cu distribuitorul de fructe Lidl & Co. Grupul a inceput sa dezvolte o afacere de distributie de alimente, iar in 1960 a deschis primul Handelshof Cash & Carry. Dieter Schwarz, fiul fondatorului companiei, a preluat controlul afacerii in 1968 si s-a ocupat de dezvoltarea formatului discount. Dieter a renuntat la controlul operational direct al grupului in iulie 1999, iar apoi si la locul din Management Board, in noiembrie 2000. El continua insa sa detina cea mai mare parte a capitalului companiei si este membru asociat in bord. Lidl & Schwarz a fost complet restructurata in 1999, cand Dieter Schwarz s-a pensionat, iar toate bunurile imobile ale companiei au fost transferate catre Schwarz Beteiligungs GmbH. Rezultatul acestei restructurari a fost crearea diviziilor individuale Lidl si Kaufland, care opereaza ca entitati legale separate.1 Conducerea operationala restransa a Lidl, condusa de Klaus Gehrig, are autoritate si independenta totala in decizii si este responsabila de expansiunea de piata rapida. Dieter Schwarz a infiintat o noua companie, in 2004, menita sa mentina interesele familiei sale asupra grupului. Noua companie, Dieter Schwarz TV-Vermgensverwaltung GmbH (cu sediul central la Neckarsulm),
1

www.zf.ro

este structurata asfel incat sa asigure controlul descendentilor familiei asupra afacerii, dar si continuitatea activitatilor non-profit ale Dieter Schwarz Stiftung GmbH. Rezultatul acestei structuri este ca membrii familiei sunt directori generali. Ei pot renunta la acesta functie doar cu acordul holdingului Schwarz Unternehmenstreuhand KG si al celorlalti membri ai familiei. Aceasta structura complexa de control mai inseamna si faptul ca Lidl este practic invulnerabil in fata unei eventuale incercari de preluare.2

I.2 Descrierea pietei pe care actioneaza firma Cele doua mari divizii ale Lidl&Schwarz, divizia de hard-discount, Lidl, si cea de hypermaketuri, Kaufland, functioneaza complet separat. De altfel, se spune ca grupul incurajeaza competitia dintre ele. Lidl este un hard-discount cu o sortimentatie compusa in proportie de 80% din marci private sau exclusive. Restul de 20% este compus din branduri, dar acest procent poate varia in functie de tara. De exemplu, in Belgia, ponderea marcilor nationale este de numai cinci procente din sortimentatie. Relatia cu Lidl poate reprezenta o provocare pentru multi funizori, dar in egala masura poate fi o oportunitate, in functie de produsul oferit. Misiunea Lidl este sa creeze profit mai degraba prin prin reducerea costurilor de functionare, decat prin impulsionarea vanzarilor. De aceea, angajamentul unui furnizor pentru costuri operationale cat mai mici este esentiala in relatia cu Lidl. Aici, piata romaneasca nu este nici pe departe pregatita. Este adevarat ca ultimele 12 luni au fortat furnizorii sa se aplece asupra eficientei operationale, dar, daca ne uitam doar la procentul furnizorilor romani capabili sa respecte angajamente in productia de marci proprii, vedem ca drumul este inca lung. In ceea ce priveste marcile nationale, Lidl tinde sa se concentreze pe o gama limitata de branduri lider. In Marea Britanie, de exemplu, brandurile comercializate de Lidl sunt de genul Pepsi, Nestl sau Mars. In ultimul timp, multi discounteri folosesc brandurile pentru a-si imbunatati imaginea, iar Lidl nu face exceptie. Lidl sprijina programele promotionale ale funizorilor si planifica impreuna cu acestia actiuni comune cu circa noua luni in avans. De asemenea, Lidl respecta politica locala de preturi pentru branduri, dar va dori sa obtina pentru ele cel mai mic pret din piata.3 Importurile din Europa sunt procurate de companie insasi, pe baza comparatiilor de costuri de pret si transport. Pentru produsele achizitionate de la distante mari (Asia, de exemplu) sunt folositi importatori. Singurele marci achizitionate local sunt cele pentru care discounterul doreste sa i se
2 3

www.zf.ro www.mediafax.ro

garanteze cantitatea sau unde diferentele de formula / reteta dintre piata locala si piata de achizitie sunt prea mari pentru a nu dezamagi consumatorul. Asa cum spuneam, in ultimul timp Lidl este din ce in ce mai deschis catre branduri, desi aceasta strategie variaza in functie de piata. In Spania si Belgia ponderea brandurilor este mai mica decat in Marea Britanie sau Germania. Listarea brandurilor se face insa de multe ori pe volume agreate pe termen scurt, fiind vandute in promotie pe masura ce stocul se reduce. Lidl are o structura descentralizata care-i permite sa ia decizii rapide. Achizitiile sunt independente de Kaufland si sunt realizate fie prin centrala de la Neckarsulm, Germania, fie local. In prezent, Lidl incearca sa-si procure 90% din produse la nivel international si isi achizitioneaza produsele si brandurile pentru magazinele din Germania prin biroul din aceasta tara. Totusi, chiar si cu acest sistem, pot exista contracte care sa asigure aprovizionarea pentru mai multe tari europene. In 2006, Lidl a infiintat o echipa care se ocupa de achizitia produselor proaspete, inclusiv organice, renuntand la distribuitori. Furnizorii locali sunt folositi pentru produsele perisabile si pentru anumite specialitati nationale sau locale si negociaza cu birourile locale. Lidl nu le ofera furnizorilor acces la datele de vanzari sau la planurile de dezvoltare a categoriilor, dar a inceput sa externalizeze logistica in Germania, desi continua sa detina centre de distributie. Furnizorii au o influenta foare mica asupra pozitionarii produselor in magazinele Lidl, desi retailerul le poate urma sfatul daca acestia dovedesc ca aduc vanzari suplimentare. Lidl nu lucreaza cu furnizorii la dezvoltarea categoriei, motiv pentru care tinde sa fie mai lent in listarea produselor cu mare potential de crestere. Relatia cu furnizorii este foarte directa, principalul punct de contact fiind negocierea anuala, de obicei in fiecare toamna. Revizuirea sortimentatiei se limiteaza, astfel, la aceste intalniri anuale, desi produsele neperformante pot fi subiect de discutie cu furnizorii si in restul anului. Lay-out-ul magazinului si mixul de produse sunt decise in functie de tara, cu o interactiune foarte limitata cu furnizorii. Sortimentatia dintr-un magazin Lidl variaza in functie de marimea acestuia si baza de furnizori din tara respectiva. Relatia dintre suprafata magazinului si numarul de SKU-uri disponibile reprezinta un indicator cheie pentru eficienta spatiului si determina numarul de SKU-uri din fiecare gama care va fi stocat. In magazinele mai mici, Lidl prefera sa reduca sortimentatia si nu spatiul alocat fiecarui articol, asfel incat marfa sa poata fi in continuare manevrata si stocata pe paleti. Recent, cativa furnizori au fost rugati sa livreze ambalaje mixte care sa-i permita retailerului sa aibe o gama mai bogata de produse in aceeasi cutie. Acest lucru poate insemna un grad superior de complexitate pentru furnizor, mai ales daca face pentru prima oara acest lucru. Mai mult, produsele din ambalajele mixte trebuie sa aiba aceeasi viteza de rotatie. Majoritatea marcilor proprii Lidl pe segmentul de sanatate si frumusete sunt comercializate sub denumirea Cien. Pe segmentul lactate, brandurile proprii se numesc Milbona. Lidl a acordat o atentie deosebita marcii Cien si a extins-o intr-o serie de segmente precum sanatate si frumusete, ingrijirea dintilor, igiena feminina, baby. Lidl a dezvoltat chiar si o gama de lux pentru marca Ciel, in Marea Britanie, denumita Cien Beauty Intensive, al carei ambalaj imita stilul Lancme. Cat priveste ambalajele, Lidl le achizitioneaza la nivel international sau european din piata care ofera cel mai mic cost. Drept urmare, majoritatea ambalajelor produselor Lidl sunt inscriptionate in mai multe limbi. Sursa ambalajelor este un punct major de diferentiere intre Lidl si Aldi, care-si procura cea mai mare parte a ambalajelor de pe piata locala.

Lidl urmeaza, de obicei, aceeasi strategie de dezvoltare in toate pietele in care intra, avand nevoie de pana la trei ani pentru a-si dezvolta o baza intr-o anumita piata, prin angajarea de personal si infiintarea unui centru de distributie, inainte de a deschide primele magazine. Odata stabilita aceasta baza, expansiunea este extrem de rapida pana la atingerea masei critice. Formatul sau de magazin mic i-a permis sa se extinda pe pietele europene acolo unde competitorii sai de talie mai mare au avut mult de furca. Lidl isi face cunoscut interesul pentru terenuri prin intermediul site-ului si in presa nationala si cauta de obicei terenuri de circa 1.500 1.600 mp, situate in apropierea drumurilor principale si cu posibilitatea de a avea 120 de locuri de parcare. Lidl are o preferinta pentru zonele limitrofe, unde pretul terenurilor este mai mic, dar si pentru cartierele populate, adesea in apropierea unor macelarii sau magazine de panificatie, cu care sa se completeze. Pe pietele internationale, se plaseaza si in apropierea supermarketurilor, tocmai pentru ca diferenta de pret sa iasa mai bine in evidenta.

CAPITOLUL II COMPANIA PROFI ROM FOOD S.R.L

II.1 Prezentarea companiei Profi Rom Food S.R.L Profi Rom Food a luat natere n 1979, n Belgia, ca re ea de magazine discount cartier, PROFI ajung nd n 2006 s numere 146 de uniti n Belgia, Ungaria i Romnia. n anii urmtori, acesta s extins ctre diferite pr i din Moldova, Muntenia i Oltenia. Un salt important l-a constituit achizi ionarea unei alte re ele romne ti de retail cu o foarte bun reputaie, Albinua, dar pasul cel mai important s-a fcut la sfritul anului 2009, cnd afacerea din Romnia, constituit deja din 67 de magazine, a fost cumprat integral de Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), fondul administrat de Enterprise Investors (EI). Aceast aciune a luat sfrit n martie 2010. Separat de magazinele din Belgia i Ungaria, i bucurndu-se att de for a financiar,ct i de planurile de dezvoltare foarte ambi ioase ale celor de la EI, re eaua magazinelor PROFI reunite n cadrul companiei PROFI Rom Food Srl. a nceput s se extind ntr-un ritm pn atunci nemaintlnit n retailul romnesc. ntr-un singur an, au fost inaugurate 26 de filiale, ceea ce a determinat publica ie de afaceri Ziarul Financiar s califice PROFI drept lan ul de retail modern din Romnia cu cea mai agresiv extindere n 2011. La finele anului 2012, PROFI numra deja 149 de magazine, iar planurile pentru 2013 prevd extinderea reelei cu cel puin 45 de noi uniti. Aproximativ 140.000 de clien i calc pragul magazinelor PROFI n fiecare zi pentru a se bucura de cele peste 5000 de produse oferite de acestea, multe dintre acestea avnd cele mai bune preuri de pe pia . PROFI susine produc ia local, peste 90% din sortimenta ia PROFI fiind produs n Romnia. Succesul PROFI se datoreaz ntr-o mare msur i numrului din ce n ce mai ridicat de branduri proprii care tind s se apropie de 20% din totalul produselor comunicare inovatoare n domeniile marketing i relaiile publice (PR) fac din PROFI o companie care mbogete i patrimoniul cultural romnesc. n septembrie 20114, PROFI l-a invitat pe Manfred Stader, unul din marii pictori 3D ai lumii, care a amplasat una dintre lucrrile sale stradale n fa a magazinului PROFI din Bulevardul Libertii, n Bucure ti, fiind foarte apreciat att de pres, ct i de public. PROFI a dat un impuls industriei publicitare prin introducerea unor idei proaspete i puternice care genereaz numeroase discuii i recunoaterea brandului. n 2012, a fost inaugurat un birou PROFI la Cracovia, n Polonia, n intenia de a plasa societatea pe o poziie concurenial mai bun,oferind clienilor din Romnia posibilitatea de a cumpra cproduse poloneze de calitate, la preuri mai mici. Aceasta realizarea va fi posibil prin utilizarea vastelor contacte i know-how acumulate de companie, precum i datorit importanei susineri financiare de care aceasta se bucur.

www.zf.ro

II.2 Descrierea pietei pe care activeaza firma Acionnd ntr-un mediu economic foarte competitiv, n care competiia dintre

magazinele discount, supermarketuri

i hypermarketuri devin tot mai pu in relevante,

magazinele PROFI se remarc printr-un model de afaceri propriu ce combin produse de calitate i promoii atrgtoare, prospeime i accesibilitate n imediata proximitate a locului unde locuiesc clienii lor. Profi se afla n strns legtur cu ara n care funcioneaz. Prin numrul de magazine i orae n care este prezent, reeaua PROFI ocupa n prezent cea de a doua poziie din topul retailului modern romnesc. Pentru a comercializa cu succes un produs, managerul de marketing trebuie s dezvolte o strategie. El ia decizii n cadrul acesteia, care depind de mai multe variabile, factori i fore care sunt n continu schimbare. Cteva din aceste variabile sunt interne. El are un anumit control asupra variabilelor care afecteaz produsul: natura lui, promovarea, parcursul pe care l va urma de la productor la consumator i preul su. Dar cnd este fabricat, el intr n mediul extern: economic, tehnologic, socio-cultural ilegislativ-politic. Marketerul nu poate controla aceste variabile externe; n alt modacestea l controleaz pe el. Profi ofere aproximativ 5000 de produse la preuri avantajoase, oferta cuprinde de la marca proprie, care conine produse de calitate la preuri convenabile, pn la produse oferite de productorii regionali i produse de marc. Un punct fore pentru Profi l reprezint departamentul de produse proaspete. Profi garanteaz zilnic calitatea i prospeimea produselor oferite, la preuri avantajoase, pentru carne, mezeluri, brnzeturi i produse lactate, pn la legume i fructe. La fiecare raion produsul cel mai ieftin este semnalizat cu afie speciale avnd sloganul Bun la pre, de calitate, mereu n proximitate.5 Departamentul de produse proaspete este cu servire asistat i cuprinde peste 500 de articole din Romnia, inclusiv specialiti regionale.

www.zf.ro

CAPITOLUL III CONCURENTA SI PLANUL DE AFACERI 20132014

III.1 PROFI ROM FOOD

Profi Rom Food, lanul de supermarketuri operat de fondul de investiii polonez Enterprise Investors, a reuit anul acesta s deschid chiar mai multe magazine dect i planificase iniial. Au renunat ns la ideea de a ptrunde n mediul rural cu conceptul lor Loco. Pentru anul viitor vor s creasc n acelai ritm. "Noi luasem n calcul deschiderea unui numr de 45 de magazi ne n 2013, dar condiiile favorabile i un volum imens de munc ne-au permis s deschidem 60 pn n decembrie. Planurile noastre prevd s continum n acelai fel n 2014 i dincolo de anul viitor", a declarat pentru ECONOMICA.NET Pawel Musial, director general Profi Rom Food. De altfel, pentru managerul Profi , expansiunea este unul dintre principalele obiectiv de business al anului care urmeaz. "n dou cuvinte, prioritile Profi pentru 2014 sunt: optimizarea costurilor i expansiunea", mai explic managerul, potrivit cruia creterea numrului de magazine s-ar putea face inclusiv prin preluri unor lanuri mai mici. "Expansiunea se va face n funcie de oportuniti: ori de cte ori apare o ocazie bun, cu siguran o vom lua n discuie", ne-a mai precizat Musial. Au renunat la magazinul de la ar La sfritul lui 2012, Profi anuna un proiect ce urma s fie implementat n mediul rural anul acesta. Era vorba despre conceptul Profi Loco, un lan de magazine de mici dimensiuni, axat mai puin pe produsele fresh, dar de unde se vor putea cumpra mrfurile de care au n general nevoie oamenii care locuiesc la sate.6 Retailul modern ajunge la ar. Profi deschide la sate magazine sub un nou brand Retailerul a renunat ns, pe termen mediul, la aceast idee. "Fcnd o analiz mai aprofundat am realizat c n zonele rurale trebuie s facem fa mare volum de concuren neloial. Nu suntem mulumii de mediul de afaceri din comerul rural pentru c ne este foarte greu s luptm cu retailerii care ncalc legea i fac evaziune fiscal. Am vzut retaileri mici care nu dau bon fiscal i proprietari de magazine cu relaii n administraiile locale, astfel c afacerile lor nu sunt expuse controalelor, ci sunt lsate s opereze chiar dac ncalc legislaia n multe domenii, de la fiscalitate, pn la sigurana alimentelor i resurse umane", explic managerul Profi.

www.economica.net

Focus pe oraele mari7 Retailerul va continua ns s investeasc n celelalte formate pe care au nceput s le dezvolte de la finele lui 2012: Profi City i Profi Mall. "Profi City este formatul nostru pentru orae mari. Pn la sfritul lui 2013 vom avea 16 astfel de magazine, tendin care va continua i in 2014, desigur, n funcie de spaiile care ni se vor oferi", explic Musial. n ceea ce privete Profi Mall, concept inaugurat n martie anul acesta, managerul companiei susine c acest tip de magazin nu este o prioritate pentru business. "Acest concept a rezultat din condiiile particulare pe care le oferea acel loc unde a fost deschis magazinul din Oradea. Promoavarea lui nu este o prioritate pentru noi, dar nu putem exclude cu desvrire posibilitatea de a avea i alte asemenea magazine n viitor" mrturisete directorul Profi. Cum fac cu preurile Cellat deziderat important pentru managerul Profi se refer la oprimizarea costurilor, astfel nct magazinele s devin tot mai atractive la capitolul pre. Musial a explicat pentru ECONOMICA.NET i cum va face. "n mai multe cuvinte, prioritile Profi reprezint creterea numrului de magazine n acelai ritm ca n 2013 i mbuntirea condiiilor pentru angajai i clieni, iar pentru aceasta vom intensifica pregtirea lor i le vom spori veniturile. Putem face acest lucru organic, tot profitul ce va rezulta ntorcndu-se n preuri, pentru a le menine sczute, i n pregatirea oamenilor, tendin ce va continua i dincolo de 2014", a declarat Musial care anun investiii pentru 2014 similare cu cele din acest an, adic n jur de 18 milioane de euro. Afaceri n cretere Profi a avut anul trecut afaceri de peste un miliard de lei, n cretere de la 934 milioane lei n 2011, iar estimrile pentru 2013 sunt pozitive. "Pot spune c a fost un an bun, cu rezultate pozitive, dar este prea devreme ca s v spun exact ct de bun a fost, dintr-un motiv foarte simplu: este decembrie, lun n care, prin tradiie, vnzrile sunt duble fa de o lun obinuit, i decembrie este doar la nceput", a declarat Musial, care susine c romnii sunt tot mai sensibili la pre. "n 2013 s-a observat o sensibilitate mare legat de pre i o putere de cumprare vizibil redus. Se simte criza n obiceiurile de consum. (.... Anul acesta au fost dificulti legate de lipsa de unitate n cerinele organizaiilor la nivel regional i dificulti legate de concurena pe o pia unde este prezent evaziunea fiscal, mai ales la categoria de legume-fructe i carne (plus lipsa evident a luptei autoritilor mpotriva acestui lucru). Avnd ns n vedere c noi am redus constant costurile de operare, reuim s ne meninem o poziie puternic din punct de vedere al preurilor n comparaie cu concurenii notri. Scderea acestor costuri ne face s credem c va fi benefic pentru ntregul an 2014, iar tot ce rezult de aici va fi reinvestit n preuri", mai anun Musial.
7

www.zf.ro

III.2 LIDL Retailerul german Lidl se extinde in continuare pe piata din Romania, inaugurand noi magazine in principalele orase din tara. O noua unitate se deschide maine in Oradea, compania ajungand la o retea nationala formata din 137 de magazine. Politica de dezvoltare a Lidl vizeaza aducerea unor unitati de desfacere in zone cat mai accesibile cumparatorilor. Segmentul magazinelor de proximitate este in acest moment noul trend adoptat de marii jucatori din retailer, in Romania firmele specializate in acest domeniu luptandu-se pentru castigarea unui procent cat mai mare dintr-o piata care depaseste doua miliarde euro.8 Reprezentantii Lidl sustin ca vor continua investitiile in tara noastra in paralel cu crearea de noi locuri de munca la nivel national. Firma are in prezent mai mult de 3.300 de angajati in reteaua de magazine, centrele regionale de distributie si in sediul central.Recent, oficialii companiei au anuntat ca au in plan ca in acest an sa ajunga la o retea de 200 de magazine. Costul ridicarii unei unitati Lidl este estimat la aproximativ un milion de euro. Lidl Romania face parte din grupul german Lidl&Schwarz, care mai detine pe piata locala magazinele Kaufland, si este unul dintre cei mai agresivi jucatori de pe segmentul discounterilor la nivel mondial.Firma a preluat de la grupul Tengelmann retelele de magazine de discount Plus din Romania si Bulgaria. Lidl Romania a inregistrat, in 2012, o cifra de afaceri de 1,45 miliarde de lei, in crestere cu 11% fata de 2011.Compania este prezenta in 20 de tari, avand circa 9.000 de magazine si peste 170.000 de salariati. Cele mai multe unitati sunt in Europa, unde zilnic trec pragul Lidl aproximativ 7 milioane de clienti. Lidl-Schwartz a primit la inceputul acestui an un imprumut in valoare de 50 de milioane euro de la International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii a Bancii Mondiale. Conducerea grupului a declarat ca banii sunt necesari pentru punerea in aplicare a planurilor de extindere. Organizatia a anuntat ca va folosi finantarea pentru a patrunde pe noi piete, in special in orase cu mai putin de 50.000 de locuitori.

www.lidl.ro

DECIZII

Lidl-Decizii Art. 1. In temeiul dispozitiilor art. 46 alin. (2) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se emite prezenta decizie de neobiectiune privind concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului in comun de catre Lidl Romania GmbH asupra S.C. PLUDI MARKET SRL, TENGELMANN REAL ESTATE INTERNATIONAL ROMANIA SCS si TENGELMANN REAL ESTATE INTERNATIONAL SRL, constatand ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii, nu ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe pietele relevante identificate. Art.2. Lidl Romania GmbH este obligata, conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata si modificata, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate. Art.3. Taxa de autorizare, calculata conform prevederilor Instructiunilor date de Consiliul Concurentei in aplicarea art. 32 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in functie de cifrele de afaceri din bilantul contabil la 31 decembrie 2009, comunicate prin imputernicit, cu adresa din data de 1.10.2010, inregistrata cu nr. RG6777/1.10.2010, este de [...]. Art.4. Suma reprezentnd taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) de zile de la data comunicarii prezentei Decizii, de catre Lidl Romania GmbH, la bugetul de stat, cu ordin de plata tip trezorerie, cu mentiunea: Taxa pentru autorizarea concentrarii economice conform Legii concurentei nr. 21/1996. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei. Art.5. Decizia Consiliului Concurentei poate fi contestata, conform prevederilor art. 471 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios - Administrativ. Art.6. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei. Art.7. Secretariatul General si Directia Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii. Art.8. Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei va transmite aceasta Decizie la: Lidl Romania GmbH Prin imputernicit: SPRL Menzer & Bachmann Noerr Sediul social: Str. General Constantin Budisteanu nr. 28 C, sector 2, 010775 Bucuresti, Romania,T:021 312 58 88 , F:021 312 58 89

Profi-Decizii Art. 1. In temeiul dispozitiilor art. 46 alin. (2) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Regulamentului privind concentrarile economice, se emite prezenta decizie de neobiectiune privind concentrarea economica realizata de catre SC Profi Rom Food SRL prin dobandirea controlului unic asupra activitatii de comert cu amanuntul desfasurata in cadrul a cinci magazine apartinand SC Pita Impex SRL24, respectiv cesiunea, pe o durata de [5-20] ani (cu drept de reziliere din partea cedentilor dupa anul [5-15] de locatiune), a dreptului de proprietate asupra fondului de comert (clientela, vadul comercial, echipamentele si bunurile mobile necesare functionarii magazinelor, prevazute in anexa la contractul de cesiune) aferent celor cinci magazine ale SC Pita Impex SRL situate in municipiul Botosani si inchirierea/subinchirierea spatiilor aferente celor cinci magazine, constatand ca, desi operatiunea cade sub incidenta Legii concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential normal. Art. 2. SC Profi Rom Food SRL este obligata, conform prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate. Art. 3. Taxa de autorizare, calculata conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea Concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Instructiunilor date de Consiliul Concurentei in aplicarea art. 32 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in functie de cifrele de afaceri din bilantul contabil la 31 decembrie 2012, comunicate prin imputernicit, cu adresa din data de 09.10.2013, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG 12100/09.10.2013, este de [...] lei Art. 4. Suma reprezentand taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) de zile de la data comunicarii prezentei Decizii, de catre SC Profi Rom Food SRL, cu ordin de plata tip trezorerie, in contul RO78TREZ7005032XXX007498, deschis la Trezoreria Operativa a Municipiului Bucuresti, beneficiar Consiliul Concurentei, cod fiscal 8844560, cu mentiunea: Taxa pentru autorizarea concentrarii economice conform Legii concurentei nr. 21/1996. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei. Art. 5. Decizia Consiliului Concurentei poate fi contestata, conform prevederilor art. 471 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ. Art. 6. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei. Art. 7. Secretariatul General si Directia Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii. Art. 8. Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei va transmite aceasta Decizie la: SC Profi Rom Food SRL Sediul social: Timisoara, Calea Sever Bocu nr. 31, Jud. Timis, Romania

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

www.ziarulfinanciar.ro www.economica.net www.profi.ro www.lidl.ro www.mediafax.ro