Universitatea Liber Internaional din Moldova Facultatea Psihologie i Asisten Social Catedra Psihologie Programa analitic la disciplina

IS !"IA PSI#!L!$I%I
Autor& 'evcenco !(ana) magistru *n psihologie Anul de studii& I Semestrul& II +umrul total de ore& ,-. +umrul de ore de contact& /. 0in ele prelegeri& 1. Credite %C S& Programa a 2ost discutat i aprobat la edina Catedrei Psihologie Proces verbal nr3 , din 1,3.43.5 seminare& 1.

'e2 catedr Con23 univ3) dr3 "usnac Svetlana 0ecan Facultate Con23 univ3) dr3 +icolae Sali Preedinte Comisia metodic Con23 univ3) dr3 6ictoria $ona

Anul academic 7..5 8 ,.,.

1

S A+0A"0 CU""ICULA" AL 0ISCIPLI+%I IS !"IA PSI#!L!$I%I +umrul total de ore& 150 +umrul orelor de contact& 60 ore; dintre care prelegeri 30 ore, ore practice 30 ore. Credite %C S& 5 Semestrul& II %valuare& examen scris Publicul vi9at& anul I Competene gnosiologice i pra(iologice preliminare& istoria filozofiei. Interdisciplinaritatea& culturologie, psihologia personalit ii, psihologia social. Po9iionarea disciplinei *n planul de studii& fundamental, o!ligatoriu

!:I%C I6% F!"MA I6 ; 0%<6!L A I6%& "a finele cursului studen ii tre!uie s achizi ioneze urmtoarele# C!MP% %+=% $+!SI!L!$IC%& - s identifice rolul fiecrei perioade istorice $n dez%oltarea psihologiei ca &tiin - s cunoasc reprezenta ii diferitor curente, orientri, &coli psihologice &i s e%iden ieze aportul lor $n dez%oltarea psihologiei ca &tiin - s interpreteze modalit ile de studiere a psihologiei, $ncep$nd cu perioada antic p$n $n perioada contemporan

C!MP% %+=% P"A>I!L!$IC%& - s analizeze materialul teoretic, s discrimineze ideile principale - s analizeze &i s interpreteze unele cazuri cele!re care au a%ut loc $n domeniul psihologiei - s simuleze unele experimente nominalizate $n cadrul prelegerilor introduc$nd modificri necesare. C!MP% %+=% 0% C%"C% A"% - s optimizeze procesul de acumulare a cuno&tin elor noi prin metode personale de analiz, sintez, memorare a informa iei - s selecteze &i s compare concep iile de !az a reprezentan ilor diferitor curente $n psihologie - s propun a!ordri 'formulri( personale a unor pro!leme sociale care ar putea fi explicate prin intermediul teoriilor studiate $n cadrul cursului

:3 C!+=I+U UL P"!$"AM%I C!+F!"M $"IL%I& A? P"%L%$%"I

@ d3r3 %MA F!"MA P"%<%+ A"II @ 0% !"% Cont3 Ind3

,3

73 13

B3

-3

/3

C3 43

53

,.3

,,3

Istoria psihologiei ca tiin3 1( *!iectul de studiu, o!iecti%e &i metode ale istoriei psihologiei. )( "ocul psihologiei $n sistem cu alte &tiin e. 3( +ro!lema periodizrii $n istoria psihologiei. ,tapele de dez%oltare a psihologiei ca &tiin . Psihologia antic3 1( Idea ia psihologic $n antichitatea antic prearistotelic. )( -oncep ia aristotelic despre suflet. 3( Idei psihologice la medicii antichit ii. 0e la antichitate la paradigmele g*ndirii psihologice moderne3 1( Importan a concep iilor lui .. /acon pentru psihologie. )( 0n% tura despre suflet &i pasiuni la 1ecartes. 1ualismul lui 1ecartes. 3( 2naliza afectelor dup 3pinoza. Scurt re2erire la materialismul l iluminismul 2rance9 din secolul al >6III8lea3 1( 3ecolul 45III lea 6 secolul luminilor. +remisele psihologiei asocia ioniste. )( 7eprezenta ii iluminismului francez &i contri!u iile lor pentru psihologie. Paradigmele psihologiei moderne3 Asociionismul3 1( +recursori ai asocia ionismul '8. 9o!!es, :. "oc;e, <. /er;ele=, 1. 9ume(. )( +aradigmele psihologiei asocia ioniste. 1. 9artle=. 3( Importan a ideilor e%olu ioniste a lui 3pencer &i 1ar>in pentru psihologie. Structuralismul ca curent pshologic3 1( Introspec ia ca metoda central de cercetare $n cadrul structuralismului. )( <$ndirea psihologic a lui ?. ?undt. 3( ,. 8itchener &i al i reprezentan i ai psihologiei structurale. Funcionalismul ca orientare psihologic3 1( .unc ionalismul ca sistem. )( ?. :ames ca fondator al func ionalismului. Psihoanali9a i neo2reudismul3 1( .ondatorul psihanalizei 6 3. .reud. )( +sihanaliza ca paradigm. -ontri!u iile psihanalizei la dez%oltarea psihologiei. 2l i reprezentan i ai curentului psihanalitic. 3( @eofreudismul. :ehaviorismul i neobehaviorismul3 1( .ondatorul !eha%iorismului 6 :. ?atson. -oncep iile fundamentale cu pri%ire la natura omului. )( @eo!eha%iorismul. /... 3;inner# condi ionarea operant sau instrumental. $estaltismul ca orientare psihologic3 1( .ondatorii gestaltismului 6 A. ?ertheimer, ?. Bohler, B. Boff;a. )( +rincipiile gestaltismului. +aradigma gestaltist. +ro!lematica $n% rii. 3( -ontri!u iile gestaltismului. Psihologia umanist ; concepiile 2undamentale cu privire la natura omului3 1( -oncep iile de !az ale psihologiei umaniste. )( -. 7ogers, 2. Aaslo> &i al i reprezentan i ai psihologiei umaniste.

-lasic

-lasic -lasic

7 7

B B

-lasic

-lasic

-lasic

-lasic Interacti% Interacti% Interacti% Interacti% Interacti% Interacti% Interacti%

7 B

B B

,73

recut i istorie *n psihologia romDneasc. 1( +sihologia experimental $n 7omCnia '@. 5aschide, -. 7dulescu Aotru, <h. Aarinescu(. +rimul institut de cercetri psihologice din 7omCnia. )( 1ate !iografice a renumi ilor psihologi romCni.

-lasic

otal :? S%MI+A"%73
@ d3r3 %MA F!"MA P"<%+ A"II

1.

B-

@ 0% !"% Cont3 Ind3

,3

73 13 B3 -3 /3 C3 43 53 ,.3 ,,3

Su2letul ca obiect de studiu al psihologiei antice& 1. 8ratarea sufletului $n religiile *rientului 0ndeprtat. ). 1ialogul socratic# pr ile implicate $n dialog, formularea $ntre!rilor, modalitatea de desf&urare 'maieutica(. 2ristotel# D1e animaE construc ia &i idea ia primului tratat despre suflet. D+ar%a naturaliaE ,mpirismul antichit ii. ,picur &i 1iogene. 1ecartes D@u exist nimic care s fie $n $ntregime $n puterea noastr, $n afar de g$ndurile noastreE. Psihologia antic Importan a ideilor e%olu ioniste a lui 3pencer &i 1ar>in pentru psihologie. 2pari ia primului la!orator psihologic $n lume su! conducerea lui ?. ?undt. ?. :ames ca fondator al func ionalismului. Asociaionismul) structuralismul i 2uncionalismul ; primele curente psihologice3 3tudierea incon&tientului# asocia iile li!ere, interpretarea %isurilor, analiza transferului, a!reac ia. Gltimile realizri $n domeniul terapiei psihoanalitice. 2l i reprezentan i ai curentului psihanalitic# complexul de inferioritate, interesul social $n %iziunea lui 2. 2dler &i func iile psihice, tipuri psihologice $n %iziunea lui -. :ung. /eha%iorismul &i neo!eha%iorismul. 2. /andura &i $n% area prin o!ser%a ie. 5iolen a $n emisiunile tele%izate modele ale agresi%it ii $n fiecare $n cas. Anali9a comparativ a 2reudismului i a behaviorismului3 <estaltismul &i atitudinea fa de experien a trecut. +sihologia umanist. +ersonalitatea $n func ionalitatea sa deplin# complexitatea tririlor emo ionale, mod de %ia existen ial, $ncredere organismic, li!ertate empiric, creati%itate 'dup -. 7ogers(.

7apoarte

7apoarte 7apoarte 1ez!ateri "ucrare de control F1 7apoarte .ocus grup 7apoarte "ucrare de control F) 7apoarte 7apoarte

7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

1 B B B B B B B B B

,73 ,13 ,B3 ,-3

7apoarte "ucrare de control F3 Interacti% Interacti%, $n grupuri otal

7 7 7 7

B B B B

,/3

1.

B-

C?

%MA ICA "AP!A" %L!" P"!PUS% S U0%+=IL!" P%+ "U %6ALUA"%A LUC"ULUI I+0I6I0UAL

1. -onceptele despre suflet &i corp $n filozofia !udismului. ). /udism primul concept filozofic cu elemente de psihoterapie. 3. 1ialogul socratic. H. I1espre sufletE $n %iziunea lui 2ristotel. 5. 5ia a &i opera fondatorului primului la!orator psihologic ?. ?undt 6. +ro!lema ,u lui $n psihologie. J. 1ez%oltarea li!idinal a copilului $n %iziunea lui 3. .reud. K. 3ensul %ie ii $n %iziunea lui 2. 2dler L. Aodificarea comportamentului dup 2. /andura. 10. 7olul lui 5. /ehtere% $n apari ia primului la!orator experimental $n 7usia. 11. +rincipiile de a!ordare a su!iectului uman $n psihologia umanist. 1). @oi pro!leme sociale &i direc ii de implicare a psihologiei ca &tiin . SU"S% :I:LI!$"AFIC% Surse bibliogra2ice obligatorii 3chi e din istoria psihologiei, /ucure&ti, 1LLH Mlate, Aielu, IIntroducere $n psihologieE, /ucure&ti, -asa de ,ditur &i +res, INansaE, 1LL6 7adu, Ion, IIntroducere $n psihologia contemporanE -luO @apoca, 3incron, 1LL1

a? 1. ). 3.

b? :ibliogra2ie e(tins 1. -osmo%ici, 2ndrei I+sihologie generalE, Ia&i, +olirom, 1LL6 ). .reud 3. Introducere $n psihanaliz, /ucure&ti, )000 c? Surse internet S "A %$II 0% %6ALUA"%& %valuare& a( Iniial& prezentarea rapoartelor &i ela!orarea criteriilor de apreciere a prezentrilor ascultate; autoe%aluarea $n !aza familiarizrii studen ilor cu cerin ele fa de competen elor academice pe parcursul &i la finalul cursului. !( Curent& pregtirea pentru seminare; 3 lucrri tematice 'scrise( o!ligatorii; prezentarea rapoartelor; ela!orare de informa ii suplimentare $n cadrul fiecrei teme 'scheme, ta!ele, materiale ilustrati%e, descriere de experimente(; e%aluarea lucrului cu literatura recomandat. c( Final& pre test, test de examenare final Cerine pentru admiterea la proba 2inal i algoritmul de calculare a notei 2inale Condiiile i sarcinile ce stau *n 2aa studentului# s cunoasc modelele teoretice, propuse $n cadrul cursului;
5

s sintetizeze !i!liografia recomandat; s posede a!ilitatea de aplicare a cuno&tin elor $n rezol%area unor pro!leme concrete practice; s poat utiliza cuno&tin ele cptate $n cadrul altor o!iecte $n tratarea unor situa ii specifice disciplinei date; s foloseasc li!er conceptele care deser%esc domeniul o!iectului; s poat proiecta &i aplica o cercetare experimental, prezenta rezultatele acesteia, ela!ora concluzii &i recomandri. nota ,. se atri!uie $n cazul c$nd se d do%ad de cuno&tin e teoretice exep ionale care dep&esc limitele con inutului programei analitice la disciplina din care este selectat su!iectul respecti%, care demonstreaz a( posedarea temeinic a aparatului terminologic, !( cunoa&terea principalelor teorii, &coli, orientri, autori care s6au preocupat de fenomenul pus $n discu ie, c( capacitatea de a cita lucrri &i autori, care in de !i!liografia o!ligatorie &i cea suplimentar la disciplina dat; d( a!ilit i inducti%6deducti%e care6i permit formularea propiilor opinii $n pro!lema a!ordat; e( capacit i de aplicare con&tient a postulatelor teoretice $n explicarea e%enimentului real, $n acti%itatea profesional; f( aptitudinea de a explica fenomenul prin prisma interdisciplinarit ii, oper$nd cu no iuni &i explica ii teoretice din disciplinele adacente, din alte &tiin e $nrudite; g( expunere coerent, logic, fr gre&eli a materialului; nota 5 se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e teoretice &i practice foarte !une, temeinice &i multilaterale conform materialului de program la disciplin# a( demonstreaz posedarea cert a termenilor &i no iunilor, !( cunoa&te principalele teorii, scoli, orientri, autori care s6au preocupat de fenomenul pus $n discu ie &i care au constituit su!iectul discu iei pre%zut de programa la disciplina dat, c( citeaz lucrri &i autori din !i!liografia o!ligatorie la disciplina dat; d( poate formula opinii proprii $n pro!lema a!ordat; e( d do%ad de capacit i de aplicare con&tient a postulatelor teoretice $n explicarea e%enimentului real, $n acti%itatea profesional; f( explic fenomenul prin prisma interdisciplinarit ii, oper$nd cu no iuni &i explica ii teoretice din disciplinele adacente; g( expune coerent, logic, fr gre&eli materialul; nota 4 se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e teoretice &i practice !une, temeinice &i complete conform materialului de program la disciplin# a( demonstreaz posedarea cert a termenilor &i no iunilor, !( cunoa&te principalele teorii, scoli, orientri care s6au preocupat de fenomenul pus $n discu ie &i care au constituit su!iectul discu iei pre%zut de programa la disciplina dat, c( cunoa&te !i!liografia o!ligatorie la disciplina dat; d( poate formula unele sugestii proprii $n pro!lema a!ordat, demonstreaz capacitatea de a aplica cuno&tin ele $n acti%itatea profesional; f( gse&te analogii &i explica ii ale fenomenului $n cadrul altor discipline psihologice; g( expune coerent, logic, cu lacune neesen iale materialul; nota C se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e teoretice &i practice suficiente conform materialului de program la disciplin# a( demonstreaz posedarea con&tient a termenilor &i no iunilor, !( cunoa&te principalele teorii, scoli, orientri care s6au preocupat de fenomen $n conformitate cu programa la disciplina respecti%, c( cunoa&te, dar incomplet, !i!liografia o!ligatorie la disciplina dat; d( demonstreaz posedarea con&tint a materialului &i capacitatea de a aplica cuno&tin ele $n acti%itatea profesional; e( gse&te unele explica ii ale fenomenului $n cadrul altor discipline psihologice $n conformitate cu planul &i programele de studii; f( comite gre&eli ne$nsemnate &i d do%ad de mici lacune $n expunerea su!iectului; nota / se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e teoretice &i practice suficiente conform materialului de program la disciplin# a( poate con&tient defini &i descrie $n termeni &i no iuni pre%zute de program fenomenul; !( are cuno&tiin e despre cercetrile teoretice $n cadrul su!iectului dat; c( cunoa&te selecti% !i!liografia recomandat la disciplina dat; d(
6

En con2ormitate cu criteriile menionate mai sus cunotinele vor 2i apreciate cu&

demonstreaz posedarea con&tient dar sla! a materialului &i capacitatea suficient de a aplica cuno&tin ele $n acti%itatea profesional; e( comite gre&eli &i d do%ad de lacune $n expunerea su!iectului, dar nu mai mult de )63 esen iale, $n rest 6 ne$nsemnate; nota - se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e $n propor ie de nu mai pu in de J0P din materialul de program la disciplin# a( poate defini &i descrie $n termeni &i no iuni pre%zute de program fenomenul; !( are cuno&tiin e foarte superficiale despre cercetrile teroretice $n cadrul su!iectului dat, la ni%el de numire a unor autori, teorii, orientri; c( cunoa&te selecti% !i!liografia recomandat la disciplina dat; d( demonstreaz posedarea con&tient dar sla! a materialului &i capacitatea suficient, cu mici lacune, de a aplica cuno&tin ele $n acti%itatea profesional; e( comite gre&eli &i d do%ad de lacune $n expunerea su!iectului, dar nu mai mult de )63 esen iale, $n rest 6 ne$nsemnate; nota B se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e $n propor ie de nu mai pu in de J0P din materialul de program la disciplinel, confund termeni &i no iuni; nume&te cu greu &i foarte limitat autori &i teorii, fr a specifica con inutul; nu cunoa&te dec$t 16) tituluri ale !i!liografiei recomandate, fr a poseda con inutul; are capacit i insuficiente de aplicare a cuno&tin elor $n parctica profesional, expune superficial cu lacune considera!ile materialul; nota 1 se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e $n propor ie de nu mai pu in de 50P din materialul de program nota 7 se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e $n propor ie de nu mai pu in de )5P din materialul de program nota , 6 se atri!uie studentului care d do%ad de cuno&tin e $n propor ie de nu mai mult de )0P din materialul de program la disciplin

Proba 2inal 8 test Fscris?& numrul de *ntrebri ; B. 2lgoritmul de calculare a notei finale# aprecierea pentru toate acti%it ile se realizeaz $n sistemul de 10 !aluri, fiecare !al echi%al$nd cu 1P din nota final. +entru a fi admis la examen, studentul prezint patru pro!e, fiecare fiind apreciat cu c$te 10 !aluri 'c$te 10P(; referat, lectur suplimentar, proiect de cercetare psihologic, test scris. -$te 10P se ofer pentru participarea acti% la seminare &i ore practice, frec%en la ore. 2stfel, p$n la examen studentul acumuleaz 60P din nota final. -elelate H0P s$nt acumulate $n !aza testului final care se apreciaz $n raport cu numrul de puncte acumulate# rspuns corect ); rspuns incomplet 1; lipsa rspunsului 0. Algoritmul de calculare a notelor pentru testul 2inal& G,.H J5 6 K0 G5H J0 6 JH G4H 6H 6 6L GCH 5K 6 63 G/H 5) 6 5J G-H H6 6 51 GBH H0 6 H5 I1H 6 p$n la H0

Subiecte pentru evaluarea 2inal la disciplina IIstoria psihologieiH 1. Istoria psihologiei ca tiin3 *!iectul de studiu al istoriei psihologiei. Aetode &i o!iecti%e ale istoriei psihologiei. +eriodizarea psihologiei ca &tiin . 73 Psihologia antic3 Idea ia psihologic $n antichitatea antic prearistotelic# ideile lui 1emocrit despre suflet &i procese psihice. 7eprezentrile lui +laton despre suflet &i func iile lui. 1ialogul socratic# pr ile implicate $n dialog, formularea $ntre!rilor modalitatea de desf&urare 'maieutica(. 13 Concepia aristotelic despre su2let3 1efinirea sufletului dup 2ristotel *pera lui 2ristotel D1e animaE# structur &i con inut. .acult ile cogniti%e &i aptitudinale ale sufletului dup 2ristotel. H. 0e la antichitate la paradigmele g*ndirii psihologice moderne3 Importan a concep iilor lui .. /acon pentru psihologie. 1ualismul lui 1escartes. /aruh 3pinoza &i lucrarea sa D,ticaE. -3 Apariia psihologiei ca tiin3 Paradigmele psihologiei moderne3 +recursorii asocia ionismul '8. 9o!!es, :. "oc;e, <. /er;ele=, 1. 9ume(. +aradigmele psihologiei asocia ioniste. 1. 9artle=. Importan a ideilor e%olu ioniste ale lui 3pencer &i 1ar%in. /3 Structuralismul3 <$ndirea psihologic a lui ?. ?undt. +rimul la!orator psihologic o!iecti%ele de acti%itate. 8itchener &i al i reprezentan i ai psihologiei structurale. J. Funcionalismul3 ?. :ames ca fondator al func ionalismului. 2rgumente $n fa%oarea studierii func iilor psihice. -ritici la adresa func ionalismului. 43 Psihanali9a3 .ondatorul psihanalizei 6 3. .reud. +sihanaliza ca paradigm. 5iziunea psihanalitic asupra o!iectului psihologiei. -ontri!u iile psihanalizei la dez%oltarea psihologiei. -ritici la adresa psihanalizei. 2l i reprezentan i ai curentului psihanalitic. L. :ehaviorismul i neobehaviorismul3 .ondatorul !eha%iorismului 6 :. ?atson. -oncep iile fundamentale cu pri%ire la natura omului. /... 3;inner# condi ionarea operant sau instrumental. 10. $estaltismul3 +recursori ai gestaltismului ':. Aill, ?. ?undt(. .ondatorii gestaltismului 6 A. ?ertheimer, ?. Bohler, B. Boff;a. +rincipiile gestaltismului. +aradigma gestaltist# o!iectul psihologiei, postulate, rela ia spirit corp, datele analizei &tiin ifice. -ritici la adresa gestaltismului. 11. Psihologia umanist ; concepiile 2undamentale cu privire la natura omului3 -. 7ogers un fenomenalist umanistic.
K

Aaslo> &i teoria autoactualizrii. -aracteristici ale personalit ilor autoactualizatoare. 7eplici critice la adresa psihologiei umaniste.