LUniversit Technique de Moldavie

Facult IMT

Portefeuille
a discipline - langue francaise
La theme : Lamborghini Miura P400 : plus quune revolution

Efectu

Verifi

Chisisnau 2012

La traduction
Punctul francez Publicat la 02.11.2012

Retro si cluburi Lamborghini Miura P400: mai mult decit o revolutie Inca astazi, ea te face sa intorci capul. Este dificil de imaginat socul pe care l-a facut Miura atunci cind ea a fost lansata in martie 1966 in salonul de la Geneva. Automobilele noastre culte. Legenda spune ca Ferruccio Lamborghini, nemultumit de Ferrari al sau, a decis sa construiasca un automobile de sport propriu. Este mult mai prcis ca taurul de SaintAgata a vazut in masinile sport activitate mult mai valoroasa ochilor feminini decit la tractoarele agricole si la tigaile de mazuta care le fabrica pina ce au fost foarte profitabile. Mereu este asa ca dupa un 350/400 GT foarte sofisticat insa inca traditional si estetic putin reusit, el lanseaza o adevarata bomba in microcosmosul masinilor sportive de o gama inalta, Miura, un nume a unei crescatorii de tauri de corida, de care el era pasionat. Un V12 transversal! Primul soc tine de arhitectura sa. Sasiul fusese lansat in noiembrie 1965. Un V12 central plasat transversal inaintea osiei din spate, 4 litri de cilindri si 350 CP, arbori dubli la cama din fata, arbore cotit cu 7 trepte, 4 roti independente, ofera 300 km/h! Nemaiauzita masina de serie, insusi limitata. In afara de Rene Bonnet Djet si de citeva tentative avortate, era prima masina cu motor central! Negrul mat Un alt soc tine de stilul sau care s-a descoperit 5 luni mai tirziu, in martie 1966 la Salonul de la Geneva. Turtita si lata 1,05 m inaltime pentru 1,76 m latime cu un ansamblu de detalii (genele farelor, bara de protectie, jaluzelele parbrizului din spate si inconjurat de ferestre) tratat in negru mat in locul cromului traditional, toate cu proportii absolute extraordinare, Miura nu se aseamana cu nici un automobil sportive. Capotele din fata si din spate basculante in contrasens au fost completate cu acest arsenal de o originalitate stilistica. Exista intr-adevar acest sistem de deschidere asa spectaculoasa a capotelor pe un proiect Miura realizat de catre Touring la 1/5 a inainte ca el sa nu fi pus definitiv cheia sub usa. Un concept pe drum Cariera Miurei nu a durat decit 12 ani si astazi se trag unele 800 de exemplare produse. Semnalam studiul stilului Miura Concept, lansat in 200C de catre Lamborghini pentru a 40 a aniversare a Miurei revizitata de catre Walter de Silva, deci directorul stilului Lamborghini. Productia Cucosii erau construiti la Bertoni la Grugliasco si pe urma erau indreptati la uzina Lamborghini de SantAgata Bolognese pentru a primi acolo mecanica lor. Productia Miurei s-a oprit in decembrie 1972 dupa 475 de exemplare a P400 din martie 1966 pina in noiembrie 1968, 140 de exemplare a P400 S din noiembrie 1968 pina in decembrie 1971 si 150 exemplare a P400 SV din martie 1971 pina in aprilie 1973.

Fisa tehnica Sasiul Structura: Caseta central autopurtatoare din otel cu perioadele din fata si din spate Suspensia: 4 roti independente triunghiular suprapuse Frinele: Discuri de 30 cm la toate 4 roti Directia: Prin cremaliera Motorul Pozitia: central-transversal Tipul: 12 cilindri in V Distributia: 2 arbori dubli cu camele in fata, 2 supape pentru un cilindru Arborele cotit: cu 7 trepte Alimentarea: 4 carburatoare triple corpurilor Weber Cilindrarea: 3929 cm3 Puterea: 350 CP la 7000 tr/min Viteza maximala: 280 km/h 1000 m de la demarare: 26 s. De la 0 la 100 km/h: 6,6 s. Transmisia Tipul: propulsare Ambreajul: monodisc Cutia: manuala Lamborghini cu 5 trepte Dimensiunile Lungimea x Latimea x Inaltimea: 436 x 176 x 105,5 cm Ampatament: 250 cm Calea AV/AR: 141,2/141,2 cm Greutatea: 980 kg Rezervorul: 77 l Anvelopele: Pirelli 210 x 15 HR

Evolutia Miura P400 In raport cu prototipul de la Geneva, Miura de serie primeau faimoasele jaluzele in loc de parbrizul din spate si de taliile marunte erau imbogatite, insa global ea este identical cu automobilul de salon. In octombrie 1966 ea costa 93 000 F. Drept comparative, o Lancia Fulvia GT costa 14 340 F si un Renault 8 Gordini 13 990 F. Miura Jota 4 si replicile In 1970, pilotul de proba Bob Wallance a pus in punctul lejer suprafata nituita, calea largita (146 cm inainte si 154,1 in spate), farurile carenate, mustata aerodinamica, extractor de aer, masa sa depasind 890 kg. V12 lubrifiat de catre carterul uscat depasind 440 CP la 8500 tr/min cu un procentaj a compresiunii purtat de la 11, 5 la 1 si o pereche de 41 mkg la 6500 tr/min, 1000 m DA sunt depasiti in 19,6 s si de la 0 la 100 km/h nu dureaza decit 3,6 s. Ea s-a distrus intr-un accident. Mai multe Miura SV, SVJ, au fost amenajate mai mult sau mai putin serios pentru a redenumi Jota. Miura P400 SV Ultima evolutie a Miurei este mai chibzuita si mai imbinata. Cel mai atragator in ceea ce priveste pneurile din spate FR70 VR15 care au necesitatea de gonflare a aripilor. Abandonarea genelor farurilor si noile semnalizatoare din fata si din spate completeaza transformarea. Tehnic, triunghiul de suspensie din spate a fost inlocuit cu patrulatere si V12 trece de 385 CP.

Resume La legende dit que Ferruccio Lamborghini, mecontent de sa Ferrari, decidat de construire sa proper voiture de sport. Alors, en mars 1966 au Salon de Geneve fut devoilee les premieres Lamborghini Miura. Le premier choc tenai a son architecture. Un V12 central place transversalement en avant lessieu arriere, 4 litre de cylinder et 350 ch, vilebrequin a sept paliers, quatre rous independents, donne pour 300 km/h. Lautre choc tenait a son style. Plate et large, avec un ensemble de details: cils de phare, pare chocs, jalousies de lunette arriere, traite en noir mat a la place du chrome traditionnel. La Miura ne ressemblait a aucune autre sportive. La carrier de la Miura ne dura que 12 annees et dans ce periode on produit 800 exemplaires: au debut Miura P400, depuis Miura Jota 4, et finalement Miura P400 SV. La production de la Miura cessa en decembre 1972. Vocabulaire
1. Chassis - le cadre metallique qui supporte la carrosserie et les organs mecaniques de lauto; 2. Capot la couverture metalique qui protg le moteur; 3. Moteur machine thermique qui transforme la chaleur en travail mecanique; 4. Vilebrequin le element principal du dispositive bielle-manivelle. Il permet la transformation du movement lineaire en movement de rotation continu; 5. Suspension ensemble des pieces qui absorbe les chocs dus aux inegalites de la route; 6. Soupape piece en movement qui se ouverte ou se ferme au moment de lexplosion; 7. Direction- ensemble des mecanismes qui permettent de guider les rous dune voiture; 8. Aile la partie laterale de la carroserie qui couvre les rous.