Alexandru Lapusneanul

-nuvela-istorica demonstratieNuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii,conflict consistent si personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o intriga puternica cu un conflict sustinut, care focalizeaza, de regula, asupra unui personaj principal si are ca scop caracterizarea acestuia. Nuvela istorica evoca o anumita epoca istorica, o personalitate, are ca sursa de inspiratie cronici, letopisete,si izvoare materiale care dau verosimilitate tempoarala scrierii,completata insa cu fictiune pentru a crea personaje si fapte exceptionale, cu un impact puternic asupra lectorului in maniera tipica romantica. Nuvela Alexandru Lapusneanul ,apare in primul numara al revistei Dacia literara ( !"#$ca exemplificare a doctrinei literare tri%utare romantismului si curentelui nationalist promovate de acesta, fiind, totodata prima nuvela romanesca. &ema nuvelei este prezentarea personalitatii domnitorului medieval , Alexandru Lapusneanul, in timpul celei de-a doua domnii, istoric derulata intre '(" si '(). *ursele de inspiratie sunt Letopisetul &arii +oldovei a lui ,rigore -rec.e cat si /ronica lui +iron /ostin din care autorul preia scena razvratirii maselor. 0ste vor%a asadar de o contaminare a surselor cat si de introducerea unor personaje fictive ,toate aceste licente istorice au insa scopul de-a crea o imagine semnificativa a 0vului +ediu romanesc. /ompozitia este riguroasa,coerenta, grupata in patru episoade-nucleu,structurate asemeni actelor unei piese de teatru , fiecare avand un motto semnificativ pentru actiunea cuprinsa in acesta. /apitolul 1 are motto-ul De voi nu ma vreti , eu va vreau2, replica a lui Lapusneanu data %oierilor la intoarcerea in tara, confruntat cu refuzul acestora de a-l primi, al doilea Ai sa dai seama doamna, amenintare proferata de o vaduva,la adresa domnitei 3uxanda . 1n capitolul 111, actiunea atinge dramatismul maxim, prin replica /apul lui +otoc vrem, strigat al multimii nemultumite de asuprierea %oierilor. -ltimul mottoDe ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu, apartine tot lui Lapusneanu si reprezinta amenintarea acestuia , dupa ce se trezeste calugarit fortat. Actiunea este organizata pe momentele su%iectului. 0xpozitiunea prezinta revenirea in +oldova a lui Lapusneanu pentru a-si recapata tronul de la &omsa pe care il infransese. 0ste intampinat de %oierii care il tradasera si care vroiau sa il convinga sa renunte la tron.*pancioc si *troici ,%oieri tineri ,inceraca sa il convinga ca Norodul nu te vrea, nici nu te iu%este,in timp ce +otoc, %oier vec.i si perfid, renunta la scopul pentru care venise pentru a intra in gratiile domnitorului. 1ntriga este reprezentata de .otararea ferma a lui Lapusneanu de a prelua tronul, indiferent de piedici.3aspunsul lui atesta acest fapt4Daca voi nu ma vreti,eu va vreau, iar daca voi nu ma iu%iti, eu va iu%esc pre voi5 *a ma intorc6 +ai degra%a isi intoarce Dunarea cursul indarat. Astfel avem conturat conflictul principal,exterior, intre %oieri si domnitor, prezenta unuia in conducerea tarii excluzand cealalta forma de putere. Desfasurarea actiunii prezinta actiunile domnitorului pentru a starpi cui%urile feudalitatii si a curata stupul de trantori. Astfel, el arde toate cetatile si la cea mai mica gresala ii omoara pe cei, care, de fapt, din punct de vedere politic ii erau dusmani.

Aceste actiuni trezesc dorinta de raz%unare si complot impotriva crudului domnitor. 1nfricosata de o vaduva al carui sot fusese omorat , domnita 3uxanda, sotia domnitorulu il roaga pe acesta sa inceteze crimele, dand nastere unui conflict. *adic innascut, domnitorul accepta rugamintea sotiei ,insa ii promite acesteia un leac de frica. 1n cadrul capitolului 111, se remarca trei momente deose%it de dramatice. 7rimul dintre acestea este scena sluj%ei de la +itropolie si a discursului domnitorului.Lapusneanu asculta sluj%a cu smerenie, se inc.ina pe la icoane, acesta este urmata de masa de la palat, de fapt un cumplit macel ce capata proportii apocaliptice. Actiunea sangeroasa declansata de domnitor are ecou in inimile taranilor care se starang la palat si care sunt manevrati de acesta pentru a duce la final ,de fapt, propriile planuri. Norodul furios cere capul lui +otoc, vazut ca unic responsa%il de starea lor. Deznodamantul nuvelei este realizat in stil naturalist prin exacer%area reactiilor domnitorului cuprins de %oala si otrava, care induc criza mistica. 0l cere sa fie calugarit, apoi isi revine, detestand situatia in care se afla. +oare in mainile %oierilor si ale domnitei 3uxanda. Astfel conflictul este rezolvat, reluandu-se situatia de la inceputul capitolului 1, aducand la final toate conflictele deci si su%iectul operei. ,radatia dramatica, prezenatarea simetrica a unor episoade din istoria +oldovei este caracteristica acestei scrieri. Datorita faptului ca avem de-a face cu o nuvela, nu actiunea, ci personajele dau valoarea artisitica a scrierii. Lapusneanul, eroul eponim al operei capata o aura legendara. 0ste un erou de factura romantica, construit prin procedeul antitezei in raport cu celelate personaje(%oierii, domnita 3uxanda,multimea$,urmarind diverse planuri ale personalitatii sale complexe. 0l este oponentul politic al %oierilor tradatori,conducatorul multimii dezorientate si demonul ce se opune %unatatii domnitei. 3eprezinta tipul domnitorului crud si tiran, iar pentru conturarea trasaturilor lui sunt folosite modalitati traditionale ale caracterizarii directe si indirecte. Autorul ii contureaza un portret fizic minutios(descrierea vestimentatiei de la sluj%a$, *e detaseaza de o%iectivitatea caracteristica pentru a face aprecieri de genul uratul caracter. +ult mai numeroase si semnificative sunt modalitatile indirecte deoarece personajul are o dimensiune scenica, teatrala. 0l se misca li%er, se manifesta, se exprima, definindu-se prin dialog si gestica. Lapusneanu demonstreaza un caracter sangvinar(radea, musc.ii se suceau in rasul acesta si oc.ii lui .ojma clipeau8sangele intr-insul incepu a fier%e$, o fire violenta (puse mana pe jung.ier cauta o arma$, un temperament coleric (era gal%en ca ceara, radea la vederea macelului %oierilor$. *c.im%ul taios de replici dintre el si %oieri la intoarcerea in tara demonstreaza .otararea (sa ma intorc6 mai de%ra%a isi intoarce Dunarea cursul indarapt$, fermitatea, autoritatea ,am%itia du%lata de vointa. 9in psi.olog, el stie sa manipuleze atat pe +otoc, cat si poporul ,multimea %urzuluitapentru a-si atinge scopul, acela de a-si elemina adversarii. : alta trasatura care reiese din portretul domnitorului este ipocrizia completata de simt de disimulare, %azate am%ele pe inteligenta dai%olica. Acestea sunt puse in evidenta in scena de la +itropolie prin care promite impacarea cu %oierii,in fapt pregatise uciderea acestora intr-un mod miselesc si maca%ru.

*adismul, cinismul si spirtul de stapanire sunt magistral conturate in scena discutiei cu +otoc , si continuate in replica servita acestuia cand multimea dorea linsarea lui4 *a omor o multime de oameni pentru unul singur n ar fi pacat6 1n ceea ce priveste arta narativa si stilul operei ,cateva caracteristici sunt nota%ile. Naratiunea curge liniar,cronologic, prin juxtapunerea episoadelor in maniera clasica.0ste in general realist-o%iectiva, la persoana a 111a. Naratorul este o%iectiv, omniscient, omniprezent, reusind astfel sa puna in um%ra licentele istorice , dand texului verosimilitate , creand un adevar de sine-statator, independent de cel istoric. &ot pentru a contura o opera credi%ila, Negruzzi apeleaza la dialog si descriere. +odaliatea cea mai eficienta in acest proces este utilizarea unor expresii populare(norod, gloata$. Acestea fiind spuse, Alexandru Lapusneanul de /ostac.e Negruzzi este o nuvela istorica.