1. Incepeti prin a oferi pasarii, de cateva ori pe zi, ceva gustos de mancare printre gratiile coliviei.

Aveti rabdare si asteptati calm pana cand pasarea se va apropia si-si va lua gustarea. In tot acest timp vorbiti-i pe un ton prietenos, incercand sa folositi de fiecare data aceleasi cuvinte. Nu faceti miscari rapide sau bruste, pastrati-va calmul. Nu incercati sa o fortati sa manance. 2. Abia dupa ce pasarea s-a obisnuit cu pasul 1 (probabil in cateva zile), puteti incerca sa introduceti mana in care tineti gustarea inauntrul coliviei. Aveti rabdare si asteptati calm pana cand pasarea va veni sa-si ia tratatia direct din mana dumneavoastra. Vorbiti-i calm si prietenos si nu faceti miscari rapide sau bruste. . !upa ce ati repetat pasul 2 de suficient de multe ori incat pasarea sa se fi obisnuit cu el, puteti incerca sa o mangaiati usor si cu gentilete pe cap sau piept, in timp ce mananca. Vorbiti-i calm si prietenos si nu faceti miscari rapide sau bruste. ". !aca pasarea a acceptat sa se #raneasca din mana dumneavoastra si sa se lase mangaiata puteti incerca sa o determinati sa se urce pe mana dumneavoastra. $entru a face acest lucru tineti una dintre maini la nivelul picioarelor pasarii sau usor mai sus, in timp ce, cealalta mana, cu o gustare delicioasa in ea, tineti-o putin mai departe de corpul pasarii, in asa fel incat, ca sa a%unga la tratatie, pasarea sa trebuiasca sa se urce pe mana libera, ca pe un fel de treapta intermediara. rapide sau bruste. Abia dupa ce acesti pasi au fost efectuati puteti incepe sa eliberati pasarea din colivie. $entru aceasta asigurati-va ca ati inlaturat toate eventualele pericole din casa. $uteti citi aici un articol detaliat despre acestea. Aveti gri%a intrucat o pasare eliberata pentru prima data in camera va zbura #aotic, riscand sa se loveasca si sa darame diferite piese de d&cor. $entru a o reintroduce inapoi in colivie ademeniti-o cu mancare. !aca aceasta strategie nu functioneaza nu incercati sa prindeti pasarea cu forta intrucat o veti speria foarte tare. $uteti proceda in felul urmator' faceti intuneric in camera si lasati sa cada deasupra pasarii un prosop usor (de bucatarie eventual). (a va sta linistita si o veti putea lua in palme si reintroduce in colivie. !aca veti efectua cu rapiditate aceasta procedura pasarea nu va avea timp suficient sa se obisnuiasca cu intunericul si, deci, nu va asocia prinderea ei cu persoana dumneavoastra. )#eia imblanzirii pasarii dumneavoastra este rabdarea. Nu va pedepsiti niciodata papagalul, perusul, canarul sau orice alta pasare* $astrati-va calmul* )onsultati aici g#idul continand regulile generale care trebuiesc respectate pentru a stabili o relatie apropiata cu pasarea dumneavoastra. $rocesul de imblanzire poate dura zile, saptamani sau c#iar luni, in functie de diversi factori, insa eforturile dumneavoastra vor fi pe deplin rasplatite de o pasare blanda si iubitoare* $erusii (+elopsittacus undulatus) pot fi niste animale foarte bune de companie atata timp cat le acorzi timp si afectiune. (i sunt nativ sociabili, in salbaticie traind in grupuri de 2,-", de e.emplare, a%ungand uneori c#iar pana un numar de /, de e.emplare. $rin urmare, perusilor nu le place sa stea singuri* $entru a dresa, nu neaparat un perus, ci orice papagal, aveti nevoie de rabdare, afectiune, tandrete, devotament. )u cat ii acordati mai mult timp, cu atat veti avea rezultate mai rapide. Inainte de a incerca primul pas de dresa%, va trebui sa acordati perusului sansa sa se acomodeze cu dumneavoastra. 0lterior, puteti incerca urmatorii pasi'
1

1. Invatarea perusului de a sta pe deget. Indroduceti degetul usor in colivie, mai sus de suportul pe care sta perusul, ideal ar fi la nivelul pieptului (deoarece ei au instinctul de a se sui si nu de a cobori). ( posibil ca prima reactie a perusului sa fie aceea de a se feri (din instinct de aparare sau de frica). !aca nu vrea sa se suie pe degent miscati degetul putin pentru ca perusul sa vada ca nu reprezentati un pericol pentru el (miscati-l in %os, departati-l, apropiati-l, ridicati-l). )and perusul este de%a acomodat cu dumneavoastra este foarte posibil ca sa isi foloseasca ciocul pentru a se sui pe deget (deoarece perusii isi folosesc ciocul pentru spri%in). 2. $este cateva zile cand perusul va sta pe deget, scoteti-l din colivie. 1a inceput va zbura #aotic in camera dar nu va panicati deoarece este un lucru normal. Asezati-va confortabil si lasati-l sa se calmeze. !upa ce s-a calmat, apropiati-va usor de el si vedeti daca vi se va sui pe deget pentru a-l baga in cusca. !aca nu vrea sa se suie, nu va obositi sa-l prindeti, fiindca mai devreme sau mai tarziu i se va face foame. !aca totusi vreti neaparat sa-l prindeti (desi nu recomand acest lucru deoarece nu le place) ori va apropiati usor de el vorbindu-i incet ori stingeti lumina si acesta nu va mai zbura si atunci veti putea pune mana pe el cu usurinta. . !upa ce s-a acomodat complet cu dumneavoastra si cu camera, iar frica si curiozitatea lui dispar, dresarea propriu-zisa poate incepe. $entru a-l invata sa vorbeasca este foarte important sa stabiliti sa e.ersati zilnic, nu mai mult de doua sedinte, a cate 12 minute fiecare. 3edintele pot fi facute dimineata si seara (cand perusul este obosit si va asculta cu atentie tot ceea ce ii rostiti). (ste e.trem de important sa nu e.iste o alta sursa de zgomot impre%ur, care sa-i poata distrage atentia (de e.emplu' zgomote de masini, televizor, radio, aspirator, alte persoane, alte animale etc.) 1a inceput trebuie sa-l invatati cuvinte scurte, si treptat puteti sa-l invatati cuvinte lungi. $rima data va trebui sa-i repetati un singur cuvant clar si raspicat. !upa primul cuvant, greul a trecut, urmatoarele cuvinte le va invata mai usor. ". !upa alte 12-12 cuvinte puteti trece la lucruri mai complicate' 4Intrebari si raspunsuri5. 6rebuie sa-i repetati mai intai intrebarea (e.emplu' 4)e faci75) apoi raspunsul (e.emplu' 48ine*5). 9data ce perusul pronunta intrebarea dumneavoastra ii dati raspunsul: astfel el va realiza o legatura intre intrebare si raspuns. )and dumeavoastra ii veti pune intrebarea 4)e faci75, el va va raspunde 48ine*5 2. !aca doriti sa-l invatati sa faca aport e putin mai dificil. 6rebuie sa-l invatati sa raspunda mai intai la semnalul de aport (pe care-l stabiliti dumneavoastra, de e.emplu ' 4Vino aici5). !aca doriti sa-l invatati sa va aduca obiecte dintr-o parte a camerei, trebuie mai intai sa-l invatati sa faca acest lucru din mers, apoi din zbor. In primul rand bateti usor cu degetul in masa, langa el. !aca va va raspunde prin a da cu ciocul inseamna ca e receptiv si va invata repede. !aca bateti cu degetul in masa la cativa centimetri de el, iar acesta vine spre deget, ii puteti face un traseu, pe care sa mearga dupa bataile dumneavoastra din deget. ;asiti un obiect pe care-l poate ridica cu ciocul si oferiti-l sa se %oace cu el. !ati-i obiectului un nume si spuneti-i sa va aduca obiectul. 9ri de cate ori va va aduce obiectul va trebui sa-l rasplatiti spunandu-i 48ravo*5 sau dandu-i ceva de mancare. 3ucces la dresa%* $apagalii perusi sunt cel mai des intalniti in casele noastre. )#iar daca sunto mare responsabilitate, nu strica niciodatasa ai un perus in apropiere.

A+(NA<A=(A )91IVI(I )olivia papagalului trebuie sa fie destul de mare incatinauntru sa incapa doi papagali. 3patiul este foarteimportant pentru acesta,ca sa poata zbura dintr-o parte intr-altaa coliviei. In tava coliviei se pune nisip ars si astfel dezinfectat, deoarece pasarile au obiceiul sa ing#ita nisip si pietricele mici pentru a-si facilita digestia. Arderea nisipului in acest scop se poate face intr-o tava, pe aragaz. !easupra nisipului se vorpresara co%i de oua zdrobite si uscate, pentru ca perusul sa aiba la dispozitie o importanta sursa de calciu. )a orice pasare, papagalulin natura se aseaza pe diferitecraci.In colivie, intrucat nu e.ista craci, vom pune doua bete preferabil din lemn (sau plastic, daca nu avem din lemn) pe care perusul se poate spri%ini. Nota - nu folositi lemn de cires - este to.ic pentru ma%oritatea pasarilor* 0nuldin bete se va asezain partea de sus a coliviei, langa recipientul cu apa iar celalatin partea de %os, pentru ca papagalii sa aiba accesla castronelele cu mancare. $e unul din peretii coliviei,langa batul din partea de sus, puteti asezao oglinda iar in cealaltaparte, intr-un suport,un os de sepie. In coliviese mai agata si un leagan,pentru ca papagalul sa se dea in el. +AN)A=(A +ancarea de baza este meiul, iar pe langa mei se mai pune in mancare glant si dug#ie.$erusul mai mananca si alte seminte ca' ovaz si floarea soarelui. $e langa seminte se mai da de mancare miez de paine, mamaliga, branza dulce si cartof fiert. )a fructe si verdeata, i se poate da mar, banana, patrun%el verde si papadie (sa fie curate, fara apa pe ele, pentru ca, daca verdeata este umeda, fermenteaza in intestine si produce diaree). 3e mai pregateste un amestec numit #rana moale, care se face dintr-un ou fiert tare, sfaramat cat mai marunt, de obicei cu o furculita, un morcov dat prin razatoarea cea mai marunta, care se amesteca, cu 2- lingurite de pesmet (poate sa fie si gris sau malai) si se mai pun 2- varfuri de cutit de praf de coa%a de ou, pisat la rasnita de cafea. $raful obtinut din co%i de oue se adauga intrucat este o importanta sursa de calciu. Amestecul de #rana moale se tine la frigider si i se da perusului intr-un capacel (se da la temperatura camerei). A$A Apapapagaluluise va sc#imba zilnic, dimineata punandu-io picatura de albastru de metil in apa pana la culoareaalbastru desc#is (culoarea cerului senin )si o data pe saptamana 2- picaturi de vitamina =omvac , care contine gama de vitamine 8, >, ), A si (. Aceasta se cumpara de la farmacia veterinara si are rolul de supliment nutritiv.

In concluzie, sanatatea pasarilor depinde de o alimentatie completa si ec#ilibrata. Nevoile sunt variate si responsabilitatea noastra este sa le cunoastem. Apa $ermite actiunea enzimelor si #ormonilor. (i gasesc apa si in alimente' mere, morcovi etc., dar si in cereale. 3aruri minerale $apagalii au nevoi importante de' calciu, fosfor, fier, magneziu, potasiu, oligoelemente cum ar fi zinc, iod. Aminoacizi - sunt esentiali pentru crestere, digestie. Vitamine - sunt necesare mai ales la nivelul protectiei organismului si se gasesc in fructe si legume, dar trebuie avut permanent in vedere sa nu se a%unga la #ipervitaminizare. ;lucide - au nevoie si de za#aruri(glucoza) solubile si de amidon insolubil. 1ipide ( uleiuri, grasimi)- in cantitate mare provoaca scaderea fertilitatii. 3unt esentiale pentru a combate frigul, pentru a sustine perioada de reproducere. $roteine ( vegetale si animale )- in e.ces pot produc probleme intestinale. ?rana papagalilor - in concordanta cu nevoile nutitive si energetice. Alimentatia consta din cereale, legume si fructe. )erealele $asarile absorb elemente nutritive din cereale. (ste necesar sa manance toate tipurile de cereale. (ste posibil ca pasarile noastre sa nu manance decat cerealele pe care le prefera si se poate crea astfel un dezec#ilibru in alimentatia lor. 9bisnuiti pasarile dumneavoastra sa termine mancarea care li s-a dat, strangeti co%ile si nu aduceti noi cereale in cantitate mai mare decat este necesar. )erealele nu pot insa acoperi toate nevoile nutritive si trebuie insotite si completate de legume si fructe pentru ca alimentatia sa fie variata si ec#ilibrata. )erealele trebuie sa fie proaspete si o metoda de a proba este verificand daca germineaza. )erealele se pot utilize si in amestecuri - pentru papagalii mici si cei tineri si in perioada de iarna combat frigul si asigura energia necesara in perioada de reproducere. )erealele incoltite - pot fi utilizate pentru #ranirea papagalilor.

"

1egumele si fructele $apagalii pot fi #raniti cu' mere, pere, curmale (fara samburi), smoc#ine, >i@i, morcovi, salata, varza. +ere - contin minerale si vitamine. $ere - minerale si vitmine. )urmale - vitaminele A, 8 si ). 3moc#ine - vitaminele A si 8. >i@i - vitamina ). +orcovi - vitaminele A, 81, 82, ). 3alata - magneziu, vitaminele A, 8, ). morcov, andive, spanac, broccoli, sfecla, napi, ardei gras, varza de 8ru.elles, rosii bine coapte, vinete, fasole, mazare, mar, para, struguri, stafide, caisa, piersica, portocala, ananas. Inainte sa oferiti legumele si fructele spalati-le bine, taiati-le in bucatele mici si evitati vegetalele care au fost tratate cu c#imicale. ?ranire' $erusii sunt printre cele mai usor de intretinut animale de casa. (u le cumpar la ai mei o punga cu mei (cam 2,,g) si le a%unge cam o luna. !esigur le mai administrez si #rana aditionala cum ar fi mere, morcovi, salata, varza, c#imen, granule mici de porumb, ou fiert si coa%a de ou (de gaina*). )a orice pasare care se respecta, perusii consuma, in general, seminte uscate. )and depun oua, femelele consuma cu mare placere ou fiert, precum si coa%a acestora. 9ul fiert e bun ca sursa de proteine (mai ales pentru pui). Aructele sunt si ele prin pe lista preferintelor, mai ales merele, perele, morcovii, salata si multe, multe altele. +eiul este #rana principala, un fel de nuca sau aluna pentru veverita. !e aceea trebuie sa aia aiba in permanenta. +eiul este de trei feluri' alb (cel mai bun), galben si rosu. Ideal este sa fie amestecate, insa cel alb sa fie preponderent, mai ales pentru #ranirea puilor, deoarece are coa%a mai subtire si e mai usor de desfacut. +eiul rosu are coa%a mai tare, dar este si foarte #ranitor. Apropo de co%i' din cutia cu mancare trebuie inlaturate co%ile ce apar. $erusul are un talent nemaipomenit in desco%ire, insa co%ile le lasa in cutie, care se aduna si nu mai are acces la semintele ramase. !iferite feluri de mancare se pot amesteca. V-as putea recomanda si o 4reteta5' mar si morcov ras si amestecat cu 2- lingurite de pesmet. 3e mai poate razui ou fiert (albus si galbenus) si se pot pune si cateva co%i de oua. In cazul in care puneti ou fiert, amestecul nu trebuie sa stea mai mult de doua zile in colivie, pentru ca se altereaza. !esi amestecurile sunt foarte indicate, eu prefer sa pun fiecare fel de mancare separat, pentru ca perusii pot sa consume doar un fel de sortiment, iar restul este pierdere. $entru asigurarea anumitor nutrimente si vitamine sau pentru refacea perusului dupa o anumita boala, se recomanda branza de vaca (sa fie nesarata*) sau iaurtul simplu. ( bine ca #rana sa fie din mai multe feluri. Astfel pasarea poate alege dupa bunul plac. 3emintele se pun, de obicei, in cutiile din colivie. 3unt niste dispozitive speciale care se pot atasa de colivie printre gratii si sunt destul de comode mai ales pentru realimentarea lor, dar eu nu le prefer pentru ca pasarile mai scapa cate un bob, acela cade si e o pierdere. )o%ile de mei cad si ele pe fundul coliviei, iar daca perusul da din aripi face dezastru pe langa colivie. !aca aveti mai multi perusi, e bine ca mancarea sa fie pusa intr-un vas mai mare (mai alungit) pentru ca au obiceiul sa manance in acelasi timp, iar o 4masa5 mai mica poate isca conflicte. 3au se poate pune in mai multe vase.
2

!aca sunt infometati pentru ca nu au avut #rana timp indelungat, pot avea loc mici certuri in momentul in care li se administreaza mancare. Aructele si legumele se razuiesc si se pun si ele intr-o cutiuta. !aca observati ca nu se atinge de ele, incercati sa le dati bucati mai mari prinzandu-le intre gratiile coliviei. Apa se pune cutiute si trebuie sc#imbata o data la doua-trei zile. 3unt in comert niste vase speciale numite adapatori, pe care le recomand recomand calduros, sunt foarte comode si pentru perusi, cat si pentru proprietarii acestora. In general, perusii nu prea consuma multa apa. 9 data pe luna inlocuiti apa din adapatoare cu ceai de musetel fara za#ar, pentru a-i a%uta la eliminarea to.inelor. !esigur, ceaiul sa fie rece: daca nu, in cel mai bun caz se deformeaza adaptatoarea (care e din plastic) sau in cazul rau va alegeti cu perusi fierti* )eaiul sa nu ramana mai mult de doua zile, pentru ca isi sc#imba proprietatile tamaduitoare. $rodusele alimentare si apa trebuiesc puse in vase curate. (vitati pe cat posibil seminte mai dubioase, cum ar fi neg#ina, care provoaca indigestie. !e asemenea nu administrati alcool (sub nici o forma***), ciocolata, cartof, sare sau alte produse din acestea. +ai bine intrebati un specialist inainte. !iferite alimente cum ar fi oul fiert, e bine sa fie administrat pentru o singura zi, deoarece se altereaza siB e de rau dupa aceea. In sezonul rece, acest gen de mancare poate sta si doua zile, dar nu mai mult*. (vitati alimentele ce contin sare si N0 sarati anumite tipuri de alimente (cum ar fi branza de vaca, oul). 3area provoaca diaree intensa si duce la deces. Alegerea #ranei' )el mai indicat este sa cumparati mancarea perusilor de la un magazin de specialitate, pentru a fi sigur ca este preparata corespunzator. )orect7 Nu prea: unele sortimente pe care le veti intalni sunt mai mult pentru a atrage a duce in eroare clientul si pentru a va castiga cat mai multi bani. $ersonal, cand cumpar o punga de mei, aleg felul simplu, in sensul sa nu fie amestecat cu alte seminte. 3e intampla ca acele seminte sa nu fie consumate si reprezinta o risipa: nu mai spun ca trag la grama%. !e aceea, seminte de alt gen le iau si le pun separat in cutiute. !aca constat ca perusul consuma prea mult din acele seminte, le administrez periodic, pentru ca e.ista risc de into.icatii. $uteti sa faceti la fel ca mine sau puteti sa alegeti preparate gata facute (unde semintele sunt, teoretic, in cantitati corespunzatoare). 6otusi, pentru un incepator e bine ca sa aleaga a doua varianta.

WASA
eu fac painea de tarate sub forma de Wasa si nu framant aproape de loc la ea. dintr-o portie imi ies doua tavi de aragaz. o tava are "feliile" mai groase iar dupa coacere (15 minute la foc moderat) raman moi, iar a doua tava fac "feliile" mai subtiri si le las pana se rumenesc (15 minute la foc moderat si inca 5 minute la foc iute), asa devin crocante. cantitatile pentru o portie 1 cana de apa (!5"ml#cana), sau "supa" de diverse legume (ciuperci, conopida, etc.) 1#! linguritze sare 1 cub dro$die proaspata (cred ca are !5g, scrie pe el ca e pentru 5""g faina) 1%1#! cani faina integrala (de obicei pun 1 cana secara si 1#! cana grau) 1%1#! cani taratze amestec toate ingredientele cu lingura intr-un castron, pun aluatul pe masa si framant putin, doar atat cat sa-l pot intinde. il intind cu sucitorul pe masa (o ung cu putin ulei) de grosime cat de groase vreti sa va iasa "feliile", il intep cu furculita, tai patrate si pun in tava de aragaz la copt. cand iau patratele de pe masa trec usor cu cutitul pe sub ele pentru ca se mai lipesc cateodata de masa (nu vreau sa pun prea mult ulei). painea o pastrez in frigider si o portie de asta imi a$unge &-' zile sau ! linguri gluten ( &) g* - ' linguri faina integrala grau ( )" g* - + linguri tarate fine ( )" g* - !" linguri apa calduta (cam 15" ml) si sare dupa gust. ,t. prima data am masurat cu lingura si am vazut si cat inseamna pe cantar (in rest foloseam cantarul si c-iar si la paine am folosit mereu proportia 1 1, in grame, nu in volum). .a reteta asta nu pun dro$die ca la paine. /ureaza fantastic de putin totul (1" minute amestecatul ingredientelor % "framantatul" si 15 minute la cuptor cu focul la minim), iar din cantitatea trecuta iese e0act o tava mare de aragaz ( 1! bucati mari ca in poza. 1ava unsa cu f. putin ulei, iar cuptorul putin preincalzit (ii dau drumul inainte sa incep sa intind aluatul in tava). ! linguri gluten ( &) g* - ' linguri faina integrala grau ( )" g* - + linguri tarate fine ( )" g* - !" linguri apa calduta (cam 15" ml) si sare dupa gust. ,t. prima data am masurat cu lingura si am vazut si cat inseamna pe cantar (in rest foloseam cantarul si c-iar si la paine am folosit mereu proportia 1 1, in grame, nu in volum). .a reteta asta nu pun dro$die ca la paine. /ureaza fantastic de putin totul (1" minute amestecatul ingredientelor % "framantatul" si 15 minute la cuptor cu focul la minim), iar din cantitatea trecuta iese e0act o tava mare de aragaz ( 1! bucati mari ca in poza. 1ava unsa cu f. putin ulei, iar cuptorul putin preincalzit (ii dau drumul inainte sa incep sa intind aluatul in tava).
C

Am intins direct in tava (a treia poza de sus e cu tava cu aluatul intins). /e taiat am taiat-o cand a fost gata facuta.

nu intind aluatul pe masa ci direct pe -artia de copt. apoi pun -artia de copt cu totul in tava. acolo tai "feliile", adica trasez cu cutitul liniile. dupa coacere "indoi" aluatul pe crestatura facuta de cutit si se desprind frumos feliile.